luni, octombrie 25, 2021

Codul Fiscal, „de regula” predictibil

Toamna acestui an a marcat un moment important în domeniul fiscal. A fost adoptat noul Cod fiscal, după mai mult de un an de consultări pe marginea acestuia. Importanța noutăților introduse prin noul Cod fiscal rezidă nu numai în impactul acestora de majorare sau micșorare a fiscalității, ci și în introducerea unor noi reguli și principii pentru asigurarea unei aplicări coerente și consecvente a dispozițiilor în materie fiscală.

Motivul pentru care adoptarea unui nou Cod fiscal a fost îndelung solicitată atât pe plan național, cât și la nivel comunitar și, totodată, scopul rescrierii acestuia, a fost acela de a asigura stabilitatea, predictibilitatea și transparența reglementărilor și politicilor fiscale. S-a arătat, în repetate rânduri, că numeroasele modificări ale reglementărilor fiscale sunt de natură a destabiliza activitatea operatorilor economici și, totodată, de a descuraja investițiile pe plan local. În acest sens, Comisia Europeană a subliniat[1] că la nivelul României „politica fiscală este lipsită de continuitate, previzibilitate și planificare strategică”.

Deși, în plan teoretic, noul Cod fiscal părea să sugereze o mai mare predictibilitate la nivelul reglementării[2], prin eliminarea mult contestatei sintagme „de regulă”, utilizată în contextul modificărilor și completărilor vechiului Cod fiscal[3], se observă că, în plan practic, noua reglementare nu pare a fi cu mult diferită față de cea anterioară.

La nici două luni de la publicarea noului Cod fiscal în Monitorul Oficial, Guvernul a adoptat prima Ordonanță de urgență de modificare a noului Cod fiscal[4], în contextul în care acesta nici măcar nu a intrat în vigoare. În acest ritm, ne-am putea aștepta ca în cursul primului an de existență a noului Cod fiscal acesta să fie supus aceleiași avalanșe de modificări precum vechiul Cod fiscal.

Predictibilitatea noului Cod fiscal este subminată și de lipsa adoptării normelor, ordinelor și instrucțiunilor de aplicare a acestuia, în absența cărora este discutabilă posibilitatea operatorilor economici de a-și adapta comportamentul fiscal, de a determina sarcina fiscală ce le incumbă și, mai important, de a-și planifica din punct de vedere fiscal operațiunile viitoare.

Normele, ordinele și instrucțiunile de aplicare a vechiului Cod fiscal au adus, de multe ori, completări și reguli de interpretare și de aplicare care nu ar fi putut fi deduse din reglementările Codului fiscal. Prin urmare, importanța acestora în noua reglementare nu poate fi ignorată.

Spre exemplu, prin legislația secundară urmează să se clarifice anumite aspecte privind noile instituții introduse de noul Cod fiscal, urmează să fie stabilite anumite condiții și limite ale prerogativelor organelor fiscale în materia ajustării efectelor fiscale ale unor tranzacții. Tot astfel, cotele anumitor taxe și impozite urmează a fi decise la nivelul administrației locale. Astfel de aspecte nu sunt deloc neglijabile și se impune reglementarea acestora cu celeritate.

În materia impozitului pe clădiri, de exemplu, va fi interesant de văzut cum anume se va clarifica situația clădirilor calificate în noua reglementare ca „rezidențiale”, „nerezidențiale” sau „cu destinație mixtă”. În cadrul reglementării impozitului pe clădirile cu destinație mixtă se prevede că la calculul impozitului se vor avea în vedere suprafața folosită în scop rezidențial și, respectiv, suprafața folosită în scop nerezidențial.

Dacă în cazul clădirilor deținute de persoanele juridice reglementarea pare să indice că aceste suprafețe vor trebui, în toate cazurile, evidențiate distinct[5], în cazul clădirilor deținute de persoanele fizice se prevede că ar putea exista situații în care aceste suprafețe nu ar putea fi evidențiate distinct. Într-un astfel de caz, impozitul aplicabil ar urma sa fie determinat fie exclusiv în conformitate cu regulile prevăzute pentru clădirile rezidențiale, fie exclusiv în conformitate cu regulile prevăzute pentru clădirile nerezidențiale[6].

Normele vor reglementa, cel mai probabil, situațiile în care suprafețele folosite în scop rezidențial/nerezidențial nu ar putea fi evidențiate distinct, precum și tipurile de documente acceptate pentru evidențierea distinctă a suprafețelor.

În privința reglementării privind posibilitatea organelor fiscale de a ajusta efectele fiscale ale unei tranzacții, se așteaptă adoptarea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală a procedurii de aplicare a acestei reglementări. Transparența procedurii de aplicare a unei reglementări care poate impacta în mod semnificativ contribuabilii este esențială pentru asigurarea conformării fiscale.

În concluzie, deși măsurile introduse prin noul Cod fiscal în anumite zone ale fiscalității sunt salutare, obiectivele acestora nu vor putea fi atinse în lipsa menținerii măsurilor pe o perioadă suficient de îndelungată pentru a recâștiga încrederea mediului de afaceri și nici în lipsa asigurării transparenței acestora.


[1] Raportul de țară al României pentru 2015 elaborat de Comisia Europeană.

[2] Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

[3] Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal „prezentul cod se modifică și se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia”.

[4] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

[5] Potrivit art. 460 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „în cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, conform alin. (2) sau (3)”.

[6] Potrivit art. 459 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli: a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457; b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458”.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Iulia Dragomirhttp://contributors
Iulia Dragomir este avocat senior in cadrul VASS Lawyers si este specializata in drept fiscal, dreptul concurentei si dreptul muncii. Iulia are o bogata experienta in domeniul fiscalitatii, fiind implicata in proiecte importante care au vizat acordarea de asistenta referitoare la structurarea tranzactiilor, rambursari de TVA, impozitarea veniturilor obtinute de nerezidenti si veniturilor din activitati independente. Totodata, Iulia a asistat clienti locali si internationali cu privire la aspecte de conformitate in materia dreptului concurentei, inspectii ale autoritatilor de concurenta si concentrari economice. Iulia a absolvit in anul 2008 Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti si Facultatea de Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. In anul 2011, a finalizat si cursurile unui Master in Dreptul muncii, relatii de munca si industriale.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.