joi, martie 28, 2024

CNSP: minciunile nu mai tin!

Asteptam cu totii proiectul de buget pe 2019.

Teoretic ar trebui sa aiba la baza proiectia principalilor indicatori macro, in special PIB real, proiectie realizata de CNSP (fosta CNP), o institutie al carei principal scop este, nu-i asa?, prognoza. Si strategia – daca e sa ne luam dupa felul cum se “intituleaza” astazi  Comisia Nationala de Strategie si Prognoza.

Avand in vedere importanta evidenta a proiectiei elaborate de CNSP (in baza careia se aloca banii inca neincasati, dar “prognozati” sa vina, bani in baza careia statul se  imprumuta mai mult sau mai putin, creste salarii sau pensii, face… autostrazi si cofinanteaza “chestii” etc) cred ca ar fi util sa analizam calitatea unor prognoze in perioadele cele mai critice, inainte de recesiuni. Si sa o comparam cu alte prognoze, macar din zona noastra, Europa.

Daca te prinde recesiunea cu bugete “generoase’, bazate pe prognoze de crestere din pix,  cu cheltuieli structurale si ele in crestere, “gandite” pe cresteri eterne ale veniturilor, e urat de tot, dupa cum s-a vazut la ultima recesiune.

Sa vedem intai cam ce s-a intamplat la noi inainte de ultima recesiune.

In 2007, prognoza de toamna, varianta finala, pe perioada 2007-2013 arata cam asa:

CNP prognoza o crestere a PIB real:

-in 2008  6,5%

-in 2009 6,1%

-in 2010 5,8%

Si tot asa, an de an, cresteri ale PIB real (PIB nominal “micsorat”  cu deflatorul PIB, care e un fel de inflatie calculata nu la cosul de consum ci la toate produsele si serviciile finale care alcatuiesc PIBul) de peste 5%! Calculate, nu? Ca pentru impresii sau dorinte nu e nevoie de ditamai institutia…

In 2008 (sa notam ca incepuse deja criza in SUA) apare si prognoza de toamna pe termen lung,  2008-2020, in fond avem nevoie si de asa ceva pentru strategiile pe termen lung.

Cum vedea  CNP, in 28 nov. 2008, dinamica PIB real?

Normal, cresteri de peste 5% “non-stop”!  9,1% in 2008! Tigrul Europei, nu alta?

Pana la un punct, emotional, poti intelege. Daca esti naiv sau superficial.

Va amintiti? Economia duduia, nu alta! Cate-o voce stinghera, guvernatorul BNR bunaoara, mai zicea cu juma de gura ca nu e a buna, ca sunt alti indicatori cara arata rau de tot (deficitul de cont curent, balanta comerciala, marimea capitalurilor speculative sau alte “fleacuri” de chitibusar)

Leul? Tare de tot, valuta  era abundenta capitalurile stateau la coada sa prinda  vreo ciozvarta macar, vreun MCS pe la companii vedeta sau nici macar – ca asa era moda , sa vanezi MCS-uri (majorari de capital social) – preturile la case  o luasera razna. Bursele erau in delir la multiplii PER ( asta ne da cam in cati ani se  recupereaza investitia din profit) nemaivazuti, de ordinul a zecilor, uneori sutelor!

Dar profesionistii nu fac analize emotional. Se uita la cifre, la indicatori, la semnale. Si urmaresc alte analize, in special ale celor care administreaza bani multi. Banii lor sau ai clientilor, nu bani publici

Ei stiu cate ceva despre ciclul in afaceri si, mai ales, stiu ca finalul cresterii se numeste “irrational exuberance”,  o celebra zicere a lui Greenspan (ideea cu pricina venindu-i  cand isi scria un discurs sub dus…)

Ce a urmat?

Criza, recesiunea, beleaua “neprognozata”, ca doar nu suntem clarvazatori sau ghicitoare in bobi!

Prognoza de toamna, din 9 nov.2009, cand criza era in toi, arata asa:

2008 scade la “doar” 7,1% fata de 9,1%, 2009  scade abrupt la -7,7% dupa ce fusese prognozat +6% doar cu un an in urma!

CNP rateaza prognoza cu 13,7%!

Mai sa fie! Chiar nimic nu anticipa “treaba”? Chiar nimeni in tot institutul acela nu  a fost in stare sa produca o varianta de lucru care sa tina cont de ciclicitati? Macar asa, ca plan B. N-as crede!

Pe 2010 si  mai departe cresteri, +0,5% in 2010, apoi target tot 5%, ma rog , nu brusc, la 5%, dar in pasi “mici si repezi” se ajunge iarasi la peste 5%, in 2014.

Ce urmeaza?

2010 in loc sa fie +0,5 devine -1,9%   adica un rateu de 2,4%. Mda, mai bun ca rateul ala de 13,1% (corectat de la 13,7 la “doar” 13,1 pentru ca scaderea din 2009  a fost de “doar”-7.1% in loc de -7,7%)  din anul precedent, sa recunoastem.

Se termina si cu wishful thinkingul de 5% crestere anuala, desi cam tot pe acolo bate…4,7% in 2014. Deh, naravurile se schimba greu!

2010, prognoza de toamna arata asa:

Ce intelegm din toate aceste prognoze si proiectii ratate copios?

CNSP nu poate sa anticipeze recesiunile.

Sau nu vrea?

De ce, fie ca e una, fie ca e alta?

Nu stiu, daca am fi naivi am zice ca poate  nu are modelare pentru ciclicitati, dar, nefiind naivi chiar de tot, nu putem sa nu ne gandim ca poate  nu e “bine” sa faci publice proiectii “pesimiste”, sau sub 5% crestere, poate  se supara jupanu` care are in pix bugetul (vreo 8 milioane de lei anual, din care 7,2 ptr salarii, ptr carti si materiale informative doar 18 mii)…habar n-am.

Dar cert este ca, vazand abaterile uriase, nu ne putem bizui ca CNSP va da o prognoza  macar decenta, cat mai aproape de real, in cazul unei recesiuni.

Pur si simplu a dovedit ca nu este in stare, oricare ar fi cauzele,  sa anticipeze de la un an la altul, ratand cu 13,1% ! Nici macar in al doilea an de criza nu au “vazut” scadere.   Asa ceva nu exista in prognozele lor.

Fac  calcule mecanice, pe o directie – OK, si altii fac la fel – obtinem o fundamentala, o “baza”, care se obtine presupunand ca “treaba” va merge vesnic in crestere! Sa zicem ca asa e “de bine”, sa nu se sperie lumea, dar poti sa spui ceva despre riscuri bazate pe aia, aia, aia, in caz ca-ti miroase a incetinire, stagnare sau chiar recesiune.

De ce nu aplica peste acea fundamental up ciclicitatile? Macar ca varianta de lucru, cu o anumita probabilitate? Asa cum o percepe un ditamai institutul de prognoza si strategie, cu buget de aproape 2 milioane de euro pe an si 235 de posturi (maxim) in schema.

Exista metode. Imi vine acum in minte filtrul Hodrick-Prescott, frecvent folosit pentru separarea componentei ciclice la o serie de date mai lunga, la PIB potential metoda functiei  de productie utilizand o functie Cobb-Douglas, sau ce-o mai fi aparut in ultima vreme. Sau ce e deja implementat la nivel de uniune.

Stiu, nu e simplu si valorile pot sa difere de la o metoda la alta, de la o abordarea la alta, de la un lambda la altul,  dar suntem in UE si putem (probabil ca e si obligatoriu) folosi o metodologie unitara, deja implementata, verificata. Ea poate fi imbunatatita, adevarat. Nici alti indicatori nu se calculeaza simplu si fara  abateri. Oricum ne vom putea apropia mai mult de “adevar” asa mai degraba decat presupunand o eterna (nedovedita nicioadata ca fiind fara sfarsit ) crestere .

Eterna pare doar  “fixatia” pe +5% crestere, asta pana vine maciuca recesiunii si (cativa ani dupa, normal) o lasa mai moale. Dar tot cu target 5%!

Fixatie?  Telefonata? Comandata politic? De ce nu peste 4%? Sau 3,25% ? Habar n-am.

Dar poate o descalcim pana la final….

––––––––––––––––-

Intrebare:

Ce ne facem fetelor daca vine o noua recesiune?

Care va fi baza de calcul a veniturilor care vor alimenta bugetul? Ca sa stim cat putem cheltui fara sa sarim cal(cul)ul cu deficitul.

Cum arata proiectia de toamna 2018?

Evident, peste sau “macar” 5%, eteren, vesnic, pan` la Dumnezeu si`ndarat!

A, da ,de ce  pe 2018 e mai mic? Pentru ca suntem la sfarsit de 2018 (prognozele se dau in general in noiembrie, asta e din 9 nov 2018) si “ceva” date spun ca nu trecem de 5% in 2018, ba gurile rele zic ca  este posibil sa fim si sub 4% binisor.

Dar, evident, cu un an inainte fusese prognozat si pentru 2018 tot un peste 5% , cum altfel?

Concluzii(1):

CNSP are o fixatie pe 5% crestere. Oricum o dai tot la “crastravete”ajungi! Pot sa mai fie credibili? Greu. Dovada este ultima recesiune, prognoza lor a ratat-o copios, nici macar o usoara incetinire nu au vazut! Dupa cum nu vad nici acum pe 2019 si 2020… doar in 2021 (dupa  ce trec si ultimele alegeri, cam ciudata “coincidenta”)

CNSP nu “poate” prognoza recesiuni. Sau poate si nu spune (adevarat, nu se prea spune asa ceva, in public). Abia dupa ce vine maciuca recesiunii. Sau date “ex-post” clare. Dar nici variante de lucru care sa tina cont de ciclicitati nu am vazut. Exista sau nu asa ceva? Daca da, de ce nu sunt facute publice, discutate, macar cu BNR? Lipsa de transparenta, cel putin. Daca nu….ahmmm, la ce mai foloseste CNSP? Sa produca “argumente” la comanda?

bugetele proiectate au la baza  aceste ”fixatii”, nespusele nu exista pentru ca nu sunt spuse si ne trezim periodic cu “lebada neagra”, vaaaaiii, criza, recesiunea, ghinion, n-am stiut, ca CNSP asa ne-a dat datele, nu suntem clarvazatori sa stim viitorul, bla, bla.

NU, dragilor, nu, nu, nu!

CNSP pare sa nu tina cont, voit,  nici de dinamica marilor economii care fac legea si dau directia. Daca nu SUA, macar UE, chit ca directia tot de SUA e data. Dar hai sa zicem…

––––––––––––––

Sa vedem ce prognoza Comisia Europeana in toamna lui 2018, pentru anii care vin (voi extrage acele pasaje care sunt relevante)

„Economic growth in Europe has peaked in 2017. The European economy grew at its fastest pace in a

decade last year, but growth has moderated since and the outlook is now less favourable.”

„Over the next two years we expect GDP in the euro area to decelerate in line with a further

slowing momentum of foreign trade as the global economy has entered more choppy waters.”

„All in all, this is still a benign projection in which GDP growth gradually eases towards potential

and the unemployment rate falls further.

That said, some of the risks identified earlier are materialising, e.g. trade tensions or turmoil in emerging markets. Further downside risks are growing and interconnected; they could lead to a significantly worse outcome than projected.

„In a context of high corporate leverage, a combination of tighter-than-expected US monetary policy and an abrupt unwinding of the fiscal stimulus in 2020 could well provoke a brisk slowdown in the US that would spill over and weaken economic growth prospects in many parts of the world, including Europe. Many financial assets look vulnerable to a reversal of investor risk perceptions. A general and sharp retreat from risky assets would be detrimental to highly-indebted firms in advanced and emerging market economies and cause broader spillovers.

Gasiti  documentul aici

https://ec.europa.eu/info/publications/economy-finance/european-economic-forecast-autumn-2018_en

Pe scurt, foarte scurt, prognoza arata asa:

“Growth in the euro area is forecast to ease from a 10-year high of 2.4% in 2017 to 2.1% in 2018 before moderating further to 1.9% in 2019 and 1.7% in 2020. The same pattern is expected for the EU27, with growth forecast at 2.1% in 2018, 2.0% in 2019 and 1.9% in 2020”

Adica in 2017 a fost maximul cresterii, in anii care vor veni incetinim pana ajungem la potential (acum PIB real este peste PIB potential)

Nu se vede o recesiune (adevarat, niciodata nu s-a vazut in prognoze, suna naspa de tot) pana in 2020, doar o scadere a cresterii (care, iarasi nu se spune, este urmata in final de recesiune).

OK, intelegem ca nu ai cum sa prognozezi o recesiune intr-un document de asemenea importanta, vei fi intrebat automat de ce nu iei masuri daca tot  o prevezi, astfel incat sa nu mai “apara”.

Dar poti sa o spui printre randuri, cine are urechi de auzit aude.

Comparand dinamica UE prognozata de  CE (Comisia Europeana) cu prognoza  CNSP pe Romania avem:

crestere (%) PIB real fata de anul trecut
an 2017 2018 2019 2020 2021
Prognoza CNSP ptr Romania 6.1 5.5 5.7 5.7 5
Prognoza CE ptr UE 2.4 2.1 1.9 1.7

O prima intrebare: daca UE a avut varf in 2017 si scade de la an la an, la noi de ce-ar fi invers in 2019 si 2010? De ce crestem fata de 2018, in timp ce UE scade fata de 2018? Suntem mai cu mot?

A doua intrebare: chiar atat de mult vom creste? N-o fi iarasi fixatia de vina? CE are prognoze pe Romania asemanatoare? Peste 5%? Am vazut “priceperea” CNSP, poate ca trebuie sa verificam ce “zic” si ei, sa nu avem surprize ca in 2009!

Daca ne uitam pe datele (lor) din 2018 si prognoza Comisiei Europene pentru Romania se confirma indoiala:

Growth is set to slow but remain robust

Romania’s economic boom has started to cool down in 2018. Real GDP growth slowed from

4.3% to 4.2% between the first and second quarters of the year and is expected to slow further. For the

year overall, real GDP growth is forecast at 3.6%.

Comisia „vede” in 2018 o crestere de 3,6% ..in prognoza CNSP avem 5,5%!

Prognozele fiind construite in ambele cazuri in luna noiembrie 2018.

Sigur, stim ca ulterior  a fost revizuita la noi cretsrerea de la 5,5% la 4,5%… dar nici asa nu se potriveste cu ce vede Comisia, adica 3,6%.

Si nici pe mai departe.

Daca  comparam prognoza din nov 2018, pe Romania, a CNSP, vs ce “vede” CE ptr Romania in viitorul apropiat avem asa:

crestere (%) PIB real fata de anul trecut
an 2017 2018 2019 2020 2021
Prognoza CNSP ptr Romania 6.1 5.5 5.7 5.7 5
Prognoza CE ptr Romania 7.3 3.6 3.8 3.6

Comisia vede cresteri sub 4%, inclusiv in 2018, CNSP vede peste 5%… mereu si mereu! (ciudat este si 7,3% ala, la noi e 6.1%…a fost dat “indarat” cumva, pentru a avea o baza mai mica pentru a obtine astfel crestrea din 2018? Ca nu “e bine” nici sa cresti prea mult)

Nu tebuie sa fii mare savant ca sa intelegi ca una e sa faci o proiectie de buget luand ca baza o crestre a PIB real de 5,7% pe 2019, alta sa ai ca baza o crestre de 3,8%… aproape cu 2pp sub.

Vei avea venituri mai mici daca cresterea  e mai mica. Fie va trebui sa reduci cheltuileile, fie va trebui sa majorezi deficitul. Care e in blana!

Si asta in cazul in care nu se materializeaza acele riscuri mentionate (parca prea des) de Comisia Europeana. (cele pe SUA , care da fundamentala trendului mondo, le-am explicat in articolul anterior, tehnic)

Dar daca se materializeaza? Nu ar fi trebuit sa avem  o estimare si in acest caz? Poate si un buget alternativ, mai ales daca riscurile de materializare sunt peste anumite praguri? Si acea alternativa sa fie cunoscuta, discutata.

Asa cum se face  orice studiu de fezabilitate decent, ai trei variante: optimista, medie si pesimista.

La noi se fac bugete luand in calcul doar varianta (super) optimista. Si posibil coafata. O fi bine, o fi rau?

Ce ne mai “spune” Comisia in prognoza pe Romania? Un grafic foarte bun, intuitiv

Cateva observatii la acest grafic:

-la sfarsit de 2019  PIB real este prognozat de CE sa ajunga la potential, apoi , din 2020 scade sub  PIB potential. Asta se numeste si deficit de cerere.

https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me-more/html/what-is-economic-slack.ro.html

Se intampla  cam sincron cu cresterea somajului. Si se laga cu cateva observatii din articolul anterior.  Ceva nu se spune pana la capat nici in prognoza CE.

– exportul net  nu mai este pozitiv de prin 2013 (importam mai mult decat exportam), nu e o noutate. Dinamica prognozata dupa 2018 confirma un posibil deficit de cerere care se apropie.

– consumul gospodariilor scade sanatos in 2018 si urmeaza un trend descendent si pe viitor. Si asta ne duce cu gandul la deficit de cerere.

Logica tuturor celor 3 indicatori ne duce la… deficit de cerere in 2020. Cu tot ce presupune el, dupa ce apare si se dezvolta.

Dar mai e ceva.  Daca CE vede un output gap zero la sfarsit de 2019. CNSP vede altceva:

Dupa mintea CNSP vom avea cresteri ale PIB real peste PIB potential (output gap pozitiv), economia duduie peste potential ani buni, pana dupa 2022! Asata in timp ce deflatorul scade (normal, altfel “mananca” din PIB real si nu mai iese “fixatia” de 5%)

Nu vom avea deficit de cerere incepand cu 2020, dimpotriva!

Adica CNSP vede cam asa: PIB real creste pe toata perioada peste 5%, se accentueaza si cererea vs potentialul de productie dar deflatorul PIB scade! Si cursul ramane stabil!?

Repet, Comisia Europeana vede o incetinire a  cresterii din 2017 pana la sfarsit de 2019, cand PIB real atinge PIB potential in timp ce CNSP vede acclerarea cresterii in 2019 si 2020  intr-o dinamica mult peste potential, “macar” pana in 2022.

Ba mai mult, CE nu numai ca  are  proiectii mult mai putin fantezistea ca CNSP dar mentioneaza si cateva riscuri speciifice , nationale, in afara celor mentionate pentru intreaga uniune (care , daca se materializeaza fac datele naspa de tot, scadearea se transforma in recesiune):

Risks tilted to the downside

„A main risk to the forecast is that wage growth could continue to outpace productivity growth,

causing Romania’s economic competitiveness to decline further and weaken export growth.

Furthermore, volatile food prices and persistently high international commodity prices could cause

the current account deficit to widen even further.

Uncertainty regarding the government’s policies, with potential negative repercussions on the

business environment, and the challenge of budgetary deficit targets could hamper investment

decisions. On the other hand, an improved absorption of EU funds represents a positive risk

for GDP growth in 2019 and 2020.”

Parca au avut gura spurcata cu „government’s policies, with potential negative repercussions on the

business environment,

de fapt mai cu toate, ca nici la deficit nu  stam asa cum se zice

„Public deficit set to increase

In 2018, the general government deficit isprojected to increase to 3.3% of GDP, from 2.9% in 2017.

The general government deficit is projected to increase to 3.4% of GDP in 2019 and 4.7% in

2020. This projection is mostly driven by plans to significantly increase the pension point (the main

parameter used for pension indexation), included in the governing programme and implemented

through the pension law recently adopted by the government.”

Adica celebrul prag de 3% defict bugetar ei prognozeaza ca va fi depasit, inca din 2018.

Valcovienii il dau pe la 2,97%… ce coincidenta, ce precizie! Exact sub prag, la cativa milimetri. Dar bazat pe crestere de  macar 4,5%! Obtinuta cumva prin scaderea cresterii(PIB real) din 2017?

Vedeti cum se leaga toate….

In 2018 CE vede deficitul bugetar la 3,3%, pe o crestre a PIB real de 3,6% -fata de 2017.

In 2019 deficit de 3,4% si in 2020… 4,7%! In faza expansionista, chiar daca e pe final! O nebunie…

2019 si 2020 sunt ani electorali. Crede cineva ca-i va pasa cuiva, ca se vor reduce cheltuielile pentru a reduce deficitul sub 3%? Eu, nu!

Dovada? Ordonanta de urgenta care „anuleaza” legea responsbilitatii fiscal bugetare pentru anii 2019 si 2020

Ia sa vedem ce zice ordonanta 114 din2018, care a intrat in vigoare in 29 decembrie 2018:

Art 46

(1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2019 și perspectiva 2020-2022 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal- bugetară pentru perioada 2019-2021.

(3) Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2019 și perspectiva 2020-2022.

Stiti ce prevede art 30 din LRFB?

CAPITOLUL VII Bugetul anual > Art. 30. –

(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiția de conformitate prevăzută la alin. (4), prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor menționa în declarație abaterile, precum și măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, cu regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară.

Evident, trebuie sa vedem ce prevede alin (4)

(4) Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.

Adica nu se mai prezinta Parlamentului nici un document cara sa ateste resspectara principiilor si regulilor stipulate in LRFB, Dancila si Orlando vor da doar niste declaratii pe proprie raspuendere  ca se respecta strategia, atentie  doar strategia, nu si principiile sau  regulile impuse de LRFB. Ca au derogare. Data tot de ei, prin OUG.

De ce era necesara derogarea? Pentru ca erau penali cu bugetul care tocmai se cocea in cavourile in care vrea sa ne ingroape (economic) Valcov et comp.

LRFB spune cat se poate de clar:

Art. 6.

În vederea respectării valorilor de referință pentru deficitul bugetar și datoria publică, astfel cum sunt acestea menționate în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, poziția bugetară a administrației publice este echilibrată sau în excedent.

Art. 7.

Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depășește o limită inferioară a soldului structural anual al administrației publice de -0,5% din produsul intern brut la prețurile pieței;

b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene și produsul intern brut, la prețurile pieței, este semnificativ sub nivelul de 60% și când riscurile în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depăși un sold structural anual al administrației publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la prețurile pieței;

c) deficitul structural anual al administrației publice converge către obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituțiile Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 8. –

(1) Este permisă devierea temporară de la regulile prevăzute la art. 7 și 14 doar în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.

(2) În urma analizării periodice a situației macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunță public, dacă este cazul, începerea manifestării unor circumstanțe extraordinare și solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.

Consililu fiscal si-a exprimat pararea de nenumrate ori

http://www.consiliulfiscal.ro/Opiniile%20CF%202018.pdf

Citez, privind ultima rectificare bugetara din 2018

Conformarea cu regulile fiscale

Niciuna din regulile fiscale statuate de LRFB, cu excepția celei referitoare la nivelul deficitului exprimat ca procent în PIB (chiar și aceasta este problematică, așa cum vom detalia mai jos), nu este respectată de proiectul de rectificare bugetară.

Consiliul fiscal a atras atenția în mod repetat în ultimii ani în contextul opiniilor emise și rapoartelor sale. Consiliul fiscal consemnează din nou încălcarea cvasi-totalității regulilor fiscale, inclusiv a celei referitoare la deficitul BGC ca valoare nominală, excepție făcând încadrarea în valoarea exprimată ca procent din PIB, ce survine însă în condițiile unei revizuiri ascendente cel mai probabil excesive a nivelului PIB nominal estimat pentru anul în curs.

Prin derogarile din OUG 114/2018 Guvernul poate sa nu mai respecte nimic.

Aceasta OUG ne lamureste cat se poate de clar ca se cunoaste foarte bine situatia.

Cum atfel? Guvernul afost atentionat de ani buni ca nu e e bine ce face

https://ec.europa.eu/romania/news/20181121_semestru_european_2019_pachet_de_toamna_romania_ro

Spicuiesc:

  • Măsuri de urmat în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere:

În cazul României Comisia a constatat că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită în vederea corectării abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE

Daca vreti sa vedeti si isoricul atentionarilor Consiliului  european (nu Comisia, ea a constatat, Consililul recomanda) privind defictul structural intrati aici

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14684-2018-INIT/en/pdf

In document aveti in extenso ce recomadari am primit noi, ca tara membra UE si semnatara a Compactului fiscal, de-a lungul vremii si faptul ca nu am facut absolut nimic.

Incepand cu 16 iunie 2017 suntem atentionati de nenumarate ori privind abaterile de la tinta de -1% deficit structural maxim admis, ultima fiind in 27 nov. 2018 (daca nu o mai fi aparut si alta, sincer, le-am pierdut numarul, asa de multe sunt)

In final

HEREBY RECOMMENDS THAT ROMANIA:

(1) take the necessary measures to ensure that the nominal growth rate of net primary government expenditure does not exceed 4,5% in 2019, corresponding to an annual structural adjustment of 1,0% of GDP, thereby putting Romania on an appropriate adjustment path toward the medium-term budgetary objective;

(2) use any windfall gains for deficit reduction, budgetary consolidation measures should secure a lasting improvement in the general government structural balance in a growth-friendly manner;

(3) report to the Council by 15 April 2019 on action taken in response to this Recommendation; the report should provide sufficiently specified and credibly announced measures, including the budgetary impact of each of them, as well as updated and detailed budgetary projections for 2019.

This Recommendation is addressed to Romania.

Done at Brussels,

For the Council

The President

Concluzii(2):

prognozele CNSP par sa fie calculate pentru a se incadra defictul bugetar in tinta de  deficit maxim -3%. Daca nu se ating valorile se „intervine” fie  prin micsorara cresterii din anii trecuti fie  se „forteaza” cresterile estimate in viitor.

prognozele par sa fie atinse si acum de fixatia de 5%.

prognozele CNSP sunt mult peste prognozele CE

prognozele nu doar ca exagereaza prin optimism, au si alt trend  de crestere fata de UE. La noi crestrea accelereaza in 2019 si 2020, in UE  decelereaza.

UE, atat prin Comisia  Europeana cat si prin Consiliul European ne atentioneaza inca din 2017 asupra derapajelor care rezulta din aceste exagerari, reflectate in final in dinamica cea mai proasta din Uniune a defictului structural

avem o lege (69/2010 actualizata) care este extrem de clara si precisa in privinta principiilor si regulilor care trebuie respctate in elaborarea si administrarea bugetului national

––––––––––––––––––

In final, putem spune ca doar niste naivi ar crede ca CNSP a ratat tinte si prognoze din nestiinta sau din cauza complexitatii modelelor folosite. Sau ca in viitor va  rata pentru ca apare din senin vreo recesiune de neprognozat. Toate datele, calculele, atentionarile UE confirma acest scenariu.

Este cat se poate de clar ca CNSP este partasa la planul diabloic de ingropare a Romaniei in urmatoarea criza economica, indiferent ca  ea va incepe in 2019, 2020 sau 2022, probabil ca niciodata nu va prognoza nimic pe bune, prin accentuarea de facto a deficitelor bugetare totale si, mai ales structurale, prognozand cresteri calculate ca sa „iasa” deficitul de 3% si netinand cont de recomandarile exprese al Consililui Europei.

Asta in timp ce Guvernul s-a acoperit legal printr-o ordonanta de urgenta care-i permite sa incalce atat Legea Responsbilitatii Fiscal-Bugetare cat si un Tratat international la care Romania este parte.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. @Mircea Modan
    Poate-mi iertaţi intervenţia, care nu vă contrazice observaţiile şi deducţiile, ci vă roagă să luaţi în calcul şi alţi parametri.
    *PPP = paritatea puterii de cumparare, care este de ~ 2.4 ori mai mare decat cea nominală
    *procentul de „tradables” în PIB
    *politica fiscală de redistribuire dinspre tradables spre non-tradables
    *indicatorii de PIB la PPP per unitatea de energie neregenerabila consumata
    *nivelul economiei la negru, care nu se vede în statistici: muncă, contrabandă, investiţii, parandărăt cu evaziune etc.
    Părerea pe care doream să v-o împărtăşesc este că există margini generoase din care să poată fi direcţionate concluzii statistice „one way or the other”… iar astfel pot fi jucate „with plausible deniability” câteva procente, inclusiv prin CNSP şi INS, cum vor „the powers that be”… după cum se spune: minciună, minciună sfruntată şi… statistică. Dar asta este doar faţeta de imagine publică… un joc de sumă nulă.
    Ce mi se pare interesant şi, oarecum, deosebit (lately) este că se iţeşte o fisură între grupuri de interese care ar trebui să fie monobloc… iar, dacă observaţia asta are un sâmbure de adevăr, se vor manifesta conflicte de tip oligopol vizibile în următoarele alegeri.
    Nu susţin că am putea noi să schimbăm ceva, pentru că dacă alegerile ar putea să schimbe ceva ar fi interzise, dar măcar putem să înţelegem ceva şi să ne poziţionăm astfel încât să ne ferim de bătaia vântului.
    PS Dvs. publicaţi analize interesante şi laborioase şi mi-aş dori să le completaţi şi cu sinteze cu aplicabilitate „user friendly”.
    Keep up the good work!

    • Paleta propusa de dvs este foarte interesanta, la unele „chestii” nu m-am gandit.
      Sa va spun la ce m-am gandit, pana acum, unele se suprapun cu ale dvs.
      Uneori se compara, cu buna stiinta, indicatori de productivitate in PPP cu PIB/capita nominal, adica in euro/capita. Ceva de genul: vesticii au atata pe ora noi o cincime, desi avem productivitate 60%(fara a se specifica ca e in PPS) , de ce nu avem si noi macar 60% din salariul lor? Sau 100%, ca muncim poate mai multe ore pe luna. Este normal sa te intrebi, dar raspunsul este ,de cele mai multe ori altul :P
      Capitalul hraparet baga diferenta in buzunar…huooo!
      Am ciitit o groaza de articole de acest gen(scris de regula de cei care in viata lor n-au avut vreo afacere, cat de mica) facand referire la „remunerarea capitalului”, in care nu se tine cont de acest aspect „secundar”, basca „recuperarea capitalului” ca parte din „remunerare”.
      O linie de productie costa cam la fel si la noi si in Germania. Nici materia prima nu difera foarte mult, uneori. Chestia naspa e ca produsul nostru final se poate vinde la jumatate pret, produs de aceeasi linie, aceeasi materie prima sau materiale, aceeasi calificare.
      Or, amortismentele (consumul de capital) calculate pe aceeasi perioada/produs fiind apropiatea ca valoare (altfel investesti in alta parte) fac ca „disponibilul” (din venituri, vanzari) pentru salarii sa fie mai mic. La aceeasi munca, aceeasi tehnologie.
      Am in plan un articol mai amplu dspre „remuneraera capitalului”, cu exemple concrete si explicatii de ce nu poate creste salariul decat odata cu crestrea productivitatii (asta se cam stie, asa, pe genunchi) dar nu neaparat aia fizica, ci ca valoare de vanzare,in euro, nu in nu`s ce PPS.(si explica de ce la unele multinationale, nu la toate, evident, salariile sunt mult mai mari, la aceeasi „cantitate” de munca…ptr ca vand la alte preturi etc)
      Naspa mai e ca mai am si unul cu indicele Gini, ohhoo, inceput prin 2015, distributia si accentuarea saraciei pe segmentele de 20%, redistribuirea aiai minimala nu tine cont de egalizarea sanselor (singura ratiune „normala” a redistribuirii) este total aiurea cum se face la noi, si nu numai, altul cu analiza pe pensii, raport perioada de contributie vs perioada de benficiu fctie de speranta de viata, cu dinamica ei, si cat ar trebui sa fie pensia avand in vedere acest raport, functie de procentul de contributie…asta e „mortal”
      N-as mai adauga la lista nimic :P
      OK, chestia naspa e ca mai trebuie sa muncesc si pe bani :P, nu sunt angajat, uneori am timp, alteori nu, avem afacerile noastre de familie, nu avem „liber” sambete, duminici, nici macar 8 ore de lucru, uneori ajungem si la 20 de ore de munca pe zi…. asta e.
      Cat priveste „user fiendly”, da, o sa incerc, oricum „tai” cat pot
      Thank you for your good wish!

      • „There is a remarkably close parallel between the problems of the physicist and those of the cryptographer. The system on which a message is enciphered corresponds to the laws of the universe, the intercepted messages to the evidence available, the keys for a day or a message to important constants which have to be determined. The correspondence is very close, but the subject matter of cryptography is very easily dealt with by discrete machinery, physics not so easily.”
        –Alan Turing

  2. Impresionant!
    Un adevărat studiu, ce s-ar vrea doar amatoricesc, ce ține cont de o multitudine de indicatori, fiecare fiind pus la locul său, cu acuratețe și simț pentru detalii.
    Din parte-mi, mulțumiri și felicitări!

  3. comisii si comitete ! dac au ajuns de alde socol, vasilica / viorica, vilcov sau olguta sa tina n haturi economia, nu i de bine ! astia n ar fi n stare sa mine o caruta cu boi, atunci la ce i ati pus la cirma tarii ? domnule, viermii astia sint cei trimisi la ntaintare, ma tem ca n spatele lor colcaie sobolanii cei mari, acei „capitalisti” de stat sau aristocratie bugetara ce traiesc precum nababii intr o romanie subdezvoltata. ia ncercati la teorie aceasta sobolanime ! o sa va povesteasca (din lecturile lor private) de keynes, von mises sau „eminenta cenusie” greenspan (borfas sadea, mediatizat precum o starleta) . bolsevicii ajunsi „capitalisti’ se pricep la manipulare si hotie, orice ati zice !

    • Aici ati nimerit-o la mareke fix
      Dl Socol a iesit la inaintare inca din nov. 2018, dand ca „parul stiintific” in logica defciitului structural. Te crucesti cand vezi cat de elaborat est acest plan cu adevarat diabolic
      https://www.capital.ro/de-ce-romania-trebuie-sa-sustina-reforma-regulilor-fiscale-in-ue.html
      De unde pana mai ieri sustinea politicile fiscal bugetare in sensul respectarii deficitului structural, are un articol si aici pe platforma in acest sens, bun(culmea, guvernarea Ponta -al carui consilier a fost- cu toate bubele ei, a reusit totusi sa se incadreze doi ani in acest deficit structural, si n-a cazut cerul, chiar daca Ponta parca era cazut din luna cand cu „MTO? Hmmmm?” l-am „banuit” pe D-sa ca a fost in spatele acestei realizari macro notabile…se pare ca m-am inselat)..acum cauat argumente pentru a arata ca e o prostie!
      „Siderant, Fatas şi Summers (2018) descifrează un cerc vicios incredibil în Uniunea Economică şi Monetară – „o creştere economică mai redusă este văzută ca ceva structural astfel încât estimările PIB ului potenţial au fost revizuite şi au împins decidenţii de politici macroeconomice să creadă în nevoia de ajustare fiscală dură, proces care a dus mai departe la reducerea PIB potenţial, ceea ce a validat estimările pesimiste iniţiale”.
      „Un grup de autori (Darvas et al, 2018), pe baza propunerilor făcute de (Claeys et al, 2016; Benassy-Quere et al, 2018; Feld et al, 2018), propune eliminarea actualului sistem de reguli şi introducerea unei reguli fiscale bazată pe corelaţia dintre dinamica cheltuielilor publice şi dinamica creşterii PIB nominal”
      Te ingropa in articole si autori (am citit vreo doua „indicatii”, al lui Antonio Fatas, de ex, publicat inca din 2016,
      Working Paper 22374
      http://www.nber.org/papers/w22374
      NATIONAL BUREAU OF ECONOMIC RESEARCH
      1050 Massachusetts Avenue
      Cambridge, MA 02138
      June 2016
      nu in 2018 cum zice D-sa…sau abia acum a dat de el, sau acum e scos la inaintare, ca „ajuta” la demonizara regulilor care au la baza defictul structural.
      Asta in timp ce avem legi nationale si tratate europene care obliga statele sa respecte macar convergenta catre MTO. Recomandarile Consiliului Europei si criticile Consililului Fiscal sunt cat se poate de clare si precise.
      Deci, ati intuit perfect!

      • „Dl Socol a iesit la inaintare inca din nov. 2018, dand ca “parul stiintific” in logica defciitului structural.”

        N-am parti-pris-uri. Dar dl C Socol a publicat o serie de articole deosebit de elocvente, exact pe tema tratată în acest text, în urma crizei economice traversată de România în anii 2009-2010. Iar exigențele domniei-sale au fost manifestate cu obiectivitate inclusiv cu privire la erorile economice comise de cel mai incomepetent guvern român de până la cel actual, guvernul Tăriceanu 2. Aplicând „parul științific”, carevasăzică. Un exemplu, dintre altele posibile:

        http://store.ectap.ro/articole/684_ro.pdf

        Așadar, consider că există argumente demne de luat în seamă cu privire la calificarea d-lui C Socol de a analiza obiectiv politicile economice la care se face referire în prezentul articol. Și la riscurile la care actualul guvern ne expune. Probabil căutarea cauzelor unor inadvertențe între diferitele puncte de vedere exprimate în texte ar trebui căutate în altă direcție.

        Altfel, sunt în principiu de acord cu opiniile autorului asupra erorilor grave din politica economică românească actuală, exprimate în cele ambele articole. Este puțin probabil ca vreun economist să nu fie de acord că măsurile prociclice adoptate de actualul guvern creează distorsiuni grave în economie, iar consecințele dramatice sunt ușor de anticipat și dificil de înlăturat (după cum am scis anterior).

        Îndrăznesc doar două observații. Prima, este că pot fi încă făcute corecții, în consecință, „drama” ar putea fi evitată. Dar este cu totul improbabil că actualul guvern le va face. A doua, este că economia românească este defazată față de cea americană, și întrucâtva ușor întârziată față de cea europeană. Asta face posibilă o reacție prevetivă la viitoarea criză (continentală, globală), care ar atenua efectele ei în România. Nu trebuie uitat, spre exemplu, că România nu a avut o criză financiară în 2009-2010, inclusiv din motivele acestea. Dar, pentru că nu s-a învățat mare lucru din criza trecută, are în continuare grave distorsiuni structurale în economie…

        • As incerca o nuantare: recesiunea e ciclica, dar numai unele recesiuni sunt crize.

          Nu conteaza insa numai cat de mare e ciocanul, conteaza si cat de tare este capul pocnit :-).

          Altfel spus, o politica prociclica intr-o tara solida va fi mai usor indurata – logic vorbind. Din aceasta cauza comparatiile sunt, as spune, dificil de facut.

          ///

          Eu m-am uitat aici:

          https://www.ceicdata.com/en/indicator/european-union/market-capitalization–nominal-gdp

          Fara sa am pretentia de a fi un cunoscator, m-am cam infiorat.

          Sincer, m-am cam plictisit de continua analiza a salariilor si veniturilor personale. De situatia capitalului romanesc nu se ocupa nimeni vad.

          ///

          Eu am un indicator cat se poate de ne-economic, dar simplu: daca ati avea un frate care a strans 50.000 USD in Canada, l-ati sfatui sa ii investeasca infiintand un IMM in Romania?

          Cand 90% din cetatenii romani vor raspunde afirmativ la aceasta intrebare, fara macar sa se gandeasca, voi putea si eu sa spun ca Romania e o tara dezvoltata.

  4. Cred ca v-au plictisit laudele mele!
    Ma mira ca la toate articolele pe care le publicati (oribil cuvantul postat) nu se gaseste nici un specialist din cei vizati care sa aiba curajul sa ridice manusa.

    • Adevarat, laudele peste masura imi fac rau
      Ma gandesc ca nu-i a buna daca mi-s atat de grozav si nu-s inca milionar! :P
      Bun, acuma pe bune, ar fi bun un ajutor al cuiva care cunoaste foarte bine metodologiile de calcul folosite la CNSP si CE.
      In fond datele primare vin, probabil, tot de la Institutul National de Statistica si or fi la fel si la CNSP si la CE, via eurostat.
      Daca au modelare unitara (asa cum au la inflatia aia armonizata, poate au si la PIB real si la PIB potential) este extrem de ciudat cum de le „ies” cresteri atat de diferite fata de CE, ba si pe directii contrare.
      CNSP impinge varful fazei expansioniste cu cativa ani peste 2007, pana dupa 2022, bizarerii ciudate in corelarea acestui varf cu o deflatie mica (pe varful excedentului de cerere!), cam pe dos, in varf avem inflatie, de aceea si avem rate de pol monetara mai mari etc
      Proiectiile CE sunt mai legate, mai logice…sunt sigur ca cineva care stie foarte bine metodologiile poate sa gaseasaca modul in care suntem mintiiti, fie pri modelare, fie prin falsificarea datelor.
      Este o chestiune extrem de grava si importanta, sper ca „percuteze” specialistii mult mai stiuti ca mine, nu pentru a ridica mansusa-eu sunt neimportant si nici nu ma intereseaa o polemica cu argumente savante din n`spe studii, ptr ca exista alte n`spe contra :P, ci pentru a-i detremina pe cei la CNSP sa fac proiectii pe bune, care sa nu mai fie doar ptr a „argumenta” cheltuieli care nu vor avea in veci o baza in venituri din cresterile alea din pix, mai ales ca o groaza de nume mari ( sefi de mari banci din State, Jamie Dimon, de ex,
      https://finance.yahoo.com/news/jamie-dimon-next-us-recession-160820747.html
      admini de mari fonduri de investiti recomada clientilor sa stea pe cash, sa fie precauti.. e plina presa de specialitate de mici analize ale greilor) se gandesc la o nu foarte indeparata recesiune
      Paradoxal,Lawrence H. Summers, un autor citat de dl Socol (coautor la articolul lui Antonio Fatas), spune in 7 ianuarie 2019
      „Even if my recession fears are excessive, a shift toward emphasizing growth will contribute to bringing inflation up to target levels and can be reversed. If I am proved right, the costs of delay in the policy response could be catastrophic. It is the irony of our moment that prudence requires the rejection of austerity.”

      https://www.washingtonpost.com/opinions/be-prepared-a-recession-is-significantly-likely-in-the-next-two-years/2019/01/07/628c67b8-12a3-11e9-b6ad-9cfd62dbb0a8_story.html?noredirect=on&utm_term=.346691b9e4e4

      Adica si autorii citati de economistii de casa ai PSD vad in viitorul apropiat recesiune, CNSP nu si nu, crestem pana la cer… cum sa ridice manusa? :P Sa spuna ce?

      • Vom gasi intotdeuna economisti pe care sa ii citam intr-o directie sau alta.

        Si, dupa criza vom gasi intotdeuana pe unii care au prezis-o si pe altii care s-au inselat spunand ca nu ar fi trebuit sa apara. :-))

        Nu spun ca nu ar trebui sa avem incredere in economisti. Spun doar ca politica va integra parerile economistilor in masura in care acestea corespund doctrinei respective.

        Exista si unii care spun ca este suficient sa ia economisti buni, nu ar mai fi cazul de politica. Din pacate asa ceva nu exista. Pana si fascismul clasic a fost nevoit sa apeleze la politica si chiar la filosofie.

        Cand a mers, a fost cu pretul renuntarii la democratie – cazul Chile.

        Teoria lui Socol e acceptata de PSD pentru ca se potriveste scopurilor sale politice. As spune, ca si Dughin, ca daca o teorie e utila, asta tine loc de adevar. Nimeni nu o crede, dar e utila, aduce voturi. Sunt destul de convins ca nici chiar Socol nu crede ce spune. De fapt nu are nici o importanta dace el o crede sau nu.

        Daca ar fi aparut o teorie ca salvarea tarii sta in cresterea de bananieri in Retezat si asta ar fi adu voturi, nimeni nu si-ar mai fi pus problema daca e chiar posibil sa cresti bananieri in Retezat. :-)))

        • „Teoriile” sunt comandate de PSD, nu acceptate.
          Ai j`de atentionari pe deficit structural? continui sa-l cresti? (ca alta solutie nu au)
          Fa-l varza cu teorii aduse din condei, „simplificate”, nu dezvolt, este suficient sa fii atent la detalii…dar cine este?
          Spre exemplu, nu trebuie sa fii specialist, in articolul in care dl. Socol este „siderat”, simularea indicatorilor pe Romania este facuta….hopa, de CNSP!
          Aia care nu stiu cat e ceasul peste o ora! :P
          Cresti (anulite) salarii la dublul productivitatii?
          „Baga” teorii cum ca salariile mari sunt motorul cresterii, ca vor trage productivitatea in sus!!! Sau mai stiu eu ce bazaconii. Sau trasnai, cum bine le zicea Isarescu.
          Sa punem, deci ,lucrurile la locul lor: aceste articole sunt in fisa postului, „trasnaile” guvernului trebuie argumentate cumva, in primul rand prin demolarea „stiintifica”, cu parul, a criticilor care au la baza o anumita logica, apoi inocularea „sentimenului” ca masurile aiuritoare care ne ingroapa au la baza nu`s ce studii savante.
          NU, masurile au la baza o chestie cat se poate de simpla: jefuirea unei parti a populatie de un grup infractional organizat, care trebuie sa ramana la butoane cu orice pret, pentru a nu infunda puscaria.
          Pentru a ramane la butoane se cumpara, culmea, o parte a populatiei jefuite! Cu orice pret.
          P.S.Lucrurile au fost explicate acum mullta vreme de Bastiat, in The Law, cine nu a citit-o ar face bine sa o citeasca, simplificam mult discutiile :P

          • Eu cred ca jocul e mai inteligent de atat. Prin masurile luate se redistribuie – nu conteaza mecanismul, curs de schimb, inflatie – veniturile, de la privati catre acea parte a societatii legata de stat si prin stat de anumiti politicieni cunoscuti ca fiind etatisti. Asa ca de fapt exista o alianta la vedere intre o parte insemnata a populatiei, cea asa-zis conservatoare si partidul aflat la guvernare. Nu e guvernul inept impotriva tarii, e o alianta anti-progres intre partid si o parte a populatiei impotriva celeilalte parti a populatiei. Trist, asta e reteta dezastrului.

          • Am citit the Law. Bine spus.

            Dar as recomanda mai degraba principiile propagandei, ca lectura pentru orice adept al dreptei (liberale in sens european).

            O alta mare problema este teoria economica aplicabila. Pana una alta as porni de la Washington Consensus si Milton Friedman.

            ///

            Un partid la guvernare trebuie sa:
            – mentina puterea, cu ajutorul organizarii si al propagandei
            – actioneze ferm si energic pentru a aplica o anume viziune economica

            Niciuna din aceste doua cerinte nu apare la dreapta romaneasca. Apare doar o nesfarsita ezitare, impreuna cu o nesfarista oscilatie in jurul „unitatii dreptei”.

            ///

            Daca un partid v-ar cere sa definiti o economie de piata libera pentru Romania, ce anume ati spune?

            • Putem teoretiza „savant”, citand din Free to Choose, Capitalism and Freedom (MF), Road to Serfdom (FH), sau alti liberali de marca (astia imi vin acum in minte ca fiind cei cu care am rezonat, nu in totalitate, dar au ramas in memorie cateva chestii de ani si ani)…vom gasi idei care au sens si astazi…sau mai ales astazi. Aia cu servitutea fiind actuala ca dracu! :P
              Dupa cum vom gasi si idei depasite de vremuri.
              Libertatea este greu de administrat, multi, cei mai multi, prefera un venit relativ sigur (salariat la stat este mai sigur ca salariat la privat, de ex, ca sa nu mai vorbimd e antreprenoriat, stres maxim), fara sa-si bata capul prea mult cu „piata libera”, care presupune o negociere continua, obositoare adesea …castig potential mai mare, dar si falimentul. De aceea politicile care induc un sentiment de siguranta vor avea tot timpul succes.
              Bun, la concret, liberalismul este vazut adesea prea strict, „el” are si o componenta sociala (inclusiv in scrierile lui MF)- foarte putin explicata, pe cifre, este sustenabila daca se aplica decent, dar care are alte principii vis-a-vis de „aia socialista. Sperie prin prisma riscurilor (adesea percepute ca fiind foarte mari) pe care trebuie sa ti le asumi.
              Economa de piata libera? Transparenta, protectie impotriva monopolurilor de tot felul-asta presupune reglementare „deteapta”, un sistem de redistribuire avand la baza doar compensarera inegalitatii de sansa (sansa de a munci, de a fi instruit, de a fi sanatos, de a avea o avea o viata decenta daca suferi de diverse dizabilitati etc) corelata cu libertatea de a alege, dar nu intre „pomeni”, si poate cel mai important astazi, elimnara distorsiunilor, dirijismului care deformeaza grav preturile. Foarte greu de aplicat in acest „globalism” de subventii care distorsioneaza grav piata. Nici nu poti renunta la ele (pentru ca „functionam” intr-o piata globala sufocata de tot felul de scheme de subventionare, daca le eliminam vom avea preturi/costuri mai mari vs competitorii nostri), nici nu le putem accepta modul complet aiurea in care se fac astazi (imi vin in minte subventiile agro, pe care ;le cunosc nemijlocit :P. o patura importanta, taranul „mijlocas” nu primeste nicio subventie la vaca, de ex, nu poate fi vorba de piata libera in competitia a celui care nu „se incadreaza” la subventia pe cap de vaca cu cei care primesc sute de euro anual , culmea, pe niste vaci pe care nici nu le mai au!)

          • „“Baga” teorii cum ca salariile mari sunt motorul cresterii, ca vor trage productivitatea in sus!!!”

            Pentru început doresc să reamintesc că sunt de acord cu cea mai mare parte a opiniilor autorului articolului. Dar…

            Cu modestie, îndrăznesc un scurt comentariu.
            Pe asta cu stimularea creșterii economice prin augmentarea cererii agregate a „băgat-o” J M Keynes. Doar că are caracter de impuls. Adică, pe termen foarte scurt. Prin urmare, creșterea economică astfel obținută nu este sustenabilă în absența investițiilor care să sporească deopotrivă oferta internă de bunuri și servicii. (Despre deficite, ori despre atractivitatea investițională a mediului de afceri românesc, a scris foarte bine autorul articolului și nu consider că are rost să reiau subiectul. A se vedea, spre exemplu, incredibil de frecventa modificare a legislației fiscale, ori absența infrastructurii, inconsecvența unor decizii judecătorești, ori impredictibilitatea hotărârilor guvernamentale șamd.)

            Desigur, „tragerea în sus” a productivității de către creșterea veniturilor cetățenilor, în mod direct, este o „poezie economică” și probabil nici economiștii apropiați de guvern nu au crezut așa ceva. Asta pentru că, așa cum în mod corect după părerea mea autorul observă, în esență avem de-a face cu o grupare de răufăcători care au capturat statul și caută să se pună la adăpost de lege, având ca obiectiv fundamental drenarea în continuare a unei părți cât mai mari din averea publică în proprietatea privată a lor și a apropiaților lor.

            Or, pentru asta trebuie să se mențină la putere, beneficiind de sprijinul electoratului, printr-un program de guvernare aberant-populist. În context, opinia mea este că politicile economice guvernamentale sunt privite în mod greșit drept erori și ar trebui să le analizăm drept mijloace prin care cleptocrația își asigură permanența la guvernare [reală] și accesul la resurse pe termen lung. Așa cum se întâmplă de fapt de 30 de ani. O economie instabilă, spre exemplu, este o tragedie pentru majoritatea cetățenilor statului respectiv, dar fără îndoială, este totodată o oportunitate pentru o minoritate.

  5. Nu cumva v-ati oprit prea devreme enumerand doar CNP ca” fosta” ( a se vede prima fraza). V-as propune sa analizati daca n-ar fi potrivit sa adaugati la „foste” si CSP (Comitetul de Stat al Planificarii sau o parte din acesta) ?

    Doar intreb nu dau cu barda.

    Multumesc.

  6. Eh, ar fi ilogic sa prezici scaderi.

    Pentru ca daca stii ca urmeaza scaderi, faci ceva, sau presupui ca vei face ceva, pentru a nu fi scaderi.

    A prezice scaderi apare ca fiind un fel de acceptare a faptului ca nu poti face nimic. Ori, ce guvern spune ca nu poate face nimic?!

    Dar sunt de acord ca ar trebui macar sa nu exagereze cu optimsmul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro