duminică, mai 19, 2024

Clasa muncitoare merge ȋn paradis: la bulgari

In vreme ce capitale balcanice precum Atena, Istanbul sau chiar Sofia erau ocupate de 1 mai de manifestanţii anti-austeritate, bucureştenii au lăsat oraşul de izbelişte, pornind ȋn bejenie ca pe vremea războaielor ruso-turce: orăşenii prin sate şi sătenii prin pustii, vorba cronicarului. Se vede treaba că nimic nu-i mai contrarevoluţionar decât o săptămână de vacanţă binecuvântată de guvern, suprapusă ȋn sfârşit pe o prognoză cu soare.

Geaba se zbate pe forumuri intelighenţia progresistă: propagandiştii, trend-setterii şi toţi cei care trebuiau să fie văzuţi s-au refugiat la Mamaia; ceilalţi ȋn Deltă, la casele lor de vacanţă din munţi sau alte destinaţii cool; ȋn vreme ce precariatul – cum am fost instruiţi să-i spunem fostei clase muncitoare, după tendinţi de gândire noauă venite din Franţa – căzu pradă pachetelor all-inclusive ȋn Bulgaria, acest adevărat opiu pentru popor (hotel cu piscină ȋncălzită pentru copii, masă specială de Paşti şi tur la mânăstiri pitoreşti scobite ȋn stâncă).

In ritmul ăsta ajungi să simpatizezi cu tandemul Mazăre–Inaltpreasfinţitul Teodosie Tomitanul, care se luptă să echilibreze deficitul de cont curent, fiecare cu armele sale: primul cu gondole şi carnavaluri vag erotice; celălalt cu slujbe stroboscopice de Inviere pe plajă, ȋn genul Jean-Michel Jarre, devenite deja cutumă. Lumina adusă par avion de la Ierusalim e trimisă ȋndărăt către cer ȋn sute de lampioane chinezeşti, urmând o frumoasă tradiţie străbună, ortodoxă.

Bătălia cu caracatiţa imparialistă, acaparatoare a turismului bulgar e dură şi are nevoie de patrioţi adevăraţi, aşa ca Mazăre, care să promoveze la export brandul Mystical on the Beach – chiar, n-ar fi bine să ȋnregistrăm noi repede la UE formula asta de cocktail, până nu ne-o fură ştiţi voi cine? – iar nu trădători ai datinilor ca deputatul Cernea, care nu pricepe sinergiile şi strategiile win-win stat-biserică. Nu pe el o să-l vedem zugrăvit ȋn pronaos ȋn galeria de ctitori ai viitoarei Catedrale a Mântuirii Dunării&Deltei, ci pe primarul gigolo, ȋn armură de centurion roman (nici nu-i greu, a pozat deja), chiar dacă asta era de regulă vestimentaţia persecutorilor, nu a mărturisitorilor dreptei credinţe. Sau costumat in Antoniu si Cleopatra, simultan.

Deci cu revoluţia proletară amânată ȋn România din motive de concediu de odihnă, care e sacru şi intangibil ca al 14-lea salariu ȋn ţările mediteraneene, ştirile cele importante nu puteau veni decât din afară. Veni, e un fel de-a spune: cu 33% personal rămas la bază, şi ăla blazat, TV-urile româneşti ne-au servit la final de săptămâna o adevărată noapte a minţii, mai mult decât oricând altădată. Ca atare, s-au pierdut ȋn ceaţă subiecte europene cu adevărat relevante.

In primul rând, Comisia UE a revizuit ȋn scădere prognoza de creştere a Uniunii, trecând pe negativ (-0.1%). Adio, iluzii despre sfârşitul crizei. In al doilea rând dreapta xenofobă şi anti-UE a cules un sfert din voturi ȋn alegerile locale din Marea Britanie, deci şi mai mulţi gură cască decât până acum ȋşi vor ţine respiraţia fetidă sorbind cuvintele liderului UKIP, Nigel Farage, pe moment doar euro-parlamentar şi, ce e drept, orator talentat. Şi mai mult decât ȋn trecut, veţi vedea tot felul de cripto-marxişti, naţionalişti sau pescuitori ȋn ape tulburi români (ȋnsă nu doar) citându-i cu satisfacţie calambururile anti-europene, fără să observe paradoxul că dacă oamenii ăştia urăsc ceva, e chiar clasa muncitoare a nespălaţilor de est-europeni, pe care vor să-i ţină la graniţă. Dar fiindcă e anti-UE, victoria Vadimului britanic va fi prezentată jubilator ca un triumf al democraţiei ȋmpotriva “Inaltei Porţi” de la Bruxelles.

In al treilea rând, se ascute pe continent (falsa) dispută creştere versus austeritate, adică una franco-germană prin interpuşi, o dată cu deruta stângii franceze şi scăderea ȋn sondaje a preşedintelui Hollande: a ajuns la 19%, pe locul trei, după ȋnvinsul de anul trecut Sarkozy şi Marine Le Pen. Chiar ȋn această perioadă, după decenii de stagnare, noul premier japonez Shinzo Abe a dat drumul la tiparniţa de bani pentru a ȋncuraja consumul, ȋntr-o ȋncercare disperată de a mişca economia din loc. Nu e clar dacă Japonia va reuşi să se relanseze astfel, cu o strategie “Abenomics” diametral opusă celei impuse de Germania, Europei, dar tocmai de aceea elita stângii europene stă cu sufletul la gură ca să vadă ce se ȋntâmplă şi dacă va căpăta ur argument ȋn plus ȋn disputa retorică tot mai ȋncinsă cu dna Merkel.

Nu şi cea română totuşi, care face schi nautic pe Siutghiol, ȋn vreme ce hoi polloi se ȋnsoresc ȋn paradisul bulgar.

Articol publicat in varianta scurta si in Evenimentul Zilei.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Stimate domnule Ionita,

    Sunt un mare fan al lui Teodosie Tomitanul si ca atare va rog insistent sa nu-l mai comparati cu diletantul de Jarre: o minima documentare prealabila v-ar fi permis sa aflati ca inaltwhateverul urmeaza sa plece in turneu in Iran, insotit de trupa Sekou Beats & The Pourers.
    Astept cu nerabdare CDul!

  2. Admirabil efortul dumneavoastră de cosmetizare a agresivităţii, antipatiei şi iritării resimţite recent de pleiada de politruci, intelectuali civili şi injineri sociali cu mare febleţe şi dedicaţie pentru Europa. A agresivităţii cu care simţiţi nevoia să trataţi publicul băştinaş ce ar putea fi sedus de corifeii mişcării eurosceptice, in special de succesele obţinute de aceştia, nu neapărat de discursurile şi ideile lor niciodată dezbătute in România. A antipatiei ce o purtaţi liberalilor get-beget occidentali, acei liberali ce nu simt nevoia să-şi ataşeze sufixe care să-i distingă de tovarăşii lor ‘devianţi’, liberali pe care, pentru a-i scufunda in derizoriu, îi prezentaţi la derută publicului ca pe nişte politruci naţional-comunişti. A iritării in faţa ascensiunii euroscepticismului şi a spiritului individualist concomitent cu decăderea colectivismului şi integrismului european. Agresivitate, antipatie şi disperare într-un pachet frumos de snoave cu bulgari şi prinţul-mazăre. Senzaţional de-a dreptul!

    Mă întreb ce părere aveţi de ministrul merkelian care l-a apostrofat zilele trecute chiar pe Marele Uşier -nanodiktatorul Barroso- in termeni de-a dreptul ‘vadimişti’. Se pare că madam Merkel ascunde nişte eurosceptici periculoşi in Cancelaria sa, sub birouri sau sub fuste. Nişte subversivi antisistem care gândesc că Barroso e un socialist iresponsabil şi o mai şi spun cu voce tare, in presă. Ce vă faceţi dacă, după alegerile din Germania, doamna Merkel va schimba brusc foaia şi îşi va da pe faţă euroscepticismul cerînd referendum asupra ieşirii ţării sale din Uniunea cea paradită de partizanii „creşterii” [e vorba de creşterea iresponsabilă şi indecentă a cheltuielilor bugetare, iară nu de creştere economică]? O să mai ieşiţi cu epitete infamante in public la adresa euroscepticilor? O să mai fiţi tulburat de respiraţia noastră fetidă? Da, ştiu, expresia cu pricina era doar o licenţă poetică, glumeaţi cu noi, aşa uşurel, pre limba noastră, in dulşele stil pamfletistic. :)

    • Dupa cel de-al doilea razboi mondial, integrarea Europeana a fost vazuta de multi ca o masura impotriva formele extreme de nationalism care au devastat continentul.

      http://en.wikipedia.org/wiki/European_Union#History

      Cred ca aceasta fraza surprinde esenta gandirii care a stat la baza Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, agresivi sunt (au fost) nationalistii si nu cei care isi doresc o apropiere intre natiunile unui continent cu o istorie foarte „razboinica”.

  3. Ehei, ce noroc pe tarisoara asta ca, in timp ce inconstientii se joaca la bulgari, mai exista oameni seriosi si responsabili care scruteaza cu mare atentie orizontul innegurat al mapamondului. In folosul tarisoarei noastre dragi, bineinteles.

  4. Situatia turismului romanesc e doar atinsa in treacat de autor, dar tara asta pierde sute de milioane de euro din propria punga prin „roirea” propriilor cetateni spre Bulgaria, Turcia, Grecia, Ungaria, tarile iugoslave etc. Asta in timp ce pleziristii si amatorii care se dau profesionisti in turism spoiesc si dau cu matura cu doua ore inainte ca eventualul turist autohton sa le calce pragul. Turismul romanesc e un acvariu in care cativa guvizi – mereu aceiasi – se invartesc in apa salcie atat de cunoscuta, inchipuindu-si ca lumea se rezuma la atat. Nu trebuie sa mai spun ca majoritatea plevustii care balteste in acel bazin e din Bucuresti. Cocalarii si manelistii capitalei roiesc periodic spre litoral sau spre Valea Prahovei, mereu aceiasi, multi se cunosc deja intre ei. Se freaca unul de celalat prin cluburile de fite ori prin carciumile sordide cu pretentii de restaurante pentru a-si admira tatuajele si bemveurile s.h. din parcare, se ineaca reciproc in fumul gratarelor si se asurzesc in miorlaitul manelelor revarsate din mii de boxe auto. Acest gen de turisti sunt mana cereasca pentru hotelierii neaosi amintiti mai sus: chiar daca fac taraboi pentru mizeria si furaciunea pe fata cu care sunt tratati se reintorc masochisti dupa o saptamana in aceleasi locuri, cu aceleasi conditii umilitoare fiindca asta e mediul lor natural. Estimp, provincialii aia prosti si retarzi au descoperit all-inclusivul bulgaresc care da clasa celor de la nordul Vamii, au descoperit civilizatia austro-ungara in materie de turism, au descoperit ca in 2 ore esti in Antalya cu zborul charter si acolo esti trata regeste, au descoperit insulele elene si chiparosii de la Kotor si Dubrovnik. Si in turism Bucurestii trag in jos tara asta, fiindca fara aportul lor tamp hotelierii aceia hoti proveniti din ciobani apatrizi ar trebui sa investeasca sau sa traga obloanele. Asa, Romania a ramas patria turismului de doua parale, vizitata doar de cei care vor senzatii tari si vorba lui Jeremy Clarkson, ramasa in urma ca pe vremea lui Isus Hristos.

    • Am o nedumerire: de ce se cheama cluburi de „fite” cind de fapt locurile respectiva aglutineaza numai pegra tinara, masculina si feminina. Sint astia in stare de „fitze”?

      • fitzele sunt in capsoarele lor hodinite, caci, a gindi/gindire e prea mult. Functioneaza doar in zona emo/tionala si cu bataie lunga de maximum 10 minute.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro