vineri, mai 20, 2022

Clarificări pentru plagiatori

Am aflat azi, 8 martie, când e, probabil, prea târziu, despre cum poate fi absolvită hoția (plagiatul în teze doctorale) prin lege. Simplu!

În contextul agresiunii Rusiei contra Ucrainei, al grijilor noastre față de ce se întâmplă, al eforturilor făcute de statul român pentru a gestiona valul de refugiați, problemele conexe, consecințele care apar deja ale sancțiunilor împotriva agresorului rus, Camera Deputaților își vede de treburi. Una dintre ele este, deja un șablon, o rutină nenorocită, modificarea Legii educației Naționale. Despre cea mai recentă, care va fi votată azi în plenul Camerei, aflu informația, distribuită de Emilia Șerban, care e rezultatul acțiunii Monitorului Educației, proiect al Societății Academice Române. Cea care a descoperit cele de mai jos este Antonia Pup.

Am intrat pe site-ul CD și am văzut cum de la un amendament adus art. 95 din Legea Educației, privind introducerea funcției de „mediator școlar” în comunitățile unde e preponderentă populația romă, inițiatorul, deputatul Cătălin Zamfir Manea (grupul Minorități naționale), ajunge vertiginos la introducerea altui amendament, la art. 170 din LEN care referă asupra…retragerii titlului de doctor! Drumul legislativ – în franceză „chemin”, în pronunție neaoșă de la noi, „șmen”, e astfel: forma inițiatorului, expunerea de motive (unde nu se vorbește decât despre „mediator școlar”), adresa de înaintare – etape datate 21.12.2021, apoi avizele comisiilor de specialitate: Consiliul legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru muncă și protecție socială – avize obținute în intervalul 07.01-16.02.2022.

Intrăm, acum, în faza Rapoartelor. Primul, din 22.02, este al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale și Comisiei pentru învăţământ. Aici se spune negru pe alb atât: „Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în structura inspectoratelor școlare a unor inspectori proveniți din grupurile marginalizate din punct de vedere social – romi, precum și al stabilirii unor condiții specifice pentru ocuparea funcției de mediator școlar în comunitățile cu populație majoritară de etnie romă, prin excepție de la reglementările generale.” OK.

Al doilea Raport, însă, numit de „înlocuire” produce surpriza. Nu e vorba numai de acel amendament privind „mediatorii școlari” în comunitățile roma, ci și de…art. 190 din Legea Educației unde la (1), apare adăugirea 1′ care ne spune , tot negru pe alb, că: „Sancțiunea retragerii titlului de doctor se aplică pentru titlurile de doctor elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a Legii educației naționale nr. 1/2011. ” Autorul amendamentului, deputatul Cătălin Zamfir Manea motivează în document: „Pentru clarificarea cadrului legislativ în ceea ce privește retragerea titlului de doctor pe baza standardelor de calitate și etică profesională.” Pare OK, nu?

Nu. Nu este.

Lăudabilă, poate, inițiativa de clarificare instituie „pragul” 2011 de la care încoace pot fi analizate sub incidența retragerii titlului de doctor, tezele de după această dată. „Clarificarea” încurcă imediat căci Ordinul ministrului Educației din septembrie 2021 cere verificarea tezelor de doctorat din intervalul 1990-2016 sub incidența suspiciunii de plagiat. Nici în Ordin nu e limpede ce se va întâmpla, în urma constatărilor făcute după verificări, cu autorii tezelor plagiate, cu conducătorii de doctorat respectiv, cu comisiile de îndrumare ale doctoranzilor plagiatori.

Să pui un „prag” când e vorba de „furt” (căci, simplu, plagiatul e un furt de text, idee, grafică, date ete.) înseamnă – ceea ce dorea de mult d.ministru – o amnistie a plagiatorilor dovediți. În toate studiile și cărțile pe care le-am citit despre plagiat apare limpede ideea că, în materie de „muncă intelectuală” , aducerea ei la cunoștință publică și beneficiile obținute prin titlul de doctor, plagiatul nu este prescriptibil. Cineva poate fura pentru că îi este foame, dar un intelectual de ce ar face-o?

Graba cu care a fost gândit și emis Ordinul din septembrie, alături de vădită intenție/dorință a ministrului S. Cîmpeanu de a „clarifica” odată pentru totdeauna (!?) chestiunea eticii și integrității academice când vine vorba de doctoratele plagiate, indică superficialitatea administrativă, conceptuală, legislativă a unui enorm aparat funcționăresc care absolvă hoții ” ca să fie bine” (vezi spotul acela despre pariurile sportive).

Azi, printr-o chirurgie legislativă care va lăsa urmări pe corpul academic, e probabil că „mica” modificare introdusă într-un Raport privind situația comunității școlare roma, privind retragerea titlului de doctor, să treacă prin votul aleșilor noștri.Trecută fiind, corul celor care ofta de ușurare se va mări și aceia/acelea care știu ce au făcut în teza lor de doctorat, vor zice, firește, că au avut…noroc. Există și un Dumnezeu al hoților! Întâmplător, el a luat chipul unui ministru.

Azi, 8 martie, nu a fost cvorum la Camera Deputaților! A fost cerută retrimiterea „proiectului” de modificare a Legii la inițiator!

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Pe acest ministru rectorii l-au ales sa fie seful lor, la Consiliul national al rectorilor, vreo 10 ani sau mai bine. Asa ministru, asa rectori. Niste impostori cocotati in functii inalte!

  2. Numai intr-o tara in care hotia si minciuna inoculate de „societatea socialista multilateral dezvoltata” sunt de mare amploare este posibil ca notiunea de doctorat sa ajunga sa fie o bataie de joc. Sunt convins ca marea majoritate a doctorilor plagiatori provin din vajnice familii de proletari, si astfel Romania democratiei originale realizeaza in utlimii 30 de ani o mini-revolutie culturala de tip Mao Tze Dun. Adica ceva de genul ” De ce numai cei talenati, harnici si bine pregatiti sa aiba doctorate, iar noi, fii clasei muncitoare sau urmasii fiilor sa nu avem?”. Jenant si rusinos!

    De la individul ce astazi ocupa portofoliul de ministru al educatiei era demult clar ca nu se poate astepta nimic in privinta evaluarii corecte, obiective si totale a plagiatelor in tezele de doctorat. Ce pretentii poti avea de la un individ care si-a sustinut doctoratul in irigatii! Nu cred ca exista vreo universitate in lumea civilizata la care sa poti obtine un doctorat in irigatii !?

    Oricum suntem in ultimul hal! Nicaieri in lumea civilizata nu poti obtine un doctorat daca teza ta nu aduce un minim de noutate in domeniu, noutate validata prin publicarea elementelor de noutate in jurnale de specialitate cu referenti, recunoscute ca fiind serioase in departamentul de care apartine conducatorul de doctorat! La noi, nici vorba de noutate, nu discuta nimeni de asa ceva! Noi macar sa dam la o parte doctoratele plagiale! La noi, conducatorul de doctorat, in general, e complice la furt….o complicitate deloc dezinteresata!

    Nota: 1. In lumea universitara civilizata includ si o mare multime de universitati din Algeria, Tunisia, Maroc, Mexic, Brazilia, Argentina si multe alte tari pe care le ignoram din punct de vedere stiintific, dar au universitati mai valoroase decat cele ce produc doctori plagiatori pe banda, in Romania.

    2. Consecintele existentei acestor pseudo-doctori sunt extrem de grave si nu stiu cati inteleg ca acest fapt e unul dintre lucrurile care duc la subdezvoltare, subtehnologizare si mediocritate generalizata la nivelul societatii.

  3. Totusi !Haideti sa intelegem cum decizia asa numitului „PRAG „ de la care incolo lucrurile se schimba radical este singura formula prin care„ Normalitatea” isi poate face loc ,, cu greutate ,in Invatamintul Romanesc .Plagiatul ,cu toate formele lui cunoscute deja , nu este parte doar a existentei unor Teze de Doctorat . Plagiatul apare incepind cu formele de sustinere a examenelor de tot felul acolo unde se solicita apartia de „ Lucrari” personale ce ofera , ca finalitate , o diploma de terminare a unei Facultatii sau a unui alte Instituti de stat sau Particulare, ce are in final scopul de a obtine , un Masterat , un Doctoarat sau alte diplome similare .Nu putem condamna o persoana fie ea si una ce a plagiat partial fara sa facem referire la intreg parcursul ce sustine obtinerea unei astfel de Diplome .Ar trebui sa condamnam intreg Sistemul si pe mai toti reprezentantii lui ce au o minima implicare fie ea ca decizie finala , fie ea ca parcurs legislativ , fie ca favorizatoare de persoane , fie ea ca si acceptare a constatarii veridicitatii lucrarii .Practic, acest lucru este imposibil de realizat si daca condamni un Plagiator aduci automat in fata Justitiei pe multi alti cetateni ,,mai mult sau mai putin vinovati ,ce au speculat sau au ocolit o lege gresita intr-o anume perioada temporala .O munca titanica ce nu ar avea rezultatele scontate .Fiecare va incerca ,asa cum vedem deja, sa plateasca niste politie sau sa isi rezolve niste nemultumiri personale .In esenta , trebuie stiut, cum PLAGIATUL exista de cind lumea .Legea Pragului aduce beneficii uriase viitorului si inlatura platirea unor polite in Sistem .Pina la urma si noi trebuia sa trecem prin „Vestul Salbatic al Invatamintului .O lege general buna chiar daca nemultumitii „de serviciu ”vor sari iarasi cu gura .

    .

  4. Plagiatul, sub diferite forme, se invata si se perfectioneaza din scoala. In invatamantul superior este ceva obisnuit dar se poate aplica si mai departe… Aproape ca nu vrea nimeni sa pedepseasca plagierea, din diferite motive. Plagiatul este cautat, din pacate, doar cand autorul ajunge „cineva” si trebuie criticat.
    Desi definitia juridica este relativ clara, in practica ne putem impiedica de amanunte. De exemplu, cand cineva a vrut sa publice primul manual tiparit pentru studentii sai, editura l-a respins pt ca softul antiplagiat gasise similitudine peste 90%. Cand a dovedit ca publicase anterior manualul ca e-book, acelasi soft a gasit similitudine sub 1%, deci era OK, fara sa fi schimbat nici macar o virgula.

  5. Chemin sau șmen
    Procedura este cunoscută de ceva vreme (de cel puțin 10 ani) și este folosită cu mare succes în modificarea legilor organice privitoare la Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
    Alături de parlamentari, cei din CSM sunt „inițiatorii din comisii” au nu din proiectul de lege. Întotdeauna au găsit acest suport la parlamentari, iar CCR le ține isonul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Marian Popescu
Marian Popescu este profesor al Universității din București, expert independent în comunicare, artele spectacolului și politici culturale.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro