Chiar dacă sună a jocul de copii cu spânzurătoarea, nu-i de glumit. Parcă niciodată Consiliul Național al Audiovizualului n-a fost mai subjugat intereselor de partid cu anexe mediatice, prin punerea sub protecție a Antenelor lui Felix cărora li se îngăduie totul: terfelirea interlocutorilor stigmatizați ca dușmani de clasă, prezentarea deformată, mincinoasă, manipulatoare a unor cazuri, dezechilibrul permanent în dezbaterile politice în favoarea USL, negarea adevărului, refuzul de a da rectificări sau ignorarea dreptului la replică și, până la urmă, anularea în bloc a deontologiei jurnalistice și a normelor bunului simț. Cum își permite un organism înființat special pentru a veghea la respectarea Legii Audiovizualului să ignore aceste încălcări flagrante și zilnice ale legii în emisiuni ca Sinteza zilei și altele asemenea din grila Antenei 3?
Simplu: CNA este alcătuit pe baza algoritmului politic, partidele nominalizează membrii adesea dintre clienții politici, iar nu dintre profesioniști. Există și excepții, chiar în Consiliul actual, dar nu suficiente pentru a determina o atitudine fermă și sancțiuni pe măsură.Totul atârnă de un singur vot, pentru o amendă usturătoare sau pentru întreruperea emisiei ca sancțiune majoră. Aflăm acestea din comunicatul semnat de Ioan Onisei, vicepreședinte, Narcisa Iorga, Gelu Trandafir, Mircea Valeriu Deacă, Alexandru Jucan, cei cinci membri CNA care au făcut opinie separată și au făcut public protestul lor față de refuzul majorității pro-useliste a CNA de a sancționa conform legii derapaje inacceptabile: ”Au fost aduse prejudicii grave de imagine unor persoane și instituții fundamentale ale statului care nu puteau fi reparate din punctul nostru de vedere prin dreptul la replică. Pe de altă parte, publicul a fost privat de formarea unei opinii libere cu privire la faptele prezentate. Ne referim la emisiunile monitorizate și analizate în mai multe rânduri de către plenul CNA în cazurile manifestațiilor de stradă din ianuarie 2012, campaniile duse împotriva unor judecători ai Curții Constituționale și a Curții ca instituție în ansamblul ei, împotriva unor magistrați ai CSM, împotriva Institutului Cultural Român și împotriva președintelui României”, se arată în comunicat.
Cele cinci voturi (contra șase) sunt insuficiente pentru a conduce la o decizie de sancționare severă. Din nou se pune întrebarea de ce aceeași lege, aceleași prevederi sunt privite diferit de membrii CNA și de ce se arată clemență dinspre unii și severitate dinspre ceilalți. Ca peste tot în societatea românească, și la CNA intruziunea politicului este toxică, strică judecata limpede, frânge coloana vertebrală și duce la situații nefirești. Toate instituțiile politizate, unde algoritmul politic impune nu doar omul ci și linia, sunt sortite eșecului, fiindcă nu competența, transparența și judecata onestă contează, ci obediența și plecăciunile. Așa ajunge studiu de caz presa românească în ziarele germane. Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung stabilea zilele trecute că televiziunile din România au creat un nou gen al presei făcut din propagandă politică, violență verbală, senzațional, calomnie, manipulare şi dezinformare. „Gunoiul politic balcanic în spectacol permanent”, în definiția regizorului Andrei Ujică. Înțelegem mai clar de ce marele artist Dan Grigore și-a dat demisia de onoare din CNA în martie. Ca să nu rămână drepta judecată spânzurată de un vot.
Articol apărut și în revista 22
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Impotenţa aplicării regulilor şi legilor de către CNA are impact mult mai larg asupra populaţiei, la nivel de percepţie a realităţii şi normelor sociale de respectat în societate.
Prezentarea continuă a informaţiilor neverificate(absenţa validării surselor în demersul jurnalistic) şi utilizatte cu un scop vădit manipulatoriu ( prezentarea trunchiată a adevărului, timingul suspect cu evenimentele sociale a *dezvăluirilor*) conduce pe termen lung la o audienţă populară dependentă de senzaţional, incapabilă să aibă discernământ în privinţa situării faptelor într-un context şi nuanţarea termenilor şi situaţiilor.
Exemplele(negative) de pe ecran tolerate de CNA, devin comportamente de imitat de către pătura largă a populaţiei. Comportamente deviante a unor personalităţi (Gigi Becali, Vadim) sugerează virilitate şi nu oprobiu tinerilor care asistă la devărsările de vocabular ale acestor personalităţi toxice. Tolerarea unui tip de jurnalism justiţiar care tinde să înlocuiască pe planul percepţiei sociale, instituţiile oficiale abilitate cu reglementarea domeniului juridic .
Avem un jurnalism de tip justiţiar, practicat acum cam la toate televiziunile care prejudiciază vieţi, reputaţii şi cariere. Cauzele sunt multiple . De la slaba capacitate de comunicare a acestor instituţii oficiale -absenţa unor conferinţe de presă, a transparenţei comunicaţionale- care lăsa loc interpretărilor, până la absenţa reacţiei indivizilor în faţa abuzurilor trusturilor media. De multe ori subiectele sunt lansate pentru deturnarea atenţiei publice de la evenimentele cu adevărat importante în realitatea cotidiană. Însă nici până astăzi nu asistăm la un cadru organizat al comunicării în cazul instituţiilor, informaţia necesară publicului este aruncată de pe treptele unei instituţii în viteză, în loc să asistăm la conferinţe de presă organizate unde ambii parteneri să se pregătească, cei delegaţi cu comunicarea şi de cealaltă parte jurnaliştii.
Linşarea mediatică a unor personalităţi publice a devenit o practică tolerată.
Să ne amintim aici prezentarea pozelor din vestiar a dlui Emil Boc, mult mai recent a pozelor şefului DIAS Constanţa. Sunt campanii de discreditare nesancţionate îndeajuns. Alte cazuri,stigmatizarea publică a unor intelectuali anticurent, cazurile intelectualilor etichetaţi băsişti sunt relevante.
Problema acelor care nu înţeleg că acest gen de comportament e absolut imoral şi e negativ pe termen lung distrugând potenţialul construirii unei atmosfere sănătoase de dialog şi comunicare la nivel public, distrug capacitatea de conlucrare a energiilor în societate, atât de necesară pentru a traversa încercări grele contemporane (criza mondială financiară, criza de identitate europeeană, criza încrederii în lidershipul politicienilor).
Cu alte cuvinte nesancţionarea anormalităţilor costă enorm la nivelul păcii sociale , societatea se divizează după criterii arbitrare, economiei- o societate în care scandalurile devin sursă de bani nu este una viabilă, câştigurile după audienţa creată nu aduc valoare banii trebuie consumaţi de undeva…(din împrumuturi??) iar credibilitatea celor care ar trebui să fie la cârma destinelor colective este extrem de redusă şi tot timpul contestată ceea ce nu permite finalizarea unor proiecte pe termen scurt…nicidecum demararea unora pe termen lung, absolut necesare pentru a concura.
CNA are o mare responsabilitate pentru sănătatea dialogului în societate, promovarea toleranţei, promovarea cooperării ca şi mecanism de rezoluţie a problemelor cotidiene. Prea des însă a eşuat în a sancţiona ceea ce era dincolo de orice dubiu, strigător la cer. De ce nu funcţionează, aşa cum bine remarcaţi—politizarea poziţiilor dar şi absenţa procesului de selecţie a resurselor umane a acestei instituţii pe baza unor criterii clare, care ţin de capacitatea managerială şi nu de latura legăturilor personale. Foştii consilieri de comunicare a unor personalităţi politice pur şi simplu nu au ce căuta în componenţa CNA, din simplul motiv al absenţei neutralităţii la nivel cognitiv în judecarea unor mize de comunicare, pe perioada în care profesional au activat pe statul de plată a unor politicieni au dezvoltat reflexul de apărare a acestor interese, mai mult personale decât colective.