marți, martie 19, 2024

Colegii, coledzii și capturarea statului (I și II)

Motto:

Ei ar vrea să fie niște oameni care se ajută unii pe alții în orice, se scot inclusiv din dosare penale, se propulsează unii pe alții în funcții. Însă eu am proiectul de desființare a acestei academii (…) Este un grup de interese care, măcar, nu trebuie plătit de stat” (Traian Băsescu)

Declaraţia de mai sus aparţine fostului președinte, Traian Băsescu, ce propunea un proiect de lege de desființare a Academiei de Ştiințe ale Securității Naționale, proiect votat de Senatul României dar aflat în “adormire” la Camera Deputaților, încă din 14.03.2018. În aceeaşi ordine de idei, președintele Băsescu scoate în evidență abuzurile comise de unii membri ai ASSN ”prin acordarea de diplome de doctorat, numele ASSN şi al membrilor fondatori fiind implicat în scandaluri de plagiat” [1]

Am publicat pe platforma Contributors, începând cu anul 2015, o serie de articole dedicate acestei Academii, aducând argumente anterioare declaraţiei preşedintelui Băsescu. Într-un prim articol intitulat ”Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!”, dezvăluiam în premieră că cel puţin 6 academii consumă banii de cercetare iar noua ASSN, fondată de Gabriel Oprea şi George Maior, a primit la finanţare de la bugetul MEN. Am revenit cu două analize ale competenţei şi componenţei acestei academii, prin articolele: Academia de Științe ale Securității Naționale: inteligența intelligence-ului românesc (I) şi Academia de Științe ale Securității Naționale (II): instituție academică sau juntă securistă.

Pe de altă parte, asistăm de câţiva ani la dezvăluiri, aproape săptămânale, ale jurnalistei Emilia Şercan, prin care sunt devoalate probleme de impostură academică comise de către civili sau militari, mai ales în cadrul şcolilor doctorale de la Academia de Poliţie, Academia Naţională de Informaţii sau Universitatea Naţională de Apărare. Recenta serie de reportaje “ Urgia la Academia de Poliție” prezintă analize profunde ale fenomenelor de plagiat din Academia de Poliţie.

Aflăm din investigaţiile Emiliei Şercan că 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011–2016 la Academia de Poliție analizate cu softul de identificare a similitudinilor sunt suspecte de plagiat[2]sau că 50% dintre tezele susţinute la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) sunt reclamate pentru plagiat iar primele titluri de doctor retrase în 2017 aparţin unor demnitari (Petre Tobă şi Florentin Pandele) ce au susţinut doctorate la Universitatea Naţională de Apărare. Mai aflăm că analiza a 1/5 dintre tezele reclamate ca plagiate, aparţinând unor persoane din lumea politică sau din justiţie, sunt suspendate prin chichiţe avocăţeşti.

Pare că publicul român s-a obişnuit cu impostura şi cu plagiatele în masă ca gâsca cu apa şi le consideră doar un mic păcat „intelectual”. Nu se vede pădurea, din cauza copacilor! Doctoratele plagiate sunt însă un epifenomen al unui proces mai profund, acela de capturare a statului prin reţelele create în jurul Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, şcolilor doctorale din academiile militare sau colegiilor de apărare. Aşadar, acest articol testează ipoteza că păpuşarii acestor instituţii au profitat de lipsa de transparenţă şi de responsabilitate şi au creat reţele de influenţă ce îşi propun extragerea de rente din economia naţională.

Într-un articol, publicat în Defense and Security Analysis, am evaluat funcţionarea mecanismelor de control democratic al instituţiilor de securitate şi am demonstrat că reforma sistemului de securitate a fost superficială, mai ales după ce s-a obţinut “certificatul de bună purtare” din partea NATO [3]. Între argumentele legate de funcţionarea defectuoasă a mecanismelor de control democratic este şi cel legat de folosirea sistemului de educaţie militară (colegiile de apărare şi scolile doctorale) pentru a crea o rezistenţă la controlul democratic civil, prin selecţia controlată a “elitelor” din politică, justiţie, sistemul de securitate sau mass-media. Modelul unei cariere de succes este acela al absolvirii un colegiu, a Institutului Diplomatic Român sau a unui doctorat în ştiinţe militare, apoi plasarea absolventului ca nod într-o reţea de putere. Iar Mitică “Cias” Mărgărit, absolvent al unui master şi a trei cursuri postuniversitare ale acestor colegii reprezintă un model de succes.

În graficul de mai jos se poate vedea “istoria” post-comunistă a doctoratelor în ştiinţe militare, ordine publică şi informaţii. Între anii 1993 şi 2017 au fost acordate aproape 1600 de doctorate, dintre care 1223 au fost acordate de UNAp, 293 de către Academia de Poliţie şi 84 de către Academia de Informaţii. Aşa cum am arătat mai sus, mai mult de jumătate dintre doctoratele verificate până acum sunt suspecte de plagiat (între suspecţi fiind prim-miniştri, miniştri, judecători, procurori sau parlamentari).

Graficul 1: Doctorate în ştiinţe militare, ordine publică şi informaţii (1993-2017)

O altă formă de pregătire în academiile militare a fost asigurată de către colegiile de apărare, ordine publică şi informaţii, cursuri cu o durată cuprinsă între câteva săptămâni şi un an. Plecând de la o nevoie reală, de formare a unor competenţe de înţelegere a politicilor de apărare şi a mecanismelor de control democratic, a fost creat la UNAp Colegiul Naţional de Apărare (1992), apoi un nou colegiu de Afaceri Interne la Academia de Poliţie (2008) şi un Colegiu de Informaţii, în cadrul ANIMV. Până în 2018, un număr de peste 6000 de militari, politicieni, procurori, judecători, jurnalişti sau lideri de ONG-uri au absolvit aceste colegii. Graficul 2 arată în amănunt structura profesională a absolvenţilor.

Problema cea mare este însă legată de numărul mare de absolvenţi, de admitere, calitatea educaţiei dar şi utilitatea colegiilor ca trambulină de acces în posturi de responsabilitate naţională. Au apărut în ultimul timp multe investigaţii sau articole de presă legate de reţelele de corupţie ce includ absolvenţii acestor colegii [4]. Este în plină desfăşurare ancheta privind cumpărarea de măşti de către directorul Unifarm, Adrian Ionel, absolvent al unui master la ANIMV şi a ieşit la iveală relaţia sa cu un alt absolvent de colegiu, Catalin Hidegv. Cazul lui Sebastian Ghiţă, care a fost promovat şef al Comisiei de control a SRI, a făcut contracte cu instituţiile de securitate iar, după condamnare pentru corupţie, a fugit în Serbia, este de notorietate.

Un adevărat caz reprezentativ pentru teza reţelelor de putere şi influenţă, create în jurul acestor colegii, este cel al lui Gabriel Oprea, care a devenit director al Colegiului Naţional de Apărare, apoi fondator a două şcoli doctorale şi al ASSN [6]. La fel de dubioasă a fost şi numirea Nicoletei Braun (soţia lui Ovidiu Tender, condamnat la 12 ani de închisoare) ca director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare sau a generalului de contrainformaţii Gheorghe Nicolaescu, mulţi ani eminenţa cenuşie a CNAp.

Graficul 2: Absolvenţii ai colegiilor de apărare, afaceri interne şi informaţii

Scopul acestui articol a fost acela de a testa ipoteza folosirii reţelelor generate de acest colegii pentru a obţine funcţii, bani şi imunitate şi cred că am adus destule date factuale din surse secundare pentru confirmarea ipotezei. Existenţa acestor reţele de influenţă ar merita măcar o anchetă a DIICOT şi un audit al domeniului.

Partea a doua

Am încercat anterior să aduc cât mai multe date factuale pentru a argumenta că reţelele absolvenţilor de “colegii de apărare, ordine publică şi informaţii” (incluzând aici şi şcolile doctorale sau de Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale) au fost folosite deliberat pentru obţinerea de funcţii, bani şi imunitate iar aceste reţele reprezintă unul din instrumentele de captură a statului postcomunist. Nu au existat reacţii sau contra-demonstraţii ale acestei ipoteze – dimpotrivă- mi s-a atras atenţia că aş mai fi putut aduce alte zeci de exemple sau probe de notorietate, fie din investigaţiile jurnalistice, fie din deciziile instanţelor. Pentru că reţelele lui Gabriel Oprea sau Sebastian Ghiţă par că nu au convins cititorii, am ales alte două cazuri de notorietate: Cristian Rizea şi Alexandru Cumpănaşu.

Cristian Rizea este un fost deputat PSD, condamnat la 4 ani şi 8 luni pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, care a fugit în Republica Moldova iar acolo a scris o carte “Spovedania lui Rizea” în care devoalează multiple afaceri murdare realizate de o reţea de politicieni, jurnalişti şi ofiţeri din serviciile de informaţii. Chiar dacă unele afirmaţii şi poveşti pot fi îndoielnice, putem constata totuşi cum absolvirea Colegiului Superior de Siguranţă Naţională (2004), apoi a Institutul Diplomatic Român (2011) şi a Colegiul Naţional de Apărare (2013) i-au asigurat promovarea în “Liga Mare”, aşa cum reiese din povestea carţii, devenind deputat şi chiar preşedinte executiv al PSD.

Alexandru Cumpănaşu este un alt “prototip”, produs triadei politicieni- funcţionari publici- oameni din serviciile secrete, ce au derulat afaceri sau proiecte mari din fondurile europene. Investigaţiile Melaniei Cincea sau ale Rise Project prezintă în detaliu afacerile cu fonduri europene de zeci de milioane de euro, obţinute de Cumpănaşu, uneori fără a i se cere măcar diploma de studii superioare. Chiar dacă este neclar dacă el a absolvit vreun colegiu militar, însă este clar că a devenit vicepreşedinte al Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare, a participat la lansarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale şi, mai mult, a fost preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, având în subordine sindicate, universităţi, asociaţii profesionale, o droaie de generali învârtindu-se în jurul acelei reţele.

Dar scopul acestui studiu nu este de a face o investigaţie comprehensivă, jurnaliştii de investigaţie sau DIICOT au destule resurse şi informaţii să dovedească ipoteza existenţei unei reţele de putere şi influenţă aflate deasupra legii. Mai grav este că poporul s-a obişnuit cu asemenea reţele ca broasca cu apa şi va fierbe în această “apă a corupţiei”. Care ar fi problemele generate de aceste reţele?

În primul rând, că este vorba de un grup de cetăţeni care se situează deasupra legii şi încalcă principiul constituțional că „Nimeni nu este mai presus de lege” (art.16). Dacă o reţea de putere sau un grup infracţional al politicienilor mai poate fi schimbat prin alegeri, un grup de putere şi interese ce cuprinde ofiţeri din serviciile de informaţii, poliţie, magistraţi, politicieni şi jurnalişti (exact absovenţii unor asemenea academii şi cursuri) este puţin probabil că poate fi demontat (aşteptăm cu interes rezultatul anchetei UNIFARM). Un asemenea stat capturat este puţin probabil că poate sa devină un partener pentru marile afaceri şi investiţii (din această neîncredere a apărut Mecanismul de cooperare și de verificare- MCV).

În al doilea rând, prin afacerile derulate de aceste reţele sau de firme sub acoperire se produce o distorsiune a pieţei, fapt ce va duce la o subdezvoltare a României, o Latino-americanizare.

În al treilea rând, tinerii poliţişti, funcţionari publici sau magistraţi sunt supuşi unor opţiuni ne-etice sau sunt demotivaţi în a-şi face datoria, văzând sau intuind aceste reţele de putere şi influenţă controlează jocul şi promovarea lor. Este foarte clar că tinerii absolvenţi de învăţământ militar îşi fac datoria, am intrat în NATO datorită profesionalismului lor, dar eşalonul politico-militar a pervertit acest profesionalism.

Acelaşi mecanism de selecție negativă a elitelor a dus la o degenerare a resursei umane în educație la nivel naţional, unde 20% din tineri părăsesc timpuriu școala, 45% sunt analfabeți funcționali iar 10-15 % pleacă la studii în Occident și nu se mai întorc.

În al patrulea rând, se vor produce lupte inter-instituţionale între instituţiile statului, cum este cazul recent de la Academia de Poliţie, unde secretarul de stat a intrat în conflict cu fostul rector, ambii fiind acuzaţi de plagiat sau având probleme de integritate. Un asemenea război instituţional reprezintă o mare vulnerabilitate a statului român şi asigură o ţintă pentru războaiele hibride purtate de Rusia cu ţările NATO.

Sunt destule argumente ce ar trebui să îndemne liderii la acţiune.

NOTE______________

1 https://bit.ly/322yedJ

2 https://pressone.ro/urgia-la-academia-de-politie-743-dintre-tezele-de-doctorat-verificate-sunt-suspecte-de-plagiat-i

3 Vezi Marian Zulean & Emilia Şercan (2018): Democratic control of Romanian intelligence after three decades: quis custodiet ipsos custodes?, Defense & Security Analysis, disponibil la: https://doi.org/10.1080/14751798.2018.1529103

4 Vezi, între altele, “Clepsidra puterii: Colegiul Naţional de Apărare”, Pressone, disponibil la: https://pressone.ro/clepsidra-puterii-colegiul-national-de-aparare

5 Vezi „Soția afaceristului Hideg care a livrat măști exorbitante statului a fost arestată azi noapte”, în Curentul, 25 iunie 2020, disponibil la: https://www.curentul.info/dezvaluiri/sotia-afaceristului-hideg-care-a-livrat-masti-exorbitante-statului-a-fost-arestata-azi-noapte-el-a-reusit-sa-plece-in-abu-dhabi/

6 Pentru o analiză a carierei iniţiale şi a contribuţiei lui Gabriel Oprea vezi articolul „NICI, NICI, NICI. Gabriel Oprea a ajuns profesor universitar și coordonator de doctorate fără a îndeplini vreun criteriu”, Pressone din 06/12/2015, disponibil la: https://pressone.ro/nici-nici-nici-gabriel-oprea-a-ajuns-profesor-universitar-si-coordonator-de-doctorate-fara-a-indeplini-vreun-criteriu

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Va citez: ” Sunt destule argumente ce ar trebui să îndemne liderii la acţiune”.
    Pai, tocmai ce ne demonstrarati foarte articulat care sunt adevaratii ” lideri ” ai acestei tari!
    Si, Doamne-fereste sa chiar treaca la „actiune”, in sensul primar al cuvantului.

    • Aveti (partial) dreptate. Ultima propozitie este de fapt un „carlig” pentru episodul 3: ce este de facut si cine ar trebui sa faca ceva?

  2. Dar nu numai în mediul militar au fost aceste ticăloşii. În întreg mediul academic, public şi privat, politica acordării de doctorate false a fost practică obişnuită, în care marii intelectuali ai neamului dădeau doctorate cu nemiluita. Ce deontologie profesională, ce responsabilitate? Bani să iasă! Ruşine pentru întregul mediu academic!

  3. Capturarea statului este un obiectv important pentru structurile de influenta si subsistemul de securitatea a inceput sa devina extrem de interesant mai ales dupa 2000, cu siguranta dupa 2004 cand romania a devenit parte a aliantei militare NATO. Subsistemul de securitatea are o mare importanta atat pe plan extern dar si, as spune cu precadere, pe plan intern. totul sub sloganul: Multi si prosti pentru ca noi, cei ce conducem, stim ce facem…

    Dar subsistemul de securitate nu este primul care a fost capusat. Inaintea sa a fost cel economic si probabil ca inaintea celui economic a fost cel politic si ciclul de crestere a influentei in stat este reluat printr-o bucla ce accelereaza capusarea statului prin cele 3 parghii principale: politic, economic, si militar. Si cum evident un stat poate sa fie analizat nu numai prin structura institutiilor sale dar si prin calitatea personalului care populeaza aceste institutii apare evident rolul educatiei si al culturii – inclusiv al cutumei legislative- intr-o anume natie…

    Decapusarea este mai grea insa si cred ca ar trebui sa inceapa cu o idee relativ simpla: piata sa fie cea care sa ne dicteaza deciziile pentru ca numai asa putem sa ne pastram, mai ales pe termen lung, LIBERTATEA si mecanismele DEMOCRATICE.

    Piata libera incurajeaza competitia si zdrobeste plagiatul si impostura.

    Piata libera este cea care aduce prosperitatea chiar daca ne incearca mereu prin efecte adverse, cel al saraciei si cel al somajului, dar ceea ce nu te omora te face mai puternic, nu este asa?

    Piata libera nu admite subventiile si deci neaga rolul abonatilor, mai mici sau mai mari, la pomeniile din banul public pentru ca cine nu poate sa stea pe propriile sale picioare nu are cum sa se inalte si sa conduca, nu este asa?

    Pe scurt, un articol bun care atrage atentia asupra capturarii statului dintr-un anumit punct de vedere cu implicatii majore pe plan intern dar mai ales extern.

    • Da, subscriu la cele scrise de dv. In plus, nu avem o adevarata economie de piata si nici concurenta necesara. Avem nevoie de o restructurare din temelie a statutului, org.adm. teritoriale, a reducerii parlamentului, dar o regandire a legislatiei economice si sociale. Din pacate, racilele sistemului comunist par a se multiplica in diferite forme.

  4. Cateva idei, mai iesite din lustruiala corectitudinii politice. Deci, posibil cenzurabile. Daca acest lucru se va intampla, nu ma voi supara sau protesta, ar fi o prostie cand nu ai si posibilitatea de a-l schimba. Dar nu pot sa nu spun ce gandesc:

    1/ Cred ca politicienii au nevoie de alfabetizare in materie de securitate si aparare. Acesta este scopul cursurilor si dizertatiilor in domeniu. Fara a face procese de intentie autorilor lor, indemnurile acestora “Invatati, invatati, invatati!” si “Scrieti baieti, numai scrieti!” au surprins foarte bine rolurile sociale ale acestor intreprinderi culturale. Prin urmare, necesitatea de a invata si a scrie e in afara oricarei discutii.

    2/ Este neesentiala consideratia despre retelele de putere ale celor care invata, in particular ale celor care fac academii, colegii, doctorate . De fapt, stiinta inseamna putere si cultura libertate. Selectia educationala (“darwinismul” educational, daca vrem) face piramida politica si sociala, pe care comunismul a rasturnat-o si a ajuns unde a ajuns. Ierarhia, stratificarea (denumita de unii si pluralism) este facuta de stiinta si cultura, motoare fara de care orice societate se prabuseste (din nou v. comunismul, dar si varianta sa progresista, actuala).

    3/ Nu stiu cat de politizate, deci incorecte, sunt definirile coruptiei si plagiatului. Sursele coruptiei sunt in general externe, au diverse acoperiri (cele mai inselatoare sunt cele de filantrop si filantropie, v. George Soros, Bill Gates etc.) si urmaresc scopuri ostile, antinationale. Privind plagiatul, acele softuri care identifica asemanarile de texte nu au si nu pot avea si functia de a gandi, care va fi intotdeauna privilegiul omului. Daca din aceleasi caramizi faci o noua si nemaivazuta constructie, softul va identifica doar caramizile, nu si ideile noi, privind aranjarea lor intr-un alt concept, cu diferite spatieri, desenari etc., care adauga valoare. Dar softul va da verdictuil “plagiat”, fiind orb in a sesiza noul, creativitatea, care poate rezulta dintr-o alta aranjare a vechilor cunostinte, aducand astfel o noua utilitate publica (uneori geniala). Acest lucru este acceptat de multa vreme. Noile teorii si descoperiri se fac pe baza celor vechi, cartile din carti se fac, dar fiecare aduce ceva nou.

    4/ Controlul politic, zis democratic si civil, nu trebuie mitologizat ca exprimand vointa si interesele poporului. Influentarea alegerilor si cumpararea politicienilor au suficiente exemple in istoria recenta (dar nu numai). Marile afaceri si investitii straine au mijloacele de a le face, pentru a modela deciziile nationale in interesul lor.

    5/ “Capturarea” statului?! Mi-e teama ca, aducand ideea asta din plan extern in cel intern si mergand revolutionareste pe ea pana-n panzele albe, se poate ajunge la “concluzia” ca “raul” Romaniei consta in faptul ca este locuita de romani! Am inteles suspiciunea autorului, dar rezonabil este sa intelegem si ca in lupta dintre bine si rau este o zona cenusie, in care cele doua forte nu se mai disting, fara sa-si piarda insa identitatea, care este launtrica. Altfel, se ajunge la reinventarea luptei de clasa si la vanatoarea de vrajitoare.

    • Sa faci „alfabetizare in materie de securitate si aparare” printr-un doctorat e un nonsens. Din comentariul tau se vede clar de care parte a baricadei esti.

  5. solutia i simpla, luati le domnule stelele de pe umar ca rid nord coreenii de noi, si profesionalizati i. ce merite are domnule un militian de rutiera sa fie comisar sau chestor (asta ca sa nu mai fie numiti colonei si generali), stie un mucos din asta mai multa circulatie decit sa zicem un sofer de tir european ?! facind niste analfabeti maresali nu doar ca se pierde utilitatea lor (doar n ati vrea sa stea gradatul in intersectie sa dirijeze traficul) ci se deschide drum larg imposturii. cind romania a fost jefuita cu salbaticie, te ntrebi care a fost rolul justitiei sau „intelligenceului”, sau tocmai astia s grupul infractional organizat ? de ce s au facut generali pe banda rulanta alde mos teaca ? are romania atitea portavioane ? cind ei sint instruiti in minuirea ciomegelor (ii scarpina pe spate pe cei ce i platesc) si trasul cu urechea (deconspirarea dusmanilor poporului)

  6. De atita lucru sintem buni, sa facem ” analize stiintifice ” pe marginea fenomenelor groaznice ce au napadit inavatamintul si stiinta romaneasca, invadate de incimpetenta si politicianism de cea mai joasa speta.
    Putem scrie oricit,de mult, oricit de just si sa propunem planuri de redresare dintre cele mai minunate.
    Nu se poate face absolut nimic, fara o rasturnare radicala , prin forta, a actualei stari de lucruri din societatea romaneasca. Am ajuns la o increngatura de interese materiale care leaga indestructibil pina si urmasii vechilor partide politice interbelice disparute practic azi ( national-taranistii , de exemplu ) , cu comunistii, si post comunistii ( PSD, PNL, UDMR, PMP, Ponta ) S-aar putea ca USR si formatia lui Ciolos sa faca exceptie, dar fara un lider carismatic si cu ” cojones ” , sprijinit neconditionat de armata si SRI nu se poate face absolut nimic.

  7. Bun articol.
    Am o mica circoteala: „Pare că publicul român s-a obişnuit cu impostura şi cu plagiatele în masă ca gâsca cu apa şi le consideră doar un mic păcat „intelectual”.”
    Sintagma „publicul român” trebuie redusa la intelectualii tarii, caci Vasile de la Scularie nu e indrituit sa judece teze ale dottorilor.
    Cind s-a aflat de plagiatul lui dottore Puie Monta, un grup masiv de intelectuali a facut o jalba contra „dictatorului” Basescu si au trimis-o la Bxl.
    Dar nu se gaseste un grup de intelectuali sa protesteze impotriva Academiilor gen celei infiintate de generalul „interesul national” ori impotriva institutului condus de fostul presedinte Constantinescu. Alta ţîţă de supt bani de la Buget.
    Asa ca „publicul român” l-as inlocui cu „intelectualul român”.

  8. Observ apatenta clar exprimata a unor comentatori pentru ceea ce, in anii ’90, numeam „dictatura luminata” , cu trimitere la Ion Iliescu. Pai, nu e ceea ce traim acum? I se pare cuiva ca serviciile si-au luat concediu? Ca NOI alegem la vot?
    Pe de alta parte, in actuala „democratie”, cu OK de la UE, ne place sau nu, s-a reusit cresterea PIB de cca. 6 ori in ultimii 30 de ani.
    O fi bine, o fi rau?

  9. Academia de stiinte a securitatii nationale? Foarte interesant. Are corespondent in alte state ale lumii? Are si o literatura stiintifica care circula liber? Adica stiinta securitatii e o stiinta comuna? Statele schimba intre ele date stiintifice despre cum sa se spioneze unele pe altele? Sau este despre cum sa se asigure o securitate mondiala? Daca raspunsul la aceste intrebari este DA, si stiinta securitatii este ca orice stiinta, atunci nu vad nici un motiv pentru ca aceasta academie sa nu fie tratata ca orice academie sau universitate sau facultate din Romania. Adica nu vad de ce sa nu beneficieze de fonduri publice. Si apoi nu vad de ce oamenii formati la aceasta scoala sa nu fie numiti in posturi administrative de catre oamenii politici ai zilei. Sint chestii cu totul normale într-o democratie.. Ca autoritatea care ar trebui sa lupte importiva plagiatelor nu-si face treaba este alta chestie. Ca parlamentul nu face legi impotriva plagiatelor este alta chestie. Ca DIICOT si DNA sau alte organisme anticoruptie nu-si fac treaba este alta chestie. Nu este vina scolii ca aceste institutii democratice nu functioneaza la parametrii normali. Pe de alta parte în articol se vorbeste despre numarul mare de absolventi ai aceste scoli. Pai daca din miile de absolventi ai aceste scoli doar doua sau trei cazuri de coruptie sînt cunoscute, atunci procentul de unu la mie sau poate chiar mai putin de coruptibilitate în sînul acestei corporatii este „normal” sau poate chiar mai mic decat cel al altor corporatii din societatea romaneasca. Dupa mine articolul este putin tendentios, lipsit de argumente esentiale, si încearca penibil sa readuca pe scena politica un om politic care în momentul de fata se afla sub pragul electoral de 5%.

  10. Lamentarile nu vor avea efecte, efectul va apare doar dupa ce generatii noi vor ajunge la butoane cum se spune cele actuale fiind compromise datorita trecutului, 30 de ani nu este o perioada care poate fi luata in calcul ea fiind prea scurta. Cei nascuti in 1990 acum au 30 de ani , varste „fragede” pt o cariera politica si nu numai, au alte prioritati familie, casa, afaceri, concedii, distractie, emigrare in alte tari. In aceste conditii nu se poate forma noua elita a tarii respectiv va mai fi nevoie de inca 50 de ani pana ea va apare.
    Cei de acum de la putere sunt crescuti de „mentorii” comunismului si este apropae imposibil ca ei sa poata fi „reeducati” nu cunosc altceva decat manevre, spagi, negocieri obsucre, invarteli si aranjamente, aspecte care inainte de 89 au fost normale, datorita lor am putut supravietui.
    Astazi in cu totul alte conditii ele tot mai functioneaza si vor functiona in continuare, in apus nu e cu mult mai bine, atat ca sunt mai rafinati si subtili in metode , controlul functioneaza mai bine insa fara „retele” nu functioneaza nimic ele fiind continuarea a ce numim socializare si cum omul este o fiind sociala nu putem „omora” aceste retele doar in cazul in care inteligeta artificiala va prelua controlul din ce in ce mai mult, Doreste cineva societati si indiviz transparenti precum un geam bine lustruit ?

  11. Alexandru Cumpănaşu? Promovarea și utilizarea unui astfel de semidoct rezonează perfect cu ce spunea Mircea Miclea într-un articol, cu ceva timp în urmă, citez: „… Chiar anume intelectualii erau ocoliți. Cei care erau buni la școală nu aveau funcții de conducere, erau puși cei de 7 în funcții de conducere, strungari, frezori. Uite ce societate au construit ăia de 7! Toți intelectualii erau dați la o parte. Așa era definiția: conducerea societății este a clasei muncitoare în alianță cu țărănimea. Șefii de fabrici erau muncitori, strungari, frezori, adică cei de nota 7. Și ei au făcut o societate pe măsura minții lor“. Reiau – o lume folosind oameni și strategii pe măsura minții lor de strungari și frezori. Iar despre amplitudinea intelectuală a acestora, cred că nu ați uitat colegii veniți din câmpul muncii. „Workerii”…

    • cam asa ! oameni din popor pentru popor. tradus : cozi de topor pentru burduhanul lor. imaginea plastica : ceafa lata, frunte ngusta, gusa proeminenta. a mai disparut o astfel de inteligenta cenusie (dragomir). de ce oare ? cind patria i apriori, cind oameni nevinovati (cazul caracal) sint arsi de vii in tara ticsita de cefe late, frunti inguste, gusi proeminente. devastator. azi sint pe cai mari, insa o sa vina vremea socotelii si pentru aceste specimene, cozi de topor, lacome si neevoluate, mai devreme sau mai tirziu.

      • Aia arata in halurile alea ca s-au imbolnavit de la atata Invatamant .
        In loc sa aratam mai bine si sa fim mai sanatosi, de fapt se produce opusul in totalitate, ca este Invatamant … mdaaa .. cred ca e imposibil sa crezi in Oligarhie si in Terorism fiind cel mai bine zis .

  12. Nu exista notiunea de militar doctor in vreo tara membra NATO cum nu exista notiunea de „stiinte militare”, notiune inventata doar pentru ca „scolile doctorale”, de profil, sa aibe obiectul muncii. Il indemn pe creatorul articolului sa se documenteze pe site-ul NATO, biografiile celor care se afla la conducerea structurii, oameni cu foarte mare raspundere si pregatire in domeniu. Nu o sa gaseasca niciun „doctor” in staff-ul organizatiei pe cand la noi in curand si femeia de serviciu de la vreo asazis scoala doctorala o sa primeasca si ea un titlu. Daca pentru militari nu ar trebui sa existe astfel de scoli, atunci de unde atat altruism pentru a le crea si a „alfabetiza” politicienii, cum scrie un user mai sus, in astfel de stiinte exotice. Ma intreb ce noutati sau beneficii poate sa aduca „stiintelor militare” unul ca Rizea care nu stie de care parte a armei e bine sa te pozitionezi. O mizerie generata de o politica de cumetrie, goana dupa titluri si diplome pentru a ocupa functii cat mai inalte in ierarhia statului, ocolind parcursul firesc si normal, eludand meritocratia si profesionalismul si ridicand la nivel de politica de stat impostura. O practica de tip mafiot, de tip Cosa Nostra. Statul trebuie restructurat in profunzime, pentru asta trebuie sa existe vointa politica si e greu de crezut ca „politicienii” isi vor taia craca de sub picioare doar de dragul unei idei. Ciocu mic, noi suntem la putere acum!

  13. Eu cred ca nu aveti o perspectiva destul de santaoasa asupra lucrurilor extrem si extrem de grave care afecteaza majoritatea din evenimentele cu amploare guvernamentala in tara asta, ori aceste probleme au produs in mod evident organisme teroriste in institutiile de stat ale tarii .

    …… Sigur vorbesc doar la pereti probabil .. ca nu cred ca vreti sa pricepeti .

    Dar cred ca va uitati foarte mult la filmele Hollywood si observ si opinii scrise si la mistocareala … asta mai facem toti asa .

    Nu era de la FBI ? …. Aaaaaa, era doar de la FB .. aaa, e mai tare FB decat FBI ?

    Poate sa fie si de la educatia de mucava in care va lamentati existenta in desertaciune .

    E pierdut Invatamntul din tara asta !

    Dar de ce ii laudati atata pe americani, va plac atata de mult razboaiele criminale si guvernele teroriste pe care le fac americanii ?

    Nu cumva pentru ca manifestati o viziune foarte viciata despre cultura si stiinta ?

    Si de unde vine de fap cultura .. aaaa .. ati rezolvat acest mister in viata ?

    Manifestati niste ficsatii gresite si enervante si nu vrei sa pricepi ceva mai bine .

    As putea sa va explic mai bine darsigur imi pierdeti timpul degeaba .

    Pepiniere de impostura d/in Invatamnt .. ai tai erau mai tari, bree .

    Am gasit si eu un american foarte bun la suflet si foarte destept care spune despre voi ca sunteti teroristi, pe omul ala nu vrea sa il creada nimeni, omul ala vrea pace .

    Uite doctore, dincolo era mai ieftin … ca se carau mai multe sacose cu bani de aia era mai ieftin .

    Dar s-ar putea ca de la FB e toata prostia si la voi .

    Ai vazut cum se defineste cuvantul „prosti” astazi in lume, are chipul unui tzigan milionar din Romania, ati avut „realizari” in Invatamant ce sa-i faci .. sunteti prea tari .

    Exact voi ati ajutat clanurile mafiote sa captureze statul .

  14. Ii schimonoseste Dumnezeu ca au ajus mult prea „destepti” de la atata … „Educatie” !!

    Ai vazut ca si aia tot asa e ?! Tot asa e si aia .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marian Zulean
Marian Zulean
Marian Zulean este profesor la Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro