sâmbătă, noiembrie 27, 2021

Codul electoral rămâne un basm, iar ordonanțele de urgență la legea electorală un coșmar

Păcat că legislația electorală nu funcționează ca miturile din basme, pentru că mi-ar plăcea să văd un proiect de cod electoral dându-se de trei ori peste cap să se transforme în lege. În lipsa lui rămânem cu deciziile intempestive ale Guvernului care apar ca Fata Morgana înainte de alegeri și se manifestă când te aștepți mai puțin.

Nici nu s-a răcit bine cerneala de pe cel mai recent raport EFOR, Procesele electorale în România, între improvizaţie şi bune practici,  referitor la organizarea alegerilor, că au ajuns pe agenda Guvernului fără dezbatere publică mai multe propuneri de modificare a legislației electorale. Aspectul arzător asupra căruia atrăgeam atenția în raport este lipsa unui Cod Electoral, un corp de reglementări care să închege toate actele normative existente referitoare la organizarea alegerilor, pentru a evita birocratizarea, conflictele legislative, accesarea greoaie și înțelegerea dificilă de către  cetățeni a reglementărilor sau modificarea constantă a legislației prin OUGuri.

Rapoartele organizațiilor internaționale care observă procesele electorale în România menționează mai mai mulți ani nevoia de a trece Codul Electoral prin Parlament, pentru a asigura stabilitate și coerență legislativă. Spre exemplu, observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)/ODIHR au notat în rapoartele din 2004, 2009 și 2012 această problemă majoră. Curtea Constituțională menționa în Decizia 51/2012, cu referire la decizia 39 din 2009 necesitatea Codului, „ale cărui dispoziții comune și speciale să asigure, în concordanță cu principiile constituționale, organizarea unui scrutin democratic, corect și transparent”.

Cu toate aceastea, deși subiectul este pe agenda publică și pe masa guvernanților din anii ‘90, în 2014 nu avem un astfel de Cod. Proiectele de cod electoral au eșuat în Parlament. În 2006, când a fost respinsă o propunere de Cod Electoral, s-a motivat această decizie prin adoptarea Legii 35/2008 pentru alegerea membrilor Parlamentului, fapt care a condus la pierderea obiectului legii. Propunerea din 2009 a avut aceeași soartă, fiind respinsă după o lună de dezbateri de către Camera Deputaților cu 184 de voturi contra și 26 de abțineri din 211 parlamentari prezenți (un deputat nu a votat). Autoritatea Electorală Permanentă a trimis în 2011 un proiect către Parlament. Același proiect stă prăfuit în căsuțele parlamentarilor, fără a exista o dezbatere pe acest subiect.

Totuși, deși nu există timp și interes pentru trecerea unui Cod Electoral, se găsește destul de  mult din ambele pentru a trece nenumărate ordonanțe de urgență, prin care se modifică legea electorală pe ultima sută de metri. Ordonanțele de urgență, care după cum le spune și numele se emit în caz de urgență, au fost criticate pentru utilizare excesivă nu numai de OSCE, dar și de Comisia Europeană și de către Curtea Constituțională a României. Pentru a avea doar câteva exemple, fiecare dintre cele patru legi electorale care există acum a fost modificată de cel puțin 3-4 ori prin ordonanță de urgență. Nu mai dăm exemplu Legea pentru referendum, care a fost modificată de 6 ori din 2000 prin OUG, de fiecare dată după nevoile de moment – din păcate cele ale partidelor politice și nu ale publicului general.

OUG 45/2014 aduce mai multe modificări la Legea 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, pornind de la motivarea că nu există destulă transparență în procesul electoral și claritate legislativă; actul normativ include aspecte tehnice legate de organizarea secțiilor sau urna specială și modifică definiția partidelor parlamentare, perioada de depunere a candidaturilor și cuprinde prevederi referitoare la votul pe listele suplimentare.

Unul dintre dintre motivele invocate pentru emiterea acestei ordonanțe este începerea vacanței parlamentare și deci imposibilitatea de trecere prin procedură legislativă normală a acestor modificări. Cu toate acestea, problemele enunțate în actul normativ nu sunt noi. Existența secțiilor speciale a creat probleme și în anii trecuți, când au exista suspiciuni serioase referitoare la votul în secțiile create în gări sau pe litoral. Mai mult, cetățenii aflați în afara localității în ziua alegerilor vor putea vota pe listele suplimentare, prin completarea unei declarații pe proprie răspundere prin care își asumă faptul că nu au mai votat și nu vor mai vota în cadrul acestui tur de scrutin. Modelul declarației se stabilește prin hotărâre de guvern. Astfel de sistem a funcționat și în trecut, la referendumul din 2007 sau la alegerile din 2009, dar declarația a fost stabilită de către Biroul Electoral Central. În 2012 BEC a respins propunerea utilizării unei astfel de declarații pentru prevenirea votului multiplu.

Cu toate acestea, sistemul pare mai degrabă ineficient și este dificil de cuantificat în ce măsură reduce votul multiplu. În orice caz, votul multiplu este o infracțiune specificată în legea electorală, iar utilizarea declarației pe proprie răspundere nu pare a fi decât o sperietoare care complică lucrurile și birocratizează procedurile de vot. Prin intermediul unui Cod Electoral se pot introduce măsuri pentru fiecare dintre tipuri de alegeri care să permită votanților să își exprime opțiunile electorale în avans (electronic, prin poștă etc).

Mai mult, partidele politice parlamentare din articolul 2 al legii  sunt definite ca având un grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre cele două camere ale parlamentului și au obținut în urma alegerilor din 2012 mandate de deputat sau senator. Definiția partidelor politice este importantă pentru formarea birourilor electorale. În altă ordine de idei, Comisia de la Veneția recomandă în Codul bunelor practici în materie electoral, opusul și anume:

Elementele fundamentale ale dreptului electoral, si în special sistemul electoral propriu zis, componenţa comisiilor electorale şi delimitarea circumscripţiilor electorale, nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an de la alegeri, sau ar trebui sa fie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior legii ordinare.

Aceste modificări  – chiar dacă parțial rezolvă probleme ale modului de organizare a procesului electoral – intră în contradicție cu același cod care specifică faptul că Legea electorală nu ar trebui modificată cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor. Mai mult, intră în contradicție cu Decizia CCR 682 din 27 iunie 2012, care face referire la principiul securității juridice și deci, consideră problematică modificarea legislației în an electoral.

Metoda românească, de „cârpire” a legislației după nevoie și în momente cel puțin neprielnice trebuie să fie înlocuită cu stabilitatea și predictibilitatea unui Cod Electoral, care să asigure unitate prin partea tehnică, ce trebuie să descrie procedurile pentru desfășurarea alegerilor. Astfel, s-ar evita proceduri diferite pentru fiecare tip de alegeri, metode distincte pentru compoziția Biroului Electoral Central. Să nu uităm numărul mare de decizii publicat de BEC în fiecare an; spre exemplu în 2014, pe www.bec2014.ro au fost publicate 19 decizii pentru interpretarea unitară a legii plus alte 33 de acte normative referitoare la organizarea alegerilor.

După cum arătam în raportul EFOR, Biroul Electoral Central emite decizii diferite în fiecare an cu privire la anumite proceduri, cum ar fi urna mobilă, anularea buletinelor nefolosite, validitatea sau nulitatea voturilor; toate aceste decizii care țin mai degrabă de intereptatea judecătorilor și reprezentaților partidelor politice încalcă flagrant principiile securității și stabilității legislative. Mai mult, elaborarea și aplicarea de decizii ad-hoc, diferite de la an la an nu fac decât să  adâncească nesiguranța în corectitudinea alegerilor și în stabilitatea administrației electorale. La urma urmei, cel mai atins de această inflație necontrolată de legislație, cu hotărâri de Guvern, ale AEP, ordonanțe de guvern, OUGuri, decizii ale BEC, hotărări ale BEC, circulare ale BEC, legi conexe nu fac decât să creeze confuzie în rândul votanților și al personalului electoral, și așa slab pregătit, neprofesionalizat, aflat în funcție temporar, fără interes vădit.

Dacă remarcam în raport (și ne bucuram) că la alegerile pentru Parlamentul European nu au existat ordonanțe de urgență, care să modifice regulile jocului chiar înaintea partidei, prezidențialele reiau practica deciziilor luate fără consultare publică, prin ordonanță de urgență. Reamintim parlamentarilor existența unei propuneri de Cod Electoral, care ar rezolva toate aceste probleme elegant, transparent și previzibil și care ar scăpa guvernul de a emite ordonanțe de urgență pentru a cârpi legislația înainte de fiecare proces electoral. Reamintim și Avocatului Poporului, că trebuie să își facă datoria și controleze legalitatea și oportunitatea emiterii ordonanțelor de urgență.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

In chestiunea scandalului MTR, despre toleranta si corectitudine politica

Nu se mai termina povestea cu MTR. Unii vor sa vada nu stiu ce film tezist, din acelea cu tema corecta politic la care...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De-democratizarea regimului politic din România. Interviu cu politologul Alexandru Gussi

Președintele l-a desemnat pe Nicolae Ciucă din nou ca premier, după o criză politică îndelungată. Cum s-a ajuns la această criză și...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro