marți, martie 19, 2024

Cogenerarea pe gaz în ciclu combinat, o soluție pentru SEN!

Importăm energie electrică dar nimeni nu ne spune de ce

Cu toate că cifra de afaceri a industriei energetice a scăzut dramatic cu aproape 34% în primele opt luni, ceea ce ar înseamna că a scăzut consumul, noi importăm din ce în ce mai multă energie electrică.

Capacitățile de producție electrică fac parte din infrastuctura critică (o spune teoriai) deoarece fac parte din acea parte a infrastructurii de care depinde securitatea și stabilitatea statului român. Sunt unicat, de ele depind funcționarea sistemelor și proceselor economice, sunt de neînlocuit, generează vulnerabilități și riscuri ce se pot transforma în amenințări. Mai pe scurt: dacă nu putem produce și importa energie electrică pentru a acoperi necesarul, putem intra în blackout, adică nimeni nu se va mai putea aproviziona cu energie. Cred că realizează toată lumea ce înseamnă să nu curgă apa necesară … și nu mai refer la cea necesara spălatului ci doar cea necesară toaletelor. Nu avem lumină în casă, nu avem internet, nu putem urca cu liftul! Industria va sta, toate instituțiile administrației vor paraliza. Oare așa arată apocalipsa?

Pentru a avea o aprovizionare constantă cu energie electrică și a fi feriți de căderea sistemului energetic național, este necesar un mix energetic corespunzător, adică să avem posibilitatea de a ne aproviziona din cît mai multe surse de energie ce folosesc tehnologii diferite. (Nu vreau să înfurii admiratorii regenerabilelor!)

Energia electrică este de două feluri de fapt: cea pe care o avem în orice condiții (am numit-o securitară) și cea care depinde de vreme (bate sau nu vântul, avem sau nu secetă) și ciclul diurn – nocturn. Deci sunt două produse diferite! (care nu pot fi tranzaționate pe aceeași piață!) Cu alte cuvinte, totul depinde de capacitățile de producție pe cărbune, gaze sau nuclear. Cărbunele va dispare din mixul energetic electric românesc deoarece poluează. Rămân nuclearul și gazele. Astăzi capacitatea de la Cernavoda este 1400 MW, va scade o perioadă deoarece Reactorul 1 va trebui să intre în modernizare – retehnologizare deoarece îi expiră timpul de viață, deci capacitatea nucleară se va înjumătăți. Se preconizează terminarea investiției în celelalte două reactoare, 3 și 4, împreună cu parteneri din Statele Unite. Încă nu știm cât va mai dura, dar sigur acestea nu vor fi puse în funcțiune până în 2026, anul când va expira timpul de funcționarea a Reactorului 1.

Trebuie să facem o analiză a mixului electric. Problema este că ANRE ne furnizează o situație falsă, multe din capacitățile declarate nu au mai funcționat de câțiva ani. Sigurul loc de unde putem afla situația exactă a capacităților disponibile este Dispeceratul Energetic Național (DEN) de la Translectrica. Din surse deschise nu am aflat.

Fig 1: Situația falsă a mixului electric în funcție de capacitățile disponibile, declarată de ANRE (sursa ANRE)

În data de 14.10.2020 (ora 19.10) s-a atins cea mai mare capacitate de import: 2133 MW la o cerere de putin peste 7600 MW. Capacitatea maximă de import pe linia comună cu Ungaria este 2300, deci dacă se întampla ceva neprevazut, la unul din producătorii care injectau putere în rețea, era dezastru.

Fig 2: Importul de energie electrică în data de 14 oct. 2020 (sursa Transelectrica)

Din poza de mai sus rezultă că Romania nu este în stare să producă în această perioadă mai mult de 8000 MW. Oare ce va face la iarnă când consumul va fi de 10.000 MW?

Rămân gazele orice ar fi!

Se prevăd retehnologizări ale marilor combinate energetice pe cărbune, se dorește inițierea unor noi investiții de capacități noi, dar nu prea multe și care nu pot acoperi necesarul viitor de energie securitară.

Astăzi România produce sub 15% de energie bazată pe gazele naturale și puțin peste 23% de energie bazată pe cărbune. Se discută despre retehnologizarea CEOltenia (și mai puțin CEHunedoara) dar nu se spune un lucru: această retehnologizare se bazează pe vechile tehnologii și utilaje (se schimbă numai arzătoarele!) ce au un randament de sub 36%, neluându-se în calcul adoptarea noilor tehnologii bazate pe ciclul combinat ce pot avea un randament de până la 70%.

În PNIESC (apropo, există un act oficial al guvernului, prin care acest PNIESC este adoptat, sau e doar o hârtie care se flutură în fața UE?) se prevăd doar 2400 MWe capacități noi cu combustibil gaze naturale (pag 117). Într-un articol anterior am spus că în cazul în care România va accesa toți banii de la UE (80 miliarde de euro), necesarul de noi capacități securitare ar fi de maxim 8000 MW. (un comentator al articolului scris săptămâna trecută spune că ar fi necesară o capacitate ceva mai mare)

Sigurul decident care realizează pericolul este Președintele Klaus Iohannis, printr-o declarație cu substrat adresată în primul rând celor de la guvern și mai apoi interlocutorilor de la Consiliul European unde s-a discutat despre mărirea targhetului pentru reducerea emisiilor de CO2: „stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice”.

Declarația a venit și în contextul interzicerii de către UE a centralelor de apartament începând cu 2030, ceea ce deschide noi căi de abordare a sectorului termo: cogenerarea. Asociația Europeană pentru Promovarea Cogenerării a realizat un studiu prin care se arată că reducerea emisiilor de CO2 și eficientizarea producției de energie se face și prin centralele cu cogenerare, nu numai prin investiții în regenerabile. … Iar cogenerarea în ciclu combinat (70% randament), după dispariția cărbunelui, se va realiza având combustibili gazul natural și deșeurile solide urbane.

  1. Dr, Grigore Alexandrescu, Dr, Gheorghe Vaduva – Sisteme de protectie infrastructure critice: Pericole, amenintari la adresa acestora – Bucuresti, Editura UNAP “Carol I”, 2006, pag 10.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. A fost uitata hidrocentrala Porțile de Fier. E unica hidrocentrala care produce energie electrică permanent. Adică ar trebui și ea inclusa in „partea securitara”
    In rest , cred că RO a făcut PDF sa arate că fac ceva celor de la UE. Pe hârtie macar.
    Deoarece :
    – o ipotetică creștere a centralelor prin cogenerare înseamnă mai mult gaz metan zilnic și mai multe gunoaie selectionate, măcinate și compactate in prealabil .
    La gaze nu se vede nimic nou, in plus , in afara de eternele PDF.
    La deșeuri menajere , tot la groapa de gunoi ajung toate. Nu exista investiție de sortare, măcinare , comparare a părții care se poate arde. De aia ne ” arde” și UE cu procedura de infracțiune.
    – noile reactoare . Cel puțin 10 ani de astăzi pină la darea în functionare a primului nou reactor. E tot blocat că nu sunt bani și deci nici constructori.
    Oricum , chiar cu miracol, noul reactor ar înlocui pe cel ajuns la limita . Tot la 1.400 MW. pe nuclear rămânem.
    Alți 700 MW , cînd vom realiza și al doilea nou reactor. Cînd nu se știe dar e clar că nu există capacitate de finantare. Două construcții nucleare în paralel , nici dacă ploua cu dolari.

    Ce e curios , am privit acum pagina Transelectrica cu producția . Cărbunele e redus rău de tot. Ușor peste 1.000 MW. Ori cad grupurile energetice la Rovinari ,lsalnita, Mintia , ori au redus producția că nu au certificate verzi. Oricum , să oprești un grup pe carbune e ușor. Să îl repornesti e mai greu. Și mai scump. Ore și ore de ars cărbune că sa obții aburul la temperatura necesara dar și la presiunea optima. Doar după îl trimiți la turbina.
    Suntem în urgenta energetica ? Posibil dar face rău înainte de alegeri sa admiti asta cînd ai tocat in 8 luni echivalentul a 11 miliarde dolari datorie noua de stat .

  2. In contextul european si global actual Romania are o oportunitate economica irepetabila, o “tripleta de aur” fara precedent, constand in accelerarea producerii si utilizarii energiilor regenerabile – care au devenit profitabile economic – in defavoarea combustibililor fosili, peste care se adauga criza pandemiei 2020 (cu relocarea in UE a unor industrii asiatice) si mai ales de rambursarea investitiilor din fonduri europene.

    Trecerea de la combustibili solizi (lemn, carbune) la cei lichizi (petrol), iar mai de curand gazosi (gaz natural, lichefiat si hidrogen), insotita de implicatii majore pe termen mediu si lung (peste 20 ani), nu s-a facut nici brusc, nici exclusiv, dar in mod categoric a creat noi oportunitati economice. Daca dezvoltarea utilizarii carbunilor s-a facut in stransa legatura cu motorul cu aburi si caile ferate, a petrolului cu autovehiculele si transporturile rutiere, foarte probabil ca trecerea pe combustibil gazosi (gaz natural si hidrogen) va favoriza transportul aerian; cert este insa ca e o oportunitate raara si care trebuie valorificata.

    Romania este bogata in resurse naturale, insa exploatarea lor nu a fost asociata de avantaje economice pe masura, incepand cu exploatarea preistorica a aurului si terminand cu dezvoltarea industriei petroliere, la care eram fruntasi la inceput de secol XX. Contextul geo-politic a fost desigur important, si probabil tocmai din aceasta cauza, fiind membri UE si NATO, ar trebui sa valorificam la maxim aceasta oportunitate.

    Istoric, Romania are o traditie bogata in agricultura, si chiar astazi populatia rurala reprezinta o proportie importanta din totalul populatiei (intre o treime si o jumatate din total), deci trebuie inclusa in orice plan de dezvoltare nationala, in special ca este “veriga cea mai slaba” a economiei, cel putin dpdv al venitului individual. Agricultura are un potential limitat in mod natural de marimea si calitatea suprafetelor cultivate, dar si de alegerea recoltelor, accesul la utilaje, seminte si ierbicide/insecticide de calitate, irigatii si nu in ultimul rand de finantare. Un exemplu il constituie rentabilizarea exploatarii suprafetelor agricole dupa 2007 prin de-fragmentarea suprafetelor (asociatii si investitori straini), cultivarea plantelor cu utilizare industriala (rapita, floarea-soarelui, sfecla, lavanda, catina) si nu in ultimul rand subventiile UE care au permis aceste dezvoltari.
    Agricultura ramane insa o ocupatie cu apel redus din cauza profitabilitatii reduse, impredictibilitatii si astfel este necesar sustinuta prin subventii. Orientarea acestor subventii trebuie insa modificata de la focusul pe suprafata detinuta/lucrata, pe utilitatea comunitara si nationala, luand in calcul spre exemplu intr-un plan multi-anual: nevoia asigurarii de alimente de baza, utilitatea in sinteze industriale (farmaceutice, combustibili, etc), neutralitatea carbonului raportand kcalorii energetice (biomasa si alimentare) vs consum carburanti, consumul de apa si forta munca.
    Un aspect important in combaterea schimbarilor climatice este contributia agriculturii la sechestrarea carbonului atmosferic, si pentru ca reprezinta metoda cea mai usoara, ampla si imediat la indemana tuturor tarilor, ar trebui integrata in sistemul certificatelor verzi, lucru care ar contribui semnificativ la dezvoltarea rurala.
    Un alt aspect il constituie stimularea dezvoltarii de habitate umane noi, care pot utiliza resursele naturale si tehnologice mult mai eficient decat aglomeratiile urbane (poluare, trafic) sau rurale (lipsa oportunitatilor). Se pot construi comunitati complet noi (greenfield) de cateva sute-cateva mii de locuinte, langa magistrale rutiere/feroviare/rutiere/de combustibil/electricitate, care pot fi mai eficiente energetic (cu electricitate si energie din co-genereare, eolian/fotovoltaic), cu ample spatii verzi si transport nepoluant, in jurul unor industrii prelucratoare sustenabile (agro-alimentara, productie baterii, fotovoltaice, combustibil – inclusiv hidrogen, industrie chimica de sinteza farmaceutica, fibre carbon, etc)
    Un posibil exemplu ar fi inlocuirea centralelor electrice pe carbuni de la Isalnita sau Turceni cu un parc de fotovoltaice de 1 GW sau mai mare si bateriile aferente (10-15 GW) amplasat in “desertul Olteniei”, dublat de acoperirea haldelor de steril (cenusa) de la fostele centrale pe carbuni cu plase de gradinarit si plantarea pomilor si plantelor mai intai in containere, apoi direct pe solul de acoperire. Electricitatea furnizata de exemplu pentru ALRO Slatina ar oferi slujbe sustenabile pentru cateva mii de familii din zona rurala (productie si mentenanta).
    In mod similar se pot dezvolta noi zone rezidentiale construite la standarde moderne, in special pentru relocare din zona rurala, in jurul unor noi parcuri industriale cu productie de baterii, sinteza chimica pentru industria farmaceutica (ex Harman, BV).
    In privinta cogenerarii (randament productie electricitate si caldura utilizabila peste 70%), bineinteles ca este de preferat in locul productiei de electricitate (randament 40%); cheia este insa distributia, adica limitarea transportului caldurii in retele scurte, cu lungime totala de maxim 500 metri, care evita astfel pierderile masive pe reteaua de transport (termoficare). Plaserea in “puncte termice” a unor statii de cogenerare de 0,1-1 MW ar putea fi solutia cea mai economica si putin poluanta.
    In fine, in locul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, planificate cu gandirea anilor 70, si in cel mai bun caz date in folosinta in 2030 la cost de peste 8 miliarde euro, se pot intala baterii (sau celule in flux) cu capacitate de 20-30GWh, la cost de aproximativ 1 miliard euro, si care pot fi date in folosinta in maxim 2 ani.

    • In contextul european si global actual Romania are o oportunitate economica irepetabila, o “tripleta de aur” fara precedent, constand in accelerarea producerii si utilizarii energiilor regenerabile – care au devenit profitabile economic – in defavoarea combustibililor fosili, peste care se adauga criza pandemiei 2020 (cu relocarea in UE a unor industrii asiatice) si mai ales de rambursarea investitiilor din fonduri europene.

      Tripleta de aur…

      1. Daca regenerabilele sunt profitabile, oare pt cine sunt profitabile, de ce pretul energiei electrice in toate tarile/zonele cu multe regenerabile e f scumpa?
      2. Deci criza pandemiei face parte din tripleta de aur. Daca mai da si o ciuma, si o tuberculoza.. ne-am scos.. lumea e salvata.
      3. Rambusarea investitiile din fonduri europne, cum poate fi rambursarea unor investitii tripleta de au? Stii ce e aia rambursare?

      In rest te-ai depasit pe tine la concentratia de aberatii pe pixel. Si poanta cu „bateriile – celule in flux e tare. Oare stii ca bateriile nu produc energie ci doar o stocheaza, cum poti compara energie produsa nuclear cu un sistem care stocheaza ceva ce nu ai?

    • Cam care credeti ca va fi productia efectiva a centralei solare de 1GW in miez de iarna? Probabil sub 100MW timp de 8 ore pe zi si nimic in rest. Cu asa ceva ce vreti sa inlocuiti? Ca sa stabilizezi sistemul ai nevoie de cel putin 70% surse stabile, nu vant si nu soare. Eolienele onshore sunt la fel de instabile, pot produce in plin astazi si nimic maine! Accesati pagina Transelectrica si vedeti acolo productia reala, cu sursele ei, zilnic. Comparati cu puterile instalate, pe tip de sursa si veti vedea exact despre ce e vorba. Si nu trebuie sa te bazezi pe importuri, pentru ca ele pot fi azi si pot sa nu mai fie maine (ca inchide cineva robinetul, intreruptorul, etc.). Asta inseamna securitate energetica si securitate nationala. Nu e simplu de loc, discursul ecologist e frumos si seducator, dar realitatea este ca in acest moment noile tehnologii nu sunt o solutie pentru toti. Poate ca tarile riverane Marii Nordului sau inconjurate de mare (unde vantul chiar bate tot timpul) pot sa spere, la noi trebuie neaparat sa avem si alte surse (nu vorbesc de energia hidro, ideala cu exceptia investitiei mari si deranjului ecologic pe masura, dar unde probabil ca suntem aproape de potential).

    • Fac și eu câteva completări la ultima dvs. sugestie:
      (1) Tehnologia CANDU este matură și sigură, de unde ideea să nu dăm vrabia din mână pentru cioara de pe gard;
      (2) Tehnologia SMR este foarte la început:
      The U.S. Nuclear Regulatory Commission (NRC) recently issued its final safety evaluation report on NuScale Power’s small modular reactor (SMR) design. This accomplishment is the first of its kind for a SMR and puts NuScale on track to receive a full design certification from the regulator by August 2021.
      https://www.energy.gov/ne/articles/nrc-approves-first-us-small-modular-reactor-design
      (3) Ce-ar fi să să investească măcar în unitatea 3 și poate între timp înțelege toată lumea din business mai bine cum este cu tehnologia SMR, iar NRC îi dă avizele necesare, ca să poată discuta și alte autorități de reglementare naționale subiectul. Abia atunci merită să analizezi dacă are rost să mai faci și unitatea 4 pe tehnologie CANDU, sau te mulțumești cu 2 retehnologizări și un brown field (adică unitatea 3).
      Și în loc de unitatea 4 americanii ar putea instala o baterie SMR în România în premieră în Europa.
      Cum vi se pare că sună?

      • @ Cristian Felea, PAFI
        Apreciez orice discutie decenta si argumentata. Din fericire avem oferta de finantare si trebuie sa alegem varianta cea mai buna pentru urmatorii 30 ani. Cu 8 miliarde sigur nu putem construi 2 reactoare (exemplu falimentul Toshiba dupa incercarea de a construi 2 centrale in SUA), si in nici un caz in 5 ani. Tinand cont ca importul de energie trebuie evitat si ca 70% din capacitatea de sistem trebuie sa fie sursa stabila (@PAFI), ar trebui construit un mix energetic solar+eolian+ gaz in cogenerare+baterii, la care daca mai este nevoie se pot adauga cateva SMR (nuclear). E esential insa sa tinem cont pe termen lung pe langa siguranta si de costuri de productie si distributie, pentru ca nu putem sa avem 30-50% din productie la peste 90euro/MWh, in conditiile in care pretul pietei europene e pe la 40 Euro/MWH iar Ungaria exporta si pe la 25 Euro/MWh. Consider ca pe viitor cheia stabilitatii SEN nu este productia, ci stocarea (baterii) si distributia regionala (cheltuieli de transport mai mici). Deci decat un ?mamut” de 500-1000MW instalati, care pierd pe retea 10% la 100 km si produc si cand nu se consuma (pe pierderer), mai bine 100MW locali, pe gaz/cogenerare, regenerabile, cu stocarea respectiva. In scenariul asta 2-300 MW SMR(nuclear) face sens, problema e ca produc la peste 100 Euro/MWh. In privinta costului bateriilor, este acum de circa 60euro/KW instalat, deci cam 600 milioane/10GW, iar circa 40-50GW instalati in 4-5 regiuni ar fi profitabil (mix de plumb gel+LiFe+flow V2O5 sau antrachinona). In fine, in secolul XXI se poate integra infrastructura energetica cu cea rutiera prin instalarea unor baterii (statii de incarcare) de 10-20 MW la fiecare 20 km autostrada. Eolianul/fotovoltaicul cu stocare costa cam 1,5 miliarde /GW instalat, gazul cam tot pe acolo, nuclear peste 5 miliarde/GW (optimist). De asta ziceam ca in loc de 1 reactor la Cernavoda (5 miliarde euro) mai bine se fac 30 GW stocare baterii si mai raman inca 3 miliarde euro pentru autostrazi) Desertul Olteniei e un caz special pentru ca exista deja retea de transport in apropiere si ar valorifica 2000 ha de teren altfel pierdut, ar oferi cateva mii de slujbe si un nucleu economic solid intr-o zona defavorizata (in special politic si administrativ).
        Cheia utilizarii optime a celor 8 miliarde euro consta in utilizarea tehnologiilor noi, mult mai eficiente, care nu existau acum 10 ani, nu mai vorbim de 50 ani. O analogie se poate face cu telefonia, care inainte de 1990 era un dezastru, insa cu aparitia telefoanelor mobile s-a rezolvat onorabil.

    • Cogenerarea nu are randament de 70%. Se merge pe uriasa minciuna de peste 50 de ani. Ca se declara ce se da la gard drept caldura utila, ceea ce e mare minciuna. Trebuie extinsa marginea conturului pina la consumatorul final. Ciclurile termice sunt limitate in teorie de randamentul ciclului Carnot. Oricine vorbeste de ciclu cu randament mare ce depaseste ciclul Carnot bate cimpii si trebuie trimis aiurea.
      Au randamente mai mari ciclurile combinate, mergind pina spre 60%. Asta e alta gisca in alta traista. Se merge cu turbina cu gaze, iar gazele din turbina sunt rearse si inca adaos de gaze si se produce abur pentru turbina cu abur.
      Aberatia cu fotovoltaice si cimpuri de baterii… Pai noaptea se produce un mare nimic, iar bateriile cu capacitate mare de stocare costa enorm si pentru a le face tehnologiile sunt mai poluante decit carbunele.
      Restul ce ati scris e in nota obisnuita a activistilor care vorbesc mult fara sa spuna nimic.

      • @ Stelian…ciclul Carnot si cogenerarea sunt lucruri diferite, iar transportul si distributia caldurii rezultate din cogenerare sunt „amanuntele” care fac diferenta intre un randament de 70% si unul de sub 50% (din cauza pierdetilor pe retea). Cogenerarea pe gaz si cea pe carbune iarasi sunt lucruri diferite, ultima fiind mult mai scumpa si poluanta (tehnologia anilor 50), necesitand amplasarea la distanta de consumator, cu costuri suplimentare si pierderi mai mari de transport.
        In fine, va las bucuria de a gasi singur pe internet (@ Florix a postat deja linkuri la alte articole), trebuie doar sa stiti ca in cazul unui parc fotovoltaic + baterii costurile sunt egale sau mai mici decat arderea gazului in turbine cu ciclu comobinat (fara cogenerare) si mult mai mici (jumatate) fata de nuclear (fara managemntul deseurilor) si cam 1/3 din carbune.
        In fine, nota cu activistii e o presupunere nu numai pe langa „gard”, dar si pe langa drum

        • Aflu acum ca sunt diferite!!! Absolut deloc. Ciclul Carnot este ciclul termic perfect. (se invata la scoala in clasa a X-a). Celelalte sunt cicluri termice mai mult sau mai putin reale. In sensul ca teoretic este modul de studiere la scoala, real este cind el este aplicat. Un mic experiment ce vi-l sugerez: infundati-va teava de esapament cit mai etans, dar in asa fel incit sa o puteti desfunda repede si vedeti ce se intimpla!
          Revenind. Ciclul Carnot fiind unul absolut teoretic si perfect, cu un randament ce depinde numai de temperatura suresi calde si reci, nici un alt ciclu termic real nu poate avea un randament mai mare sau egal.
          Cogenerarea este o mica smecherie care scoate niste abur din ciclul termic si-l transforma in apa calda sau il da la consum spre industrie. Adica muta sursa rece a ciclului termic dincolo de gardul centralei. Si spune ca asta e caldura utila. Dar nu e utila in ciclul analizat, ci in alta parte. Adica ori o treci ca sursa rece, ori muti gardul analizei ciclului pina la consumator.
          Daca sunt asa de ieftine celulele aste fotovoltaice de ce timpitii astia din occident nu au mii si mii de km patrati de asa ceva?
          Acum vreo 20 de ani am facut un calcul timpit si panoul solar pentru produs apa calda nu se amortiza in durata lui de viata. Si nu stiu sa fi scazut asa de mult pretul la aceste panouri…
          Tot intreb si eu sa mi se spune unde in lume exista asemenea SACET-uri de dimensiunile Bucurestiului si nu gasesc raspuns.
          Nota cu activismul e perfecta, fiindca de teorii d-astea am tot auzit cit de bine o sa fie, dar cind e vorba de practica altii „este” de vina.
          Romania este plina de fofeze (3000 Mw de eolian instalati) si care mai primesc si subventie, dar nu poate produce decit 5500 de Mw cind nu bate vintul.
          Spun de vreo 3-4 ani de zile ca vin vremuri grele in materie de energie, dar eu nu-s nici specialis, nici expert are sa-i dea cu bateriile si cu alte minuni. Eu spun ca e carbune si lignit si huila, ca sunt tehnologii ce limiteaza noxele si ca trebuie inlocuite blocurile de la Turceni, Deva, Rovinari.
          Autorul spune mai voalat, dar spune, ca intre minciuna din statistici si realitatea productiei este un ecart de vreo 15000 de Mw.
          Iar a construi un grup energetic dureaza ceva ani…
          In rest sunt de acord ca ma aflu in opozitie cu multi.

  3. Simt ca interventiile mele pe aceasta platforma incep sa aduca roade. Aberatiile unor papagali, precum un celebru fost ministru roman al energiei, sau eminenti slusbasi de la EU, sau amazoane despletite, devin ceea ce au fost, niste aberatii.
    In sfirsit Cosmin, cu care m-am luptat la singe, a inteles cum sta chestia… mai bine mai tirziu decit niciodata.
    P.S Ce se-ntimpla cu aceasta platforma, parca vad ca va fi taiata, ba duomnu Lazareanu, mai demult domnu Cranganu.. treziti-va fratilor, incepeti sa deraiati, nu mai sunteti pe linie, Doamne fereste, parca vad ca vine vreunul sa-l sustina pe Trump!

  4. Rezervele de gaz în Marea Neagră partea românească considerate de unii de 200 miliarde m3 ( echivalent a. 200 milioane tone petrol) ar purtea acoperi necesarul de energie în țară pentru ca. 15 ani?

  5. Fotografia momentului este teribila: Romania produce sub 5500 Mw!!!!. Era seara, deci fotovoltaicele produc 0 taiat in 4, iar vintul, desi instalat sunt vreo 3000 Mw produce numai vreo 400. Apa e in nota obisnuita a celor aproape 2000 Mw.
    Hidrocarburi (gaze si pacura) 400 Mw. Si evident, carbunele odata fruntas acum e la limita a 1000 Mw.
    Ce mergea pe pacura/gaz? Nu cine stie ce. Sigur mai nimic in Bucuresti si sigur nu mergea centrala in ciclu combinat de la Brazi -860 Mw.
    Despre grupurile 3 si 4 de la Cernavoda inca am dubii. S-au semnat scrisori si cam atit. Pina sa se apuce de treaba mai e destul. Si constructia unei centrale/bloc dureaza ani de zile, minim 5 ani.
    Cautati printre stiri, guvernul (nu stiu daca acesta sau precedentul) a declarat ca nu e interesat de prelungirea vietii grupului 1 de la Cernavoda. Asa ca din punct de vedere energetic vin vremuri grele.
    Si din nefericire un proiect de anvergura depaseste cu mult orizontul a 4 ani de guvernare!!!
    CEO si Deva nu trebuie retehnologizate, ele trebuie reconstruite. Utilajele de acolo si-au atins limita de viata. Ba chiar si-au depasit-o. E nevoie de cazane performante din punct de vedere al duratei de functionare dintre 2 opriri.
    Romania are rezerve importante de carbune si trebuie folosite. Nu e nevoie sa devii rob la GAZ Prom. Ca astia inchid robinetul sau cresc pretul cum vor ei si o pui de-o mamaliga teribila.
    Iar tehnologiile de carbune sunt destul de bune si performante. Au evoluat tare bine.

  6. Hai, ca asta fu tare! Pai ai AVUT centrala, „in cogenerare”, chiar la TINE in oras – si a dat un faliment stralucitor, acu’ vreo 10 anisori, FIX imediat dupa ce fusese inlocuita toata reteaua de distributie! :P
    (Dupa care, revoltator, Primaria a subventionat vreo 15.000 de locuitori, ca sa-si puna centrale de apartament – adica i-a subventionat FIX pe cei mai rau-platni ci, ca astialalti, mai fraieri, isi pusesera deja singuri, pe banii lor >:)
    Hai sa fim seriosi! CINE naiba ar fi atat de prost in cat sa accepte caldura (si mai ales apa calda) „la comun”? >:

    • @Codruta … pai sistemul de distributie era gandit prost! lua agent de la CET-ul combinatului si de la CET-ul de la Chiscani … adica de la 10 km … centralele nu erau in cogenerare … randemante slabe!
      cei care au condus orasul trebuiesc impuscati pentru tradare de tara!
      tu, care esti eco-activista de 30 de ani, trebuie sa sti ca centralele de apartament sunt poluatoare si reprezinta un pericol. oricum vor fi interzise!
      sa vezi ca solutia pentru Braila noastra va fi organizarea de mini SACETuri pe aglomerarile de blocuri care vor avea solutia de care zic! exista deja tehnologia containerizata care poate fi pusa in apropierea cartierelor (cu poluare minima si emisii de CO2 minime (mult mai mici decat centralele de apartament adunate)
      parca vad ca se clasterizeaza Hipodromul cu Oborul, Viziru, Vidinul cu Brailita … nu-mi dau seama ce se va intalpla cu blocurile din zona centrala.

  7. cate centrale se cumparau cu 11 mld euro? costa mult mai mult ineptia de a schimba ceva ce merge pe niste abureli de pe gard. Distrugerea creatoare revolutionara e peste tot in numele binelui, dar puterea se concetreaza doar la unii, cum oare?
    Saracul Dumnezeu, n-a stiu de poluarea cu co2 si ne a lasat sa descoperim focul… acum nu mai avem voie sa facem foc, ecologia e noua religie mondiala, zeita pamant trebuie slavita….ne intoarcem la piatra si ciomag ca sa avem poluare 0. urmeaza incalzirea din energia celulelor corpului sa mai fie exploatata ca e trendy si disparem de tot

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro