La Cluj-Napoca, “Inima Transilvaniei” care bate ritmul unei dezvoltări urbane alerte, orice proiect este două: un proiect politic și unul real, legătura dintre ele fiind neunivocă – ca să rămânem în termeni politicoși.
Precum știe mai tot clujeanul, Someșul e navigabil politic de vreo 8 ani. Turnul Pompierilor e gata politic de 3 ani. 10,000 de garaje sunt demolate politic de 12 ani. CMID-ul e gata politic de 8 ani. Pe Podul Porțelanului se circulă politic de 3 ani. Mai putem adăuga Filarmonia Politică, Cășile Sociale Politice, Parcul Farmec Politic, Parcul Feroviarilor Politic, Centura Politică, Centrul Cultural Transilvania Politic, Pationarul Politic, Aquaparkul Politic și etc. și etc. și etc. Dintre toate aceste proiecte, în realitatea lor 3D, nu e gata niciuna. Nici la anu’ n-o să fie. În schimb, pentru a camufla golurile, sunt o grămadă de alte ficțiuni publice în aer.
Noi, clujenii, nu doar că știm toate astea, dar mai obișnuim și să tăcem despre ele la unison. De ce? Din multiple motive. Între ele, primul: “de ce să mă complic” – un eufemism care acoperă faptul că Clujul e suficient de mic ca prietenia, jobul, contractul și finanțarea să-ți depindă de pe cine critici.
Al doilea: de complice. În secret, credem că minciuna pe undeva ni “se” merită. Atâta timp cât un PR deșănțat umflă prețurile la apartamentele noastre de dat, și la serviciile noastre educaționale / medicale de prestat, care-i problema? E chiar foarte bine. Exagerările sunt pentru cine cumpără, și îi ajută pe cei care vând, adică pe noi, clujenii. Deci binevenite fie. Iar Clujul, ca un lan de orhidee frumos colorat și bine mirositor, să capteze cât de multe muște grase. E și păcat să strivești această corolă de minuni a lumii prin niște exerciții de sinceritate exagerată. Să plătească “aitistu”, să plătească “vinitura”! Să fii informat costă – dar să stai prost te costă dublu. Să se învețe și ăia pe pielea lor, cum ne-am învățat și noi.
Dar de fapt, doar 30% din apartamentele noastre sunt vândute “viniturilor”. 70% ni le cumpără alți clujenii – la prețurile umflate pe PR-ul municipal. Astfel, în realitate nu doar reciclăm inechitatea și țeapa, cu profit pentru cei foarte puțini, ci o ridicăm la “next level”, și o naturalizăm ca și auto-țeapă. Dar asta pe prea puțini și neînsemnați îi interesează. Că de fapt, în lipsă de alte idei și modele, să-i zicem mai de solidaritate socială, promovăm un fel de familism amoral, extins la nivelul urbei… bă, măleș cu cuvintele d’aște complicate?
Oricum, clujeniil par să știe și că ei înșiși ar fi imuni la contaminarea prin PR pe sistem (la care categorie Instituția Primăriei este, probabil, chiar cea mai performantă din țară). Și mai par să știe că vor putea să vândă la suprapreț și extra profit (vezi prețurile pe metru pătrat locuibil, paroxistice în lipsa unei infrastructuri urbane din jur) cât timp reușesc să lustruiască mirajul, și să umfle, din ce în mai mare, balonul de săpun PR al urbei.
Subsemnatul, trăiesc în acest Cluj de decenii, și pe an ce trece mă chinuie mai tare o seamă de întrebări. Cât de mult se (mai) poate umfla gogoașa? Are ea limite? Să fie ele sociale? Politice? Economice? Culturale? Psihologice? Cât de aproape suntem de ele? Până unde e “sănătos” să mergem, și ce urmează după ce le depășim? Putem vorbi de toxic? De patologic?
Într-o logică a “pieței libere” și în care orașele se află în vria recunoașterii-și-redistribuirii și într-o perpetuă competiție, am putea să tragem din umeri, zicând că ne uităm doar la un city marketing mai agresiv așa. Ce mai, e chiar sănătos! Trăiască mâna invizibilă a pieței! Jos mironosițele de tă’ felu’! Iar cui nu i-a plăce’, să se mute din Cluj și să ne lese pă noi ce nu suntem așe jingași. Că ne-om descurca și fără el, n-aibă frică.
Dar mironosițului din mine, mi-e frică. Din ce în ce mai frică. Mi se pare că asistăm activ la ceea ce numesc normalizarea ficțiunii publice. Acum vreo 12 ani am trăit o experiență urâtă. Într-o discuție cu un înalt reprezentant al Municipiului Cluj-Napoca, acesta mă mințea în față, știind că eu știu că el minte. Dar omul o dădea înainte fără să clipească. Subsemnatul am muțit, mi-a picat fața, și mi s-a strâns stomacul. Acum, după 12 ani, mi se pare că edilii mint orașul în față știind că cetățenii știu că ei mint… iar cetățenilor nici nu li se mai ridică sprânceana. Mințitul în față a devenit parte a contractului social între autoritate și cetățean. Noi știm că ei știu că noi știm că ei mint. Îi chill.
Acum 5 ani, la o conferință, stăteam de vorbă cu președinta unei rețele europene de inovare. Tocmai mi-am terminat Marele Monolog de 12 minute despre inovarea la Cluj cu focus pe ghetoul de la Pata Rât, și încă eram turat.
-“Why so upset?”- m-a întrebat doamna.
-“This city is so goddam hypocrite” – i-am spus.
-“My dear. All cities all hypocrites” – mi-a răspuns.
Apoi, cum se șade, am discutat totuși-diferențele. Ea mi-a povestit de orașul ei din Finlanda, iar eu i-am povestit de tradiția noastră din “comunism” cu minciuna, care ne-a intrat în oase ca reuma, și care acum, în “capitalism” iese în formă de artrită. I-am zis că dacă pe vremea lu’ Ceașcă știam că “se” minte, măcar aveam în noi o suspiciune aproape instinctivă, manifestată ca și rezistență culturală – de ne mai imunizam în masă prin vaccinurile noastre formidabile numite ironie și autoironie. I-am și zis pe loc câteva bancuri “comuniste”. A râs.
Apoi i-am povestit despre cazul Caritas, jocul piramidal cu epicentrul în Cluj, care a mai nenorocit odată o țară de deja săraci, și care a fost premonitor pentru traiectoria pe care ne-am înscris de-am devenit încet complici la Marea Ficțiune Publică de azi. Iată, dacă Meșter Cârmaciul I. n-a reușit să ne atragă pe Dark Side, Meșter Cârmaciul II., da. De atunci și până azi, i-am spus, complicizarea graduală a populației în comiterea Mirajului Napocan a escaladat. Întâi mai homeopatic, iar recent, mai á’la paroxism. Apoi pauza s-a terminat, am agreat că-i nașpa, apoi doamna a plecat spre un alt panel.
La Cluj-Napoca, dictonul “zi și tu așa sau taci“ acoperă deja cincinale de abuz prin manipulare, în care clujeanul a devenit adânc imersat în vria PR-ului municipal. Clujeanul a internalizat ficțiunile instituționale de i-au devenit auto-ficțiuni, manipularea auto-manipulare – astfel încât acum deja îi e din ce în ce mai jenă să recunoască. Dar oare cum a fost convins clujeanul cel sufocat în trafic, cel al cărui spații verzi sunt canibalizate sistematic, cel al cărui oraș e făcut preș dezvoltatorilor cu relații, să-și gestioneze disonanțele cognitive prin tăcere sau complicitate? Prin cointeresare. De tipul “zi și tu așa la alții, că așa-ți pică și ție mai mult”. Mecanismul Caritasului.
Dar de fapt, cei care beneficiază cu adevărat-adevărat de auto-PR-ul deșănțat al urbei sunt foarte-foarte puțini în comparație cu populația orașului. Pe zecii de bogați stratosferici, care iau grosul profitului Napocăi, oricum nu-i mai vedem decât prin pozele din catalogul Forbes. Pe câțiva dintre ăia doar bogați-bogați-bogați îi mai jinim prin X7-uri sau alte asimilate. Între timp cartierele noastre sunt pline de Astre și Loganuri.
De fapt, chiar și cei care-și vând apartamentele sunt puțini. În 2019, la Cluj-Napoca au fost tranzacționate 5565 apartamente și 529 case. Câți vânzători fericiți înseamnă asta față de totalul populației active de 400.000+? Iar pentru vasta-vasta majoritate a clujenilor (însemnând sute de mii de oameni) salarul o fi crescut ceva… dar între timp și orașul a devenit mai scump. Apartamentele, pe care de fapt tot noi le cumpărăm, sunt mult mai scumpe. Orizontul, mai sufocat. Ambuteiajele, mai lungi. Aerul, mai irespirabil. Față de extrem de puținii reali câștigători, suntem marea de fraierii perdanți ai Caritasului nostru endemic.
În lipsă de idei și modele alternative, acceptăm să contribuim la reproducerea acestei ficțiuni publice, privind-o în cel mai bun caz, ca o jertfă pe altarul bunăstării noastre relative – desigur, măsurată către “Sud”, nu către “Vest”. Iar PR-ul Primăresc continuă să pompeze neclintit, între ambuteiaje, aer poluat și crime urbanistice, gogoașa cu “calitatea vieții” din “primul oraș din România care” – de parcă orașul nu ar avea o grămadă de alte self-selling point-uri poate mai modeste, dar pe bune.
De unde ni se trage această lipsă a ideilor și modelelor alternative? N-a fost nevoie? Nu le-a cerut nimeni? Iată-le sorgintea, în 5 propoziții simple: 1. Puterea, cum îi stă în fire, vrea să se perpetueze. 2. Perpetuare puterii se face prin câștigarea alegerilor. 3. Câștigarea alegerilor se face prin maximizarea de voturi. 4. Maximizarea de voturi se face prin promisiuni. 5. Electoratul numa’ stă și se uită când promisiunile neonorate sunt acoperite, de aceiași oameni care le-au făcut, cu alte promisiuni mai mari.
Această înlănțuire face nenecesară dezvoltarea modelelor alternative, și invită la escaladarea până la infinit a ficțiunii la Cluj-Napoca. Mai adăugăm un imaginar de dezvoltare locală care parcă nu-și mai epuizează niciodată modernitatea, și iată, avem cheia în care se scrie partitura autoperpetuării politice pentru Buciumul de la Napoca. B Major. B de la Beton.
Adică ce zâci matale? Că ciobanu’ are fruncea joasă? E, asta zâc… da’ mai zâc că nici clujanu’ nu-i mai breaz. C-avem fo 80.000 studenți pă an în transhumanță – ge să lasă și mulși și tunși numa să sunie muzica. C-apăi mai avem iară fo tri generații gin rasa cea autohtonă proletară, aduși încă de badea Nicu – da ăia n-au nevoi așe mari, pasc și pă beton, și nu pre mehăie. Și mai avem iară în turmă încă o foaită, ceva mai jingașă, da pă ăia tre numa să-i leși să se gudure din când în când pe lângă cioban c-apăi iară nu mai mehăie niciunu’. În rest, când vrei să-i mulgi, dai numa din bucium tare – nu contează că sună fals, să vezi numa cum ți se adună tăți la strungă.
Se spune că la oaie îi e frică toată viața de lup, și până la urmă e mâncat tot de cioban. Dar iată, noi reușim să ne mâncăm și între noi – ne-am dovedit-o cu brio cu Caritasul. Dar nu trebuie să ne turnăm chiar toată cenușa în cap. Că și la Caritas, gardul a fost pus și girat tot de cioban – care putea să oprească măcelul când vroia. Dar n-a făcut-o. A preferat să se îmbogățească el putred, lăsând în spate sute de mii (dacă nu milioane) de oi jumuliți sau morți pe legheleu.
Nimeni nu se laudă azi câți bani a făcut la Caritas. Nici mega-milionarii Clujului, nici zecile de mii de cetățeni care, la un moment dat, precum au consemnat ziarele vremii, după mașini și televizoare nu mai aveau nici idei ce să facă cu banii. Clujul era Canaan. Primăria Cluj-Napoca primea donații de la Caritas – între altele, pentru statuia lui Avram Iancu. Ziarul în care se publicau listele cu câștigători se făcea la Prefectură. Primarul se afișa la toartă cu Stoica. Creșterea părea de neoprit, infinită – ne ziceau. Îndemnele publice de-a alimenta cu încredere sistemul, curgeau. Și cu tot girul din partea mai marilor din Primărie, Prefectură, Parlament, și Presă, a venit, previzibil, catastrofa.
Caritas a fost primul exercițiu din era post-Ceaușescu, de normalizare a ficțiunii publice Canaan-Napoca. În contextul în care azi tocmai e în derulare operațiunea de normalizare a ficțiunii publice Canaan-Napoca 2.0, e de la sine înțeles că în mai 2021, Primăria Cluj-Napoca a refuzat să autorizeze o expoziție artistică despre Caritas în centrul orașului.
Decizia e firească. Hai să nu problematizăm falimentul Canaanului Napocan 1.0, în plin centrul Napocăi însăși. Hai să nu problematizăm rolul cheie al autorităților publice în a gira o narativă care pune în mișcare, la scară largă, resursele cetățenilor. Hai să nu problematizăm de fapt cât de puțini beneficiază, și cât de mulți pierd. Hai să nu problematizăm ce se întâmplă când se sparge balonul ficțiunii. Corespondențele sunt mult prea evidente.
Clujenii cam știu că pe undeva lucrurile nu-s chiar koșer și cum ar trebui să fie în Canaan-Napoca. Cu Someșul Navigabil. Cu Turnul Pompierilor. Cu Garajele. Cu CMID-ul. Cu Podul Porțelanului. Cu Filarmonia, cu Cășile Sociale, cu Parcul Farmec, cu Parcul Feroviarilor, cu Centura, cu Pationarul, cu Aquaparkul, cu cartierul Sopor, cu cartierul Borhanci, și multe altele. Nu că la Cluj nu “s-a” făcut. Chiar s-a făcut. Sunt ctitorii pe care poți pune mâna, fizic: 41 autobuze electrice. 7 poduri, 5 parcări. Dar doar pentru a ilustra proporțiile: vreo două miliarde de euro ficționali “zac” deja în proiectele promise-și niciodată-făcute ale Primăriei – mai mult decât bugetul de investiții al Municipalității, cumulat în două decenii.
Expoziția Caritas, o expoziție despre El Dorado-ul PR-istic de la Cluj-Napoca, girat de Primar, care până la urmă s-a dovedit a fi o mină de aur pentru puțini și o țeapă pe viață pentru cei mai mulți, n-a fost de arătat “pe centru”. Precauție, sau probleme în Paradis? A doua.
Scurt context. Primăria Cluj-Napoca se află într-un situație delicată. După alegerile din decembrie 2020, PNL Cluj a fost umilit în serie de PNL Centru: nu tu poziții în Guvern, nu tu prefect, nu tu practic nimic. Acum, PNL Cluj se află în conflict deschis cu PNL / Orban. Municipiul nu a reușit să-și impună nici măcar un sfert din planuri și promisiuni în PNRR-ul, care încă 2 luni e în evaluare la Bruxelles. Între timp, PNL se erodează la guvernare. Iar în septembrie, la Congresul PNL, s-ar putea să iasă, horribile dictu, tot Orban președinte.
În acest context e clar că pentru a descuraja dujmanii, a îmbărbăta ostașii, a însufla încredere generală în aliați și a crește șansele victoriei politice, acum Buciumul Napocan ar trebui să sune mai ferm, puternic și constant ca oricând, bonus cu o dublă siguranță de sine. Dar ghinion. Fix acum, când ar trebui să performeze de top, Buciumul Napocan sună din ce în ce mai gâtuit și neconvingător.
Primăria a produs, în ultimul an, o lungă serie de dude urbanistice și suciri retorice memorabile, care au fost sesizate și taxate pe larg de cetățeni. Hotelul Coșciugul. Pădurea Hoia. Hotelul Cristian. Blocuri între Case. Cartierul Sopor. Cartierul Borhanci. Și altele. Instituția Primarului ba “n-a știut”. Ba “s-a trecut” peste ea. Ba s-a declarat “revoltată” pe afaceriști – degeaba. Ba s-a declarat pentru “un oraș pentru locuit, nu pentru profit” – tot degeaba. Ba a stat “cu ochii ca pe butelie” pe fiecare copac – dar iar degeaba. Și lista continuă. Iar cetățenii au început să reacționeze. Public. Din ce în ce mai des chiar și pe sanctuarul PR al Primăriei, pagina de Facebook a Primarului.
Să fie acestea doar momente în care Instituția și-a pierdut inspirația? Doar orice instituție mai dă din când în când rateuri comunicaționale. Dar o asemenea serie de ghinioane care pare că s-a tăbărât asupra comunicării Primăriei Cluj-Napoca în ultimul an, e inexplicabil doar statistic. Nu, Goarna Canaanului-Napoca a început să o dea în fals din ce în ce mai des. Și nu de oboseală. Ar trebui plusat, impetuos încă. Dar sistemul și-a atins capacitatea. Iar când se forțează peste capacitate, dă în fals. Orice suflător știe.
Un alt semn. Primăria Cluj-Napoca a fost mereu remarcabil de versatilă în a se inova – la nivel de vocabular. Totuși, în ultimul an, prin suprautilizare, Instituția a reușit să erodeze până la banalizare propriul set de bon-mot-uri cheie, precum “ecosistem, nu egosistem”, “smart”, “calitatea vieții”, “next level” și alte asimilate.
“They are losing it” – mi-a spus recent un expert european în dezvoltare urbană.
Da, așa arată. Normalizarea instituțională a ficțiunii publice la Cluj-Napoca e un proces metastabil care se cere alimentat continuu – și, conform standardului autoimpus la Primăria Cluj-Napoca, încă în crescendo. Dar Instituția a fost prinsă în fals atât de des în ultimul an, încât cetățenii au început să-și ciulească urechile la falsuri. Iar contextul politic, pe termen mediu, nu îi dă șanse Primăriei să-și regenereze credibilitatea prin investiții publice livrate la timp, orașului. Și deci e nevoită să acopere iar golurile, tot cu ficțiune. Dar deja sunt la limita sistemică a capacității lor performative întru PR. Și deci dau în fals.
Asta e deosebit de riscant în contextul dat – o loterie multinivel.
Pariul pe victoria lui Cîțu e prima loterie – pe mai încolo, susținerea politică depinde de stabilitatea post-congres a PNL. Dar care nu se știe.
Pariul pe PNRR e a doua loterie. Banii din PNRR depind de mersul reformelor și stabilitatea coaliției. Dar mare lucru, dacă coaliția apucă toamna.
Pariul pe “metrou” – elementul central al PR-ului Instituțional ofilit, e a treia loterie – că e pe nervii întinși în trafic ai cetățenilor. Dar care deja se știe că o să țină Instituția în corzi chiar dincolo de capătul (probabil ultimului) mandat al actualului Primar.
Și mai putem adăuga încă cel puțin patru loterii, în escaladare pe zi ce trece. Traficul. Construcțiile. Spațiile Verzi. Și Gunoiul.
Toate aceste teme, lung târâte și amânate peste mandate, converg acum spre proverbialul “next level”, din cauza contextului volatil marcat de reforme structurale serioase, amânate de zeci de ani și asumate (de musaiul PNRR) fix acum, în prag de inflație post-Covid.
Ca să scape, Primăria va trebui să tragă cu o mână lozuri câștigătoare una-ntr-una. Și între timp, cu cealaltă mână, va trebui să țină sus Goarna Canaanului, și să cânte mai departe frumos, imnul excepționaității Napocăi. Va fi foarte greu.
Sigur, dacă ceva nu iasă, în lunga tradiție a privatizării succesului și socializării eșecului, Instituția va putea da vina pe dușmanul politic, sau pe “mâna invizibilă a pieței” pentru care, invizibilă fiind, chiar nu trebuie să-și asume responsabilitatea. Și desigur, mai poate fi studiată și varianta unui eveniment excepțional cu o capacitate de diversiune suficient de mare ca să deturneze atenția publică de la problemele orașului, preferabil pe ani de zile. Sau alte instrumente de damage control.
Că vistieria PR e cam goală. O dovedește și faptul că la sfârșitul lunii mai, Instituția Primarului și PNL Cluj s-au dedat chiar și la a vinde un fake. În 31 mai 2021, după ce un ziar local a titrat “Cluj-Napoca, pe locul I în Europa, la categoria „smart city””, postarea i-a fost preluată subit atât de Primar cât și de PNL Cluj – aceasta din urmă chiar într-o postare plătită.
Doar că Radio Erevan. Odată, “competiția” a fost cam obscură. Apoi, că a fost de fapt un poll de percepție care s-a dat între 100 orașe de 200.000+ locuitori cam din periferia Europei (când Europa Mare are peste 600 orașe în această categorie), fără să fi avut înscrise în “concurs” sutele de orașe eligibile din Finlanda, Suedia, Danemarca, Suedia, Franța, Austria, Germania etc. – deja “smart” în acte, și pe bune. Apoi, că pollul de percepție de fapt s-a dat pe mai multe categorii, la multe din care Clujul a scorat lamentabil (chiar și la categoria-fetiș “calitatea vieții”). Apoi, că la o zi de la publicare, un alt ziar local a și demascat cacealmaua. Dar postare Instituției Primarului nu s-a clintit. Nici a PNL Cluj-ului. Postarea Instituției Primarului a cules, până la prezenta, peste 5300 like-uri.
Până în septembrie 2021 dar și după, vor mai remarca cu siguranță, o serie de noi acțiuni PR spectaculoase din partea Primăriei Cluj-Napoca. Dar timpul nu lucrează pentru Instituție. Colac peste pupăza contextului schițat mai sus (reforme de musai și inflație) vine anunțata moțiune de cenzură a PSD din toamnă, și deci victoria lui Cîțu e chiar doar un fir de paie care nu garantează nimic pe termen mediu.
Atunci orașul rămâne adevărata problemă a administrației publice locale, cu toate problemele care s-au copt în el, cumulat, preț de-atâtea mandate. Acum mai mult ca oricând, în situația care se anunță atât de volatilă, administrația publică locală ar trebui să se poată sprijini pe solidaritatea și suportul comunității locale, a cetățenilor. Dar asta deja îi va fi foarte greu de orchestrat și obținut. Între altele, pentru că în ultimii ani, Primăria nici nu și-a construit o relație reală cu cetățenii, ba chiar și-a mai și mâncat din omenie. Poate cu acel Eveniment Excepțional, nu știu.
Ce se întâmplă cu ficțiunea publică a Orașului Făgăduinței, Canaan-Napoca – mirajul de pe orizont ce te face să faci abstrcție de orașul de sub picioare? Că de se destramă și orașul se trezește că opinca are tocuri numai în Matrix, îi bai.
Ori premizele ca mirajul să se destrame, se adună pe zi ce trece. Iar pe cetățenii Clujului îi așteaptă Marea Dezvrăjire. Va să fie un proces de ani de zile, lung și dureros. Vom trece, probabil, prin Negare, Furie, Negociere, Depresie și Acceptare – dacă avem noroc. Dacă nu, ne deturnează iar vreun cioban undeva pe traseu.
Dar ceva șanse avem. Expoziția despre Caritas până la urmă s-a făcut, în online.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Da, așa este. Mulțumesc pentru claritate, timp și efort.
Kakacs, nu-ti mai place in Cluj-Romania? Muta-te mai la vest, in Țara- muma…Sa vezi cum te vor primi cu bratele deschise…
Romanul verde din tine atat a inteles din acest articol. Pasunismul nu a murit, doar s-a hodinit.
Felicitari! Ai unul dintre cele mai retarde comentarii vazute in online! Ce i-ai spus-o! Sper ca ai incheiat si cu o ragaiala buna, neaosa si din suflet, ca meriti!
Ce cauti tu pe Contributors Ilie draga? Sunt atatea site-uri pentru tine. Aici se foloseste Argumentul, Buna crestere, 7 ani de’acasa, Echilibrul…la subiect. Tu? Asimptomatic total.
Penibil ”comentariu”! Mi-e rusine mie!
La subiect Ilie, la subiect. Asimptomaticule.
nu iti e rușine, Ilie?
Nesimțirea are viață lungă și limbă ascuțită. Nu-i așa, bade Ilie?
No, șe-i asta, mă copchile??? Numa’ șe voia Elon Musk să cumpere o garsoneră în Cluuuj, că i-or intrat ieri banii de ghividende de la Tesla, șî tu l-ai spăriet cum o spăriet el Bitcoinu’, tulai Doamne!!! Amu, o să rămâneț să vă uitaț la pivotul Boc, de la echipa de baschet Metrou Cluuj (șî Napoca, să nu care cumva să crează ungurii c-o murit mândria p-aișe, no!!!)
Nu se cheamă dezvrăjire și nu va fi trăită doar de clujeni. Se cheamă disrupție și este cea mai puternică armă a războiului hibrid. Trebuie doar să pornești motoarele segregării științifice și tehnologice și să-i adormi cu povești pe viitorii looseri. Ah, și mai trebuie ceva: să fii în frunte și să fi avut ideea genială de a înființa orașe de cercetători imigranți, în loc de lagăre și cimitire de cercetători recalcitranți politic. Idei precum start-up, transfer tehnologic, emergență sunt toate o mână tristă, din ce în ce mai vizibilă. Așa a fost dintotdeauna, dar acum mai complexificat și mai coafat. Când găinile intră în competiție liberală cu vulpile, la ele în poiată, la final vor avea ceva deficite la inventarul penelor și al gâților. În rest, e OK.
Clujul vinde de ani de zile imaginea un ,,miraj” economic si urbanistic inexistent, bine devoalat de catre autor!
Un grup de ,,400 de intelectuali” a construit un proiect care sa conduca la o evolutie pozitiva, in special urbanistica a orasului.
Se pare ca proiectul n-a dus la mare lucru, neavind si o componenta economica – astfel ca visteria orasului este goala, Clujul ca si alte orase mari au doar manager urbanistic – nu si unul economic…
Orasul si imprejurimile sint populate de o industrie simpla, a montajului sau productiei de piese simple, realizate manual, fara automatizarea sau robotizarea productiei, cu valoare adaugata mica!Cunosc familii plecate din Gorj in Cluj, pe salariul ,,imens”, de 2500 de lei fiindca in Gorj salariul industrial si in genere, este la minimul pe economie!Asa ca nu-i de mirare ca visteria orasului este in suferinta, ceeace explica si nerealizarea unui numar atit de mare de obiective ,,politice” in primul rind.
Fara un proiect de tara care sa organizeze procesul marii industrializari, cu uzine de a doua si a treia ,,revolutie industriala”, munca manuala bazata pe costul redus al fortei de munca caracteristica ,,primei revolutii industriale” nu poate sustine financiar si material mirajul social vindut acasa si in tara de politicii primariei Cluj!
Lipsa marii industrii care sa asigure venituri substantiale primariei si salariatilor n-a permis nici dezvoltarea zonei suburbane sau mai indepartate, incit perimetrul ca de cetate al Clujului sa nu conduca la preturile exorbitante ale terenului si locuintelor.
In fine, articolul este un pas important in spargerea miturilor economice ale oraselor mari din Vest, in care autorul prezinta o realitate mai putin roza decit cea prezentata de trompetele primariilor…
Înțeleg din articol că autorul este supărat pe piață și pe evoluția cererii și a ofertei pentru diferitele bunuri și servicii tranzacționate în Cluj. Mă rog, cu binele te obișnuiești ușor și îl prețuiești mai mult atunci când nu-l mai ai…
Dacă vreun clujean are nemilțumiri edilitare, îl invit să locuiască o vreme în București. După aceea, sunt sigur că va prețui cu mult mai mult Clujul.
Comparativ, este mai bine la Cluj decât la București, am trăit în ambele orașe suficient de mult timp sa știu care sunt lucrurile bune și nu foarte bune pentru fiecare. Dar acum nu este vorba de „suntem mai bine decât alții”, ci de cum este Clujul in general, unde suntem la modul concret și ce putem face ca sa ne fie mai bine aici.
Adevarul este ca suntem multi care ducem in spinare POVARA morală
de a-l fi votat pe Băsescu si l-am votat tocmai pentru că era un penal performant (al dracu don Traian , ce haios era !) .
Intre timp ne-am impregnat de integritate euro-americana apovara de a fi fost complicii inflacarati ai hoțului latifundiar ne tine schizo – capttivi.
Ar fi fost o faina compresa si o dulce alinare să-l putem evoca pe asa
nu -MITUL BOC / doamne cata cinste, cata energie si ce talent managerial zace in acest Emil !
Pe neasteptate articolul ne cam loveste insa peste degețelul cu care cei mai miopi dintre noi aratam in sus , spre Cotroceniul anului 2024.
Ingenuitatea clujenilor este si ea agresata mai ales cand glasul pustei
afirma că Boc ar fi continuarea logica a lui Funar. Dar asta chiar nu e adevarat. Funar nu a trecut prin nici o situatie etica de genul : luat doctoratul
cu teza SUPERIOARITATEA PARLAMENTARISMULUI BICAMERAL și imediat dupa aceea trecut la organizarea referendumului pentru o singura cameră.
Foarte corect. Nimeni nu ia in calcul faptul ca pretul unui apartament nu este dat doar de materialele de constructii si manopera, ci si de potential pe termen mediu – lung, demografie (numar si structura), rata de ocupare a fortei de munca (% si structura), servicii publice, investitii pe cap de locuitor, potential turistic, rata de dezvoltare previzionata precum si „dovada” pe istoric (vezi cat a evoluat Clujul in ultimii 20 ani). In plus, tine si de oameni.
Cat timp procentual mai multi romani s-ar muta la Cluj si nu la Bucuresti sau Timisoara, totul are sens. Si nu este doar PR. Daca era doar PR atunci s-ar translata intr-o migrare / intentie de migrare a locuitorilor din Cluj catre alte orase, ceea ce nu se intampla!
De ce? Sunt foarte multi clujeni care locuiesc in Bucuresti, chiar mult mai multi decat bucuresteni care locuiesc in Cluj (e evident de ce). Ajungi, eventual (de ORIUNDE ai fi din Romania), sa pretuiesti linistea de acasa si faptul ca totul e mai la indemana, dar, nimic altceva!
Recunosc, sunt supărat, dar a spune că „pe piață și pe evoluția cererii și ofertei”, mi se pare că re-generalizează prea mult ceea ce am încercat să aduc în discuție, anume rolul PR-ului.
Apoi, cu invitația de a locui la București… io mai degrabă îi invit pe clujeni să locuiască în continuare la Cluj.
Strugurii sunt mereu acrii…
Nu-s, că nu e așa rău aici. Dar ideea este că se poate și mai bine.
Incredibil! A avut cineva curajul sa strige „Regele e gol!” Mnoa… sunt curioasa CE viatza va avea, de acu’ incolo, cu „domnii” orasului! :P
veti striga probabil ca el macar poate sa plece ca i ungur !? la fel strigau despre Doina Cornea
capul plecat sabia nu l taie
dar cu umilinta lantul il indoaie
Si de ce mi te adresezi MIE?
Am ZIS eu ceva ref. la etnia autorului?
Cît timp cererea de locuințe depășește oferta , prețul crește constant. E un clasic al economiei în oricare domeniu.
Dvs. va puneți rau cu Boc, cu camarila lui din primărie. 😀
Daca nu au aprobat expoziția Caritas, propuneți alta.
Cu revolutia din Cluj, cu morții ei, cu călăii și complicii. Sunt toate documentate pe net cu fotografii.
Se știe cine a tras, la ordinul cui. Se știe și cum sunt bine mersi toți militarii implicați. Nume , prenume, grad, decorații, tot documentat.
Poate asta va aproba Boc. Acolo, chiar în centru orașului faceti expozitia. Unde civili neînarmați au fost ciuruiți de mândră și patriotică armata română cu cazarma in Florești.
Cererea vine și din dezirabilitate. Despre această dezirabilitate notez că „statul la Cluj” e aspirațional (perceput ca treaptă de mobilitate socială) iar asta este așa (și) din cauza PR-ului. Dar PR-ul Clujului, așa cum este el acum, este acum la un nivel la care are repercursiuni directe asupra traiului cetățenilor. Unele sunt mai evidente (de ex. escaladarea prețurilor, specula imobiliară, incapacitatea administrației de a-și onora promisiunile – pe care le face răspunzând la nevoi reale, de multe ori urgente, semnalate de cetățeni, etc.) iar altele, mai abstracte (de ex. distorsionarea modului în care cetățeanul își „citește” orașul, etc.).
Era suficient 1/3 din articol, fara fanteziile literare despre Canaan si Bucium, unde textul devine imprastiat peste masura.
Dar pana la urma n-ati adus nici un argument impotriva a ceea ce ati spus la inceput; e doar un city marketing mai agresiv așa. Logic, un marketing agresiv supraestimeaza realitatea, ca altfel nu s-ar mai numi „marketing agresiv”. Si?
Iertați-mi firea literară :)
Firul roșu al textului este: PR-ul Clujului, așa cum este el acum, are repercursiuni directe asupra traiului cetățenilor. Unele sunt mai evidente (de ex. escaladarea prețurilor, specula imobiliară, incapacitatea administrației de a-și onora promisiunile – pe care le face răspunzând la nevoi reale, de multe ori urgente, semnalate de cetățeni, etc.) iar altele, mai abstracte (de ex. distorsionarea modului în care cetățeanul își „citește” orașul, etc.). Despre prima categorie am scris mai mult factual. Partea „mai literară” este menită să capteze a doua – asta e rolul analogiei cu Caritasul.
Nu e rau pentru un mare oras din Romania, de acord ca imaginea e un pic umflata, insa nu e deloc rau daca te pui sa compari un pic cu restul tarii. Problema e veche rau, deja inchistata la nivel national si e data, pe fond, de reticenta administratiei valahe de a iesi din mentalitatile fanariot-balcanice. Aceeasi administratie care, de exemplu, la sosirea in Banat devenea asociata cu zicala „frumoase perdele, sa mi le duceti acasa”.
fictiunea bate realitatea in tara rominilor;si cum ar putea fi altfel ? poporul trebuie construit
viitorul luminos e aproape ;napoca trebuie sa ajunga in rind cu ctitoriili patriei
originili sanatoase nu vor trece prin” Negare, Furie, Negociere, Depresie și Acceptare ”
ei au ajuns prin bunavointa si interesul stapinilor, personalitati azi. altfel continuau pe tarlaua comunala
Dezvrajirea asta s-a facut greu si in cazul Funar bacsi, care in afara de lupta contra ungurilor si vopsirea tricolora a tuturor cosurilor de gunoi si bancutelor din parcuri nu a facut nimic pentru clujeni. Dar prostia si mandria idioata a ardeleanului a ramas la aceleasi cote, l-a investit pe noul Mesia clujean din Rachitele cu increderea nelimitata oferita si campionului anterior cu privire fixa si idei si mai fixe. Boc a profitat de conjunctura si de 17 ani calareste Clujul ajutat de PR-ul platit regeste sa ii creeze o aura de superprimar, desi in realitate in toata aceasta perioada s-a ocupat doar de lucruri marunte. Blocarea orasului si teroarea urbanistica actuala i se datoreaza lui si cohortei de yesmeni care il inconjoara, platiti regeste de asa zisii dezvoltatori imobiliari veniti din toate colturile tarii in special pe filiera neoprotestanta. Practic acestia au construit unde si ce au vrut muschii lor, fara a intampina nici o impotrivire in cladirea de pe strada Motilor. Felul ingrozitor in care se prezinta orasul acum nu e o surpriza, era culmea sa fie altfel tinand cont de urbanismul calcat in picioare la primaria boc-napoceana. Din pacate nu se mai poate face nimic: Clujul condus de gasca lui Boc s-a „dezvoltat” atat de mult incat a devenit de nelocuit.
Articolul este putin cam visceral si plin de aluzii, insa as dori sa-l intreb pe autor daca isi aminteste de deceniul cu Funar la primarie, de bancile tricolore si de sapaturile din Piata Unirii. Nici mie nu-mi place traficul din Cluj si chiar nu inteleg de ce nu se fac niste centuri care sa degreveze transhumanta zilnica a celor din Floresti si Baciu spre scolile din centru si spre locurile de munca. Sunt convins ca dezvoltatorii imibiliari aratati cu degetul in articol sunt in majoritate proprietarii terenurilor din jurul Clujului si si-ar freca probabil mainile de bucurie daca ar putea lansa noi fronturi de lucru.
Deasemenea nu inteleg ce si-ar dori autorul, sa avem un oras mort, depopulat, cu preturi mici la apartamente ?
Este clar bula imobiliara la Cluj, dar vorba aceeea: ” nu-i prost cine cere, e prost cine da!”. Suntem dupa zece ani de dobanzi bancare mici, dupa un an si jumatate de stimulente guvernamentale de trilioane de dolari si Euro, piata este inundata de bani ieftini si autorul se mira ca preturile cresc. Cresc peste tot , din SUA pana in UE. Nu este strict o problema a Clujului si mai ales nu este generata de Emil Boc.
Avem un oras care atrage studenti din judetele invecinate si din toata tara, studenti ca nu prind locuri in camine, care trebuie sa se cazeze pe undeva si inchirierea de apartamente a devenit o ocupatie principala a multor clujeni. Apartamentele se iau ca investitie, pe credit si rata se plateste din chirii. Multi aduna avansul muncind in strainatate si-l investesc intr-un apartament de inchiriat. Nu vad ce e rau in asta. Trebuie sa intelegem ca aceste metode a a-ti spori veniturile sunt usor de inteles de oricine, nu-ti trebuie multa scoala. Stiu persoane care in douazeci de ani, prin aceasta metoda au ajuns la 4-5-6 apartamente… Este mult mai greu sa faci bani din alte activitati productive care necesita muncitori calificati si echipamente specializate, decat din constructii, de unde si investitiile multor oameni de afaceri locali de succes si intr-un bloc-doua, pe langa afacerea de baza. Probabil ca preturile se vor plafona candva, nu mi se pare normal sa vedem preturi in Cluj mai mari decat in Barcelona sau Liverpool, insa bula aceasta nu poate fi oprita prin masuri administrative de primarie sau de Boc personal. Deocamdata putem constata ca sume mari de bani intra in Cluj in cautarea de investitii sigure. Asa cum tweet-urile lui Elon Musk indreapta hoardele de investitori spre diverse criptomonede, putem astepta ca valul sa treca peste Cluj si investiorii sa se mute in alta parte, sa dezvolte o alta bula, spre Oradea de exemplu, dupa finalizarea autostrazii Transilvania sau spre Arad, Deva, etc… Multe depind de infrastructura si aici este treaba guvernului.
N-o sa ma apuc sa-mi tai venele pentru ca orasul meu a devenit o fabrica de diplome care garanteaza o educatie rezonabila pentru Romania si UE, ca UMF-ul atrage o multime de francezi, ca zonele industriale din interiorul orasului sunt incet incet transformate in zone de locuinte moderne, ca multe case fara valoare arhitectonica din centru sunt demolate si inlocuite cu caldiri de birouri pe care vedem sigla Bosch, NTT Data, etc… Nu-i bine daca ne raman copiii educati in tara? Daca n-ar avea chiriasi, nu le-ar face.
In plus dupa diverse retrocedari, centrul Clujului este majoritar in mana maghiarilor, a bisericilor catolica si reformata, etc… La ce le-ar folosi o scadere a valorii proprietatilor lor?
Vad in presa articole indignate ca UE nu ne aproba sa refacem sistemul de irigatii, articole pe Contributors pro gazele din Mare Neagra, pro centrale electrice pe gaz, infierarea regenerabilelor si ma mir cum nu se poate intelege ca nu sunt banii nostri, sunt banii UE si trebuie sa face cu ei ce scrie in acel acord pan-european, ce-au hotarat de comun cele 27 de state dupa ce bogatii Europei ( Germania, Olanda, tarile nordice…) au acceptat sa faca un pas inainte spre integrare si sa mutualizeze imprumutirle de relansare a economiei Uniunii Europene.
Ce daca potentialul nostru de vant este mai mic, sa instalam de trei ori mai multe turbine, ce-i asa greu de inteles? Avem o mare problema de logica daca nu suntem in stare sa cheltuim niste bani conform destinatiei aprobate de cei care ni-i dau.
Daca Boc primeste bani europeni sa faca un tunel pe sub Cluj, ce sa faca, sa spuna ca este exagerat si ca noi vrem de fapt altceva. Daca asa ceva se finanteaza, asta facem, aducem o Sfanta Varvara ( o TBM- tunnel boring machine) , o bagam in pamant la Gilau linga autostrada si iesim cu ea afara linga Jucu, la parcul industrial Tetarom III. Daca va deveni realitate, pentru ca eu sunt inca sceptic, n-o sa cred pana nu o sa vad incepute lucrarile, metroul clujean va folosi sigur generatiilor viitoare.
Revenind la Boc, mi se pare aproape normal ca dupa un numar mare de mandate in jurul unui primar sa se dezvolte anumite retele de interese. Ce pot spune este ca la Cluj interesele par a fi transpartinice si diversele contre intre liberali si psd-isti nu prea ies la suprafata. Normal ca se stie public aproximativ cine sunt in spatele diverselor dezvoltari imobiliare din Cluj si par a fi din toate taberele. Sunt convins ca acest echilibru tine si de persoana lui Boc. In perioada cand Boc a fost prim-ministru , o „vinitura” sudista, Apostu pe numele sau si ceva ruda cu familia Basescu din auzite, era sa ne transforme intr-un fel de feuda de tip Gorj sau Vrancea. Nu-i perfect Boc, dar sunt convins ca se poate si mai rau. Deocamdata in Romania sunt doar doi primari care au reusit sa sschimbe fata oraselor lor: Boc si Bolojan. Si sa nu uitam, ambii cu bani europeni.
Am observat ca autorul s-a chinuit de-a lungul articolului sa scrie numele orasului in varianta oficiala de Cluj-Napoca si stiu cat le este de greu maghiarilor sa faca acest lucru, astfel ca din respect pentru cei cu care sunt vecin, eu l-am scris asa cum il folosim in viata de zi cu zi intre noi.
N-am intenționat să scriu un studiu științific, dar scuze pentru viscere.
Da, îmi amintesc de Funar, dar nu cât de productivă e comparație. Subsemnatul, i-am zis de câteva ori lui Emil Boc că e primarul meu preferat, și el părea că înțelege gluma.
Traficul nu e singura problemă a Clujului, am și enumerat câteva în text (v. gunoiul).
Semnalați foarte corect că dezvoltatorii imibiliari sunt în majoritate proprietarii terenurilor din jurul Clujului. Asta și aduce o grămadă de sfidări directe aduse Primăriei – vezi cel mai recent, cazul Sile Pușcaș, care își retrage donația făcută orașului că nu i-a ieșit o altă combinație cu Primăria.
La întrebarea „ce si-ar dori autorul, sa avem un oras mort, depopulat, cu preturi mici la apartamente?” răspunsul meu este: aș dori un oraș viu, populat, cu prețuri onorabile la apartamente, și mai pot lista 20 de adjective.
Referitor la „este clar bula imobiliara la Cluj, dar vorba aceeea: ” nu-i prost cine cere, e prost cine da!”” – permiteți-mi să nu fiu de acord, de exemplu din cauza fenomenului numit speculă.
Referitor la „dupa un an si jumatate de stimulente guvernamentale de trilioane de dolari si Euro, piata este inundata de bani ieftini si autorul se mira ca preturile cresc” m-ar bucura să aflu mai mult despre aceastea de la dumneavoastră.
Creșterea exacerbată a prețurilor la Cluj-Napoca într-adevăr nu este generată de Emil Boc – ci de un fenomen mai complex, din care face parte și Instituția Primarului.
De acord că bula nu poate fi oprită de Boc personal, dar Primăria și Instituția Primarului pot depune eforturi pentru a o controla. Inclusiv prin măsuri administrative.
Nu văd legătura dintre textul meu și comentariului dumneavoastră despre centrul Clujului, ca fiind pe mâna maghiarilor. Puteam să postez acest text și ca Pop Ion.
Total de acord cu observația că rețelele de interese ar fi transpartinice la Cluj. Există și studii despre asta.
Despre „nu-i perfect Boc, dar sunt convins ca se poate și mai rău”, așa e, vezi comparația cu Funar. Mi-ar părea rău dacă acest text ar fi citit, în opinia mea simplist, ca „atac la Boc” mai ales cât timp am încercat să arăt cum fenomenul pe care-l semnalez este dincolo de persoana primarului, și se generează cu contribuția mai multor actori societali, incuzând Instituția Primarului, și Primărie.
@Ioan, asa e, n-ar strica sa se renunte la aceasta coada de dat din cîine nascocita de nelinistitul Ceausescu, ,,Napoca”. Daca tot s-ar vrea sa se faca dreptate unor oameni in viata, ar putea sa fie acceptata cu senintatate si uzul denumirii alternative Kolozsvár, ca daco-romano-getii-etc sint morti de mult si n-au cum sa se mai bucure.
P.S. Scuze ca am comentat doar acest detaliu din comentariu.
Si de ce nu, chiar, denumirea din lb. germana? ;)
…Denumirea Napoca nu apartine lui Ceausescu ci lui Iosif Constantin Dragan…si …nici nu suna prea rau. In definitiv Cluj Napoc anului 2021 e altceva decat Kolosvarul antebelic …evident cu bune si cu rele.
Eu vizitez niste rude la Cluj in fiecare an si marturisesc ca in ultimii 10 ani n-am vazut nici un progres notabil in viata cetatenilor. Apreciez incercarea dvs de a fi obiectiv, dar cred ca traind in Cluj v-ati cam obisnuit cu „binele” de acolo. Nu cred ca daca trebuie sa te scoli la 5 dimineata in Floresti ca sa ajungi la 7:30 in Cluj se cheama ca locuiesti intr-un oras din Europa, poate in Cairo sau Johanesburg. Pana si Bucurestiul levantin are performante multe mai bune la acest capitol si este un oras de 5-6 ori mai mare. Nu cred ca locuiti in noile ghetouri construite in ultimii 20 ani fara respectarea unor minime norme urbanistice de distanta intre cladiri, de dimensionare a retelei de apa si canalizare, etc. Nu m-as lauda cu studentii francezi care vin sa invete medicina la Cluj, avem exemplul unui alt oras de success pe care-l laudati dvs, Oradea, dar si la Iasi, unde s-a vazut ce inseamna cumpararea/emiterea de diplome de medic pentru studenti straini. Nici nu-i de mirare ca DNA a facut perchezitii si la IMF Cluj.
In fapt studentii care vin azi la Cluj sau Iasi sunt cei care nu sunt in stare sa treaca examenele in tara de bastina. „Rafik est interne en filière dentaire à Cluj dans le nord de la Roumanie. Il est originaire de la région parisienne. Après avoir échoué une première fois au concours de médecine à Paris VI, il a fait le choix d’aller poursuivre ses études en Roumanie. ”
Cand eram mai tanar aveam studenti greci sau israelieni din aceiasi categorie, nu treceau examenele acasa si veneau in Romania lui Ceasca sa cumpere o diploma.
Cu astia din urma era mai complicat – de cele mai multe ori facultatea era o „acoperire”, in realitate ven au sa faca antrenamente si instruiri ca sa devina teroristi (sau macar activisti de frunte) in tzara lor ;)
In general, cheltuielile cu facultatea erau „sponsorizate” de URSS >:
„Nu sunt in stare”? Cunoasteti sistemul „numerus clausus” din Franta? Este o aberatie. In ultimii 50 de ani numarul studentilor la medicina a fost limitat, intre cam 4000 si 13.000 pe an. Consecinta e ca Franta nu are destui medici francezi si se umple de medici straini, inclusiv români. In primul an de medicina se intra fara examen, trierea are loc la sfarsitul primul an si doar un sfert din candidati reusesc.
Deci eu as nuanta un pic afirmatia despre studentii francezi. Da, nu sunt elitele limitate de numerus clausus, dar pot deveni medici buni.
Pentru un oraș care a profitat de smenul numit Caritas Clujul arată groaznic. Clujul este un oraș fara un transport public decent, aglomerat la culme, cu o piata imobiliară umflată, cu sateliți de tip Ferentari dar numite Floresti, și cu bani irositi pe niste tîmpenii de festivaluri precum Untold unde se vand droguri, cu instalații de purificarea aerului care costa zeci de mii de euro bucata și au efect zero. Si lista poate continua.
Vă mulțumesc tuturor pentru comentarii.
Citindu-le, îmi dau seama că textului i-ar fi prins bine încă câteva paragrafe, care să clarifice că subsemnatul, nu neg exista unui oraș real sub ficțiunea PR-ului.
Nici n-aș avea cum. Acesta există, m-am născut aici, îi sunt din nou cetățean de 35 ani, și alături de mine, sute de mii de oameni trăiesc în el – la un nivel de trai indubitabil peste media națională.
Principalii vectori de identitate ai Clujului sunt, serviciile educaționale, medicale și financiare – și toate astea, pe meritate.
Dincolo de astea, susțin că Clujul este înăbușit de o maioneză groasă de PR, atât de groasă încât abia mai percepi formele reale ale orașului sub ea.
Despre aceasta am avut intenția să scriu. Vă mulțumesc încă odată pentru comentarii, m-au ajutat ca să identific nevoia aceste clarificări.
Pînă la urmă, acel „-Napoca” – din denumirea orașului – i-a convins pe ticăloși ca ne aflăm urmași de latini?
Boala e una morala,PR nu este suficient fără tăcerea liderilor de opinie, majoritatea cumpărați cu privilegii de- a lungul anilor post 89,… o casă naționalizată, o binefacere FPS, un post bine plătit la stat, etc. Minciuna in vorbe, fapte și acte este altfel pe meniul politrucilor urmasii politici demni ai lui ceasca
Nu stiu altii cum sunt dar mie parca tot mi-e dor de Clujul studentinei mele…cu sana si corn, cu cafea la Croco, cu Lulu, si Miau cu cartofarie, fasolarie, varzarie si pastaioase pe Eroilor la preturi derizorii…cu strazile inclusiv din centru prafuite unele chiar nepavate si cladirile cu miros de igrasie cu strandul din parcul central…inlocuit cu piscine de mari fitze.
Buna prezentare si apreciata de zecile de mii de clujenii-din-Cluj,
cu rugamintea de a pune la bibliografie un link spre: LISTA RUSINII
alimentata lunar de civicii de pe cele peste 85 grupuri (peste 300.000 accesari/luna): AUGUAT 2021 https://drive.google.com/file/d/1d81d8Npu-FrOscTAqvBQGdlJSiAxYxqj/view