duminică, mai 22, 2022

Clauza pensiilor din regulamentele UE face nenecesară orice fel de modificare a coordonatelor Pilonului II

Ideea modificării coordonatelor Pilonului II, dincolo de reducerea contribuției operată deja la începutul anului 2018, este din ce în ce mai vehiculată în spațiul public în ultima perioadă. Principala motivație a Guvernului pare să fie legată de reducerea deficitului bugetar în condițiile în care cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene indică o valoare a acestui indicator pentru anul în curs de 3,4% din PIB, peste pragul de 3% prevăzut de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Ca și ordin de mărime, sumele ce urmează a fi transferate către Pilonul II în anul 2018 sunt de circa 0,8% din PIB, în timp ce activele acumulate de sistem până la finele lunii martie 2018 însumează aproximativ 4,6% din PIB.

O modificare a sistemului în sensul unei noi diminuări a sumelor transferate – fie printr-o nouă reducere a contribuției, fie pe seama diminuării numărului de participanți în sistem prin introducerea caracterului opțional al acestuia –  ar avea consecințe negative pe termen mediu și lung pentru toți stakeholderii. Fără ca lista să fie exhaustivă se pot menționa următoarele:

Pentru stat:

–        Obligații mai mari în viitor în ceea ce privește pensiile plătite în condițiile creșterii nivelului de participare la Pilonul I;

–        Pierderea unor investitori captivi pe piața titlurilor de stat, care reprezintă o sursă constantă de acoperire a nevoilor de finanțare ale statului. Rolul acestora este încă și mai important în perioadele de turbulențe economice, când pot contribui la o volatilitate mai redusă a costului finanțării;

–        Diversificarea surselor de finanțare a economiei;

–        Amplificarea riscurilor unor tensiuni sociale în condițiile în care procesul de îmbătrânire a populației va pune presiune pe sistemul public de pensii.

Pentru participanții la sistem:

–        Diminuarea surselor de plată a pensiei și creșterea riscurilor cu privire la o rată nefavorabilă de înlocuire a venitului din salariu cu pensia;

–        Pierderea legăturii dintre sumele plătite ca și contribuții de asigurări sociale și sumele economisite pentru pensie.

Pentru piața de capital:

–        Pierderea unor investitori instituționali care au susținut puternic în ultimii ani lichiditatea și cotațiile acțiunilor.

Dincolo de toate aceste dezavantaje, o modificare a sistemului nu este necesară nici din perspectiva evitării declanșării procedurii de deficit excesiv pentru rezultatul fiscal aferent anului 2018. Mai exact, Regulamentul 1177/2011 prin care a fost amendat Regulamentul UE nr. 1467/1997 privind procedura deficitului excesiv prevede că:

„În cazul statelor membre în care existența deficitului excesiv peste valoarea de referință reflectă implementarea unei reforme a sistemului de pensii care introduce un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu finanțat în totalitate, Consiliul și Comisia iau de asemenea în considerare costul reformei atunci când evaluează evoluția valorilor deficitului în cadrul procedurii deficitului excesiv, atât timp cât deficitul nu depășește semnificativ un nivel care poate fi considerat aproape de valoarea de referință, iar rata datoriei nu depășește valoarea de referință, cu condiția menținerii sustenabilității bugetare generale”.

Altfel spus, dacă depășirea pragului de deficit de 3% din PIB este mai mică decât sumele transferate către Pilonul II (în cazul României 0,8% din PIB), se poate evita declanșarea procedurii de deficit excesiv. Un precedent în acest sens a fost reprezentat de Polonia pentru care a fost închisă procedura în anul 2015 chiar dacă deficitul bugetar aferent anului 2014 depășea valoarea de referință de 3%, fiind luate în considerare sumele transferate către Pilonul II în prima parte a acelui an, înainte de modificarea sistemului.

Însă, pentru a beneficia de această clauză, România trebuie să probeze că depășirea pragului de 3% este una temporară și urmează să fie corectată începând din anul următor. Altfel spus, nu putem avea deficite de 3,8% tot timpul fără a fi declanșată procedura de deficit excesiv, dar putem invoca clauza pensiilor pentru a primi o perioadă de grație, care poate fi utilizată pentru adoptarea de măsuri corective. Aceste măsuri însă – reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe – trebuie să fie precis detaliate și cuantificate.

În concluzie, modificarea coordonatelor Pilonului II cu scopul evitării declanșării procedurii de deficit excesiv nu este necesară chiar și în condițiile în care rezultatul fiscal aferent anului 2018 va depăși ușor nivelul de 3% din PIB, regulamentele UE furnizând o flexibilitate care poate fi utilizată pentru restaurarea sustenabilității finanțelor publice fără sacrificarea obiectivelor pe termen lung.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. De ce trebuie sa ne prefacem ca nu stim unde or sa se duca banii de la Pilonul 2? Ce va face sa credeti ca guvernul Dancila e speriat de proceduri europene?

  2. Articolul vrea sa sublinieze ca nu e nevoie sa modifici din nou Pilonul II pentru a evita intrarea in procedura de deficit excesiv, deci din considerente pe termen scurt. Clauza pensiilor poate oferi timpul necesar adoptarii de masuri corective. Am dorit sa aduc acest aspect in atentia opiniei publice.

    • Poate n-o fi necesar din punct de vedere al deficitului. Dar e necesar pentru a asigura o dependenta cat mai mare a viitorilor pensionari de decizile politice semi-arbitrare.

  3. Dovedirea faptului ca depasirea pragului de 3% e temporara, e grea. Si mai grele sint intocmirea si adoptarea de masuri corective. Nu e mult mai simplu sa iei „cu japca” si tilhareste acesti bani care sint speranta pentru viitor a actualilor contribuabili si sa-i bagi in sacul fara fund al pensiilor speciale ale bazinului tau electoral si al alocarilor discretionare de bani publici? D-l Dumitrescu, o intrebare va rog: sa presupunem ca peste citeva luni de zile, pilonul II devine nesustenabil din cauza reducerii contributiilor si a reducerii numarului de contribuabili. In acest caz, „salvatorii” vilcov si dancila ne vor da de ales intre varsarea la pilonul I si incasarea soldului, sau nu ? In caz ca nu, exista cadrul legal in care ei pot sa faca o asemenea nationalizare, ca sa nu-i spun furt si rapt ? Multumesc anticipat.

    • Daca se adopta masuri precise de reducere a cheltuielilor sau de majorare a veniturilor bugetare validate si de expertiii CE este posibil sa beneficiezi de clauza pensiilor. In ceea ce priveste cealalta chestiune, nu sunt expert in drept pentru a putea oferi un raspuns pertinent.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro