vineri, mai 20, 2022

Coliva făcută din cuvinte

Am început comentariul publicat ieri pe site-ul contributors.ro invocând fotografia familiei pretins unite a conducerii PSD ieșită la declarații duminică seara, la scurtă vreme după ora 21.
Cine era în respectiva poză? Ce arătări? Ce personaje?
În primul rând, la mijloc, îmbrăcată în negru și fără broșă, doamna Viorica Dăncilă. Gardată de doamnele Lia Olguța Vasilescu și Gabriela Firea, cu aerul unor prințese războinice. În cel de-al doilea puteau fi zăriți revenantul Codrin Ștefănescu, cu rânjetul lui inconfundabil de măcelar-șef, dar și foștii miniștri Daea, Fifor, Teodorovici. Ultimii doi încă mai reprezentau, împreună cu d-na Dăncilă, linia întâi din conducerea partidului. Ce mai înseamnă ei astăzi, la nici 48 de ore după? Nimic, nada, nothingh, rien de rien. Adică resetaţii.
Absenții, conspiratorii, indiferent că se cheamă Ciolacu, Bădălău, Stănescu, Arsene s-au mobilizat, au pregătit ceea ce trebuia să fie o acțiune fulgerătoare. Luni după-amiază lăsau să se înțeleagă că dețineau deja conducerea partidului, îi convocau siguri pe ei la ordine pe liderii din teritoriu, pregăteau cu asiduitate ședința de decapitare, negociau cu pistoalele pe masă, făceau vizite la domiciliu, ofereau funcții și posturi compensatorii. Pretindeau că salvau partidul. De cine și de ce? În nici un caz de propria lor incompetență, agresivitate, de analfabetismul lor politic absolut egale cu cele ale celor care de azi dimineață sunt evacuații. Incompetență, agresivitate, analfabetism și sete de putere mascate acum în acea celebră formulă a conducerii colective. Împrumutată din arsenalul vorbelor de clacă, lipsite de orice sens și corespondent în realitate ale aparatcikilor din vechiul PCR. Marți după-masă, V. V. Dăncilă a pozat în Ana Ipătescu sau în Sorin Grindeanu. Azi trimisă la plimbare, la șefia organizației de femei respectiva spune cui o crede că a făcut un act de demnitate. Vorbe de clacă. Doar s-a văzut cu ochiul liber că totul s-a transformat într-o mizerabilă Țiganiadă.
Însă nu despre ceea ce s-a întâmplat în CExN al PSD de ieri aș dori să scriu în editorialul de astăzi. Ci despre încă o fotografie. Aceea din studiourile televiziunilor așa-zis prietene, în realitate aservite PSD. Că la România tv sau la Antena 3 se instalase doliul, că Ciutacii, Gâzii, Chiriacii, Stăneștii, Savaliucii, Badea aveau sufletele cernite, că de abia își stăpâneau cuvintele și cu greu își rețineau lacrimile mi se pare cum nu se poate mai firesc. Își cam pierdeau locul de muncă, acela în care seară de seară trudeau la prostirea electoratului. Însă că același lucru se petrecea în studioul TVR, adică la Televiziunea publică, acolo unde mercenarii Ionuț Cristache și Livia Șerban-Iancu îi convocaseră și adunaseră ca la priveghi pe Mihaiu, Nistorescu, Iaru, Dinescu, ultimii fiind doar doi dintre pesedizații de la Academia Cațavencu, mai încolo și pe Soviany și, last but not least, pe Ion Cristoiu, acesta din urmă chemat să tragă concluziile și să repună placa cu generalii, serviciile, Sistemul, mi se pare absolut inadmisibil. Fiindcă în respectiul caz e vorba despre o adunare de persoane plătite, prin intermediul casierei TVR, să laude, să proslăvească, să apere, să justifice toate ticăloșiile PSD.
Știm foarte bine că de ani buni, anii proști ai României, TVR plătește oameni să facă politica stăpânilor ei de partid. A intervenit duminică seara vreo noutate? Da. Cuvintele acestor oameni aveau acum gust și aromă de colivă. De capăt de drum. Respectivii știind foarte bine că subvenția, plata, șperțul, mita cu aer de legalitate la care se dedulciseră din decembrie 2016 încoace sunt pe sfârșite.
Toate astea nu i-a împiedicat însă ca, mobilizându-și ultimele forțe, să lanseze încă un atac la adresa președintelui Klaus Iohannis. Să susțină că acesta nici nu vrea, nici nu are cum să fie președintele tuturor românilor de vreme ce, în primele cuvinte rostite după aflarea rezultatelor alegerilor, s-a angajat să continue lupta împotriva PSD. Mai exact, împotriva pesedismului înțeles nu ca reflex, nu ca formă de existenţă a unui partid de stânga de care indubitabil România are nevoie, ci ca stare de spirit, ca boală care de 30 de ani încoace a ros puternic ființa României și a românilor. Perpetuând mentalitatea comunistă a furtului, hoției, minciunii, a normalității promovării pe linie de partid, fără nici un merit, fără studii ori cu diplome falsificate, cu doctorate plagiate.
Marea problemă e că pesedismul nu e doar în specificul PSD. A intrat în ADN-ul politicianului român, al politicii dâmbovițene. Pesedismul s-a cuibărit demult în PNL și el reprezintă principala primejdie aflată în calea reușitei guvernului Orban. Din păcate, același pesedism a început să își arate deja colții și în USR plus PLUS. Și tare mă tem că el se află și în președintele Iohannis, duminică seara grijuliu să nu fie orbit de faruri. Pesedismul și-a făcut cuib în fiecare dintre noi. Sau aproape .E cel mai grav lucru cu care întâmpinăm 30 de ani de la Revoluție.

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Felicitări maestre!
    Diagnosticul din paragraful final este necruțător,însă lucid. De la eliminarea pesedismului care „și-a făcut cuib în fiecare dintre noi”, trebuie să pornească (dacă va porni) resetarea REALĂ a României. Escamotarea acestei realități reprezintă fie lașitate, fie inconștiență, fie pur și simplu politicianism ieftin într-o „țară tristă, plină de humor”!

  2. „Marea problemă e că pesedismul nu e doar în specificul PSD […] E cel mai grav lucru cu care întâmpinăm 30 de ani de la Revoluție.”

    Aferim!

  3. Inteleg si aprob pozitiv mesajul cu PSDismul ca parte a ADNului politic romanesc. Vorbind despre TVR insa, tare-mi suna a ‘si cand au venit sa ma ia pe mine, nu mai avea cine sa strige’). Poate fi si asta o manifestare a PSDismului ca set de atitudini – acuma astia sunt la putere, e ‘normal’ ca TVR sa le cante muzica ce o doresc. Sau poate ma puteam astepta de la o opozitie reala sa-si strige revolta, cand facea Gradea mai rau ca Ivan cel Groaznic, in perioada tarzie, cand o luase rau pe miriste (Ivan, nu Gradea)? Cert este ca nu s-a intamplat, nici in cazul TVR, nici in cazul SRR, care reamintesc ca sunt asseturi strategice, ceea ce le pune inclusiv in aria de responsabilitate a CSAT. Erodarea increderii in TVR si SRR poate afecta eficienta lor intr-un scenariu in care statul are nevoie sa comunice urgent cu un numar cat mai mare de cetateni. Ca trebuie sa ajungi cu mesajul nu numai la starleta botoxata, pentru ai InstaFaceTwitteReddit e de ajuns (daca merge netul), dar si la Mos Ion si consoarta Bella (true story) de pe langa Rosia Montana.

    • „Vorbind despre TVR insa…”

      TVR este „stat în stat”, o încrângătură de rubedenii și amiciții, la fel ca la SRI, de altfel, iar PDG-eii care au trecut pe la conducere s-au comportat cu toții la fel de mizerabil și pro-cleptocrație.

      Apariția în zilele noastre a unor personaje precum dl S Tănase, ori C Săftoiu, liberali „cu ștaif” care predau în calitate de analiști și politologi lecții de democrație privitorilor TV, este total dezagreabilă (un eufemism, desigur) în amintirea activității pe care aceștia au desfășurat-o în fruntea TVR.

      Fiecare a jurat că va reforma TVR, dar toți s-au supus ordinelor primite de la „servicii” și au condus TVR în slujba guvernării cleptocratice, indiferent cum s-au numit partidele de guvernământ sub care și-au desfășurat mandatele de PDG-ei.

  4. \d-le Morariu excelenta analiza d-stra, excelenta, pacat ca nu o va citi cine trebuie si sa bage la tartacuta!
    ‘îi convocaseră și adunaseră ca la priveghi pe Mihaiu, Nistorescu, Iaru, Dinescu, ultimii fiind doar doi dintre pesedizații de la Academia Cațavencu, ”- va felicit pt puterea de a spune lucrurilor pe nume…unde sunt ziaristii responsabili din anii ‘ 90?!
    Asadar inca o data articolul d-stra este binevenit si macar de ar fi citit de cat mai multi romani si…mai usor cu visele!

  5. Diagnosticul pus de textul de mai sus , are doua componente de imagine . Prima imagine este cea a unei intelegeri politice atribuita PSD-ismului , ce se doreste atasata si celor doua partide PNL si USR-PLUS si chiar si presedintelui K.J. Pentru cine a inteles bine situatia actuala a politicii romanesti, putem spune ca cele spuse reprezinta doar un feeling personal (ce poate capacita si alte persoane). PSD trebuia oprit cu orisice risc politic din actiunea politica din ultimii trei ani . Aceasta stopare a fost posibila datorita actiunii comune PNL -K.J. Ce urmeaza sta sub sceptrul continuarii si anularii efectelor legilor si a tuturor modificarilor aduse de PSD in societate . Pentru a face asta PNL nu poate astepta inca un an pina la alegerile parlamentare la termen si atunci isi va asuma riscul politic de a primi pe toti aceia care vor vota in parlament propunerile PNL si se va asocia politic cu partidele asemeni lor (ca principiu deja declarat )Daca vor reusi sa obtina astefel o majoritate vor declansa si alegeri anticipate . Ideea de a pune in aceiasi oala politica pe toti cei ce acum reprezinta politicul romanesc nu se sustine . K.J. si L.O. sunt anticomunisti convinsi si anti PSD-isti la fel .

Dă-i un răspuns lui Constantin Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro