duminică, iulie 12, 2020

Colonialismul ideologic și Arhiepiscopul Gergely Kovács

Vaticanul a reacționat foarte dur la prezentarea raportului pe anul 2019 emis de către Ahmed Shaheed, raportorul ONU pentru libertatea de religie și credință, denunțându-l drept un atac asupra libertății religioase și încadrându-l în efortul unor state și instituții internaționale de a colonializa ideologic societățile.

Colonializarea ideologică pare a fi un fenomen derulat în contra comunităților religioase și mai ales a Bisericilor istorice de vreme ce amestecă într-un mod foarte ideologic drepturile LGBTQ+ cu libertatea religioasă, trece cu vederea eforturile comunităților religioase de a stopa persecuțiile religioase în lume și prioritizează segmente ale societății civile într-un mod care nu mai ține cont de formula consacrată a democrației liberale. Negocierea, reflecția politică sau disponibilitatea la dialog etc. au lăsat locul autorității ideologice impuse prin documente internaționale emise de unelected bodies, ceea ce ridică o problemă de reconfigurare a democrației inclusiv în zona afacerilor religioase.

Chiar dacă la acest moment România nu se află între țările capabile să participe la dezbaterea internațională pe subiectul libertății religioase, temă de altfel din ce în ce mai prezentă în activitățile guvernelor din țările cu democrații consacrate (doar Departamentul de Stat al SUA are un buget de aproape jumătate de miliard de dolari pentru sprijinirea libertății religioase în lume), atât Raportul ONU, cât și răspunsul Vaticanului sunt teme care ne arată dimensiunea, mizele și actorii globali ai libertății religioase.

În acest context, pare că a trecut neobservată instalarea noului Arhiepiscop romano-catolic de la Alba Iulia, Gergely Kovács, un erudit teolog fidel Vaticanului. Acesta îl înlocuiește pe monseniorul György Jakubinyi cunoscut în sferele diplomației și expertizei în domeniul afacerilor religioase drept o persoană care se uita mai degrabă spre Ungaria.

Arhidieceza romano-catolică de Alba-Iulia cuprinde ca teritoriu canonic aproape întreaga Transilvanie (cu excepția teritoriului canonic al Eparhiilor de Oradea și Satu Mare) și este populată în majoritate de credincioși de etnie maghiară, avându-și centrul spiritual la Santuarul Marian de la Șumuleu-Ciuc unde chiar Sfântul Părinte Papa Francisc a celebrat liturghia în data de 1 iunie 2019. Este, în fond, cea mai importantă dieceză catolică din țara noastră atât în ceea ce privește teritoriul canonic, numărul credincioșilor, cât și dinamica relațiilor interetnice.

Văzută strict din perspectiva tensiunilor dintre români și maghiari, înlocuirea arhiepiscopului Jakubinyi cu arhiepiscopul Kovács pare a fi o mișcare prin care Sfântul Părinte încearcă să crească calitatea dialogului interrreligios și interetnic in țara noastră.

Gergely Kovács nu este doar o persoană moderată, deschisă și erudită, dar are atuul de a fi format profesional, teologic și chiar uman în cei peste 20 de ani petrecuți la Vatican, din care timp de 13 ani a ocupat postul de director al Consiliului Pontifical pentru Cultură, înființat în anul 1982 de către Papa Ioan Paul al II-lea în logica enciclicei Gaudium et Spes(1965) a Papei Paul al VI-lea și a aggiornamento-ului lansat la Conciliul Vatican II. Misiunea Consiliului pentru Promovarea Culturii este aceea de a promova dialogului Bisericii Catolice cu alte culturi și a de identifica resurse teologice și intelectuale pentru indiferentismul religios. În fapt, din perspectiva Bisericilor tradiționale urgența culturală a anilor 1980, valabilă chiar și astăzi, este denunțarea liberalismului cultural ca mișcare ideologică asociată stângii politice și care-și propune eliberarea omului de sub tutela tradiției, a convenționalului și a reperelor clasice ale credinței.

La acest moment, dezbaterea internațională în domeniul libertății religioase în țările cu pretenții democratice este una debalansată în favoarea curentelor de stânga, asociate marii familii a liberalismului social și cultural. Acestea descriu religia ca fenomen cu potențial discriminator, aflat la baza multor gesturi de hate speech and crime, drept frână împotriva extinderii drepturilor LGBTQ+ și chiar barieră împotriva politicilor statului (a se vedea insistența critică a unor voci care solicită închiderea preventivă a lăcașurilor de cult în contextul temerii de răspândire a coronavirusului). Pe de altă parte, sunt state sau organizații internaționale care și-au asumat explicit promovarea rolului pozitiv al religiei într-o logică democratică și fără afectarea drepturilor și libertăților celor care nu împărtășesc o anumită credință religioasă.

Dimensiunea pozitivă a libertăţii religioase vizează recuperarea caracterului integrator şi comunitar al religiei, implicarea organizaţiilor religioase în activităţi apropiate de vocaţia lor teologică şi misionară, conform principiului subsidiarităţii, precum şi transmiterea mesajului că religia este un fenomen social care uneşte, nu dezbină oamenii.

Există, de asemenea, o pluralitate de conceptualizări ale libertății religioase, atât în literatura academică, cât și în terminologia guvernelor. Sintagma folosită de Departamentul de Stat al SUA este religious freedom, în vreme ce la nivelul UE și al organizațiilor internaționale (ONU, OSCE) se folosește freedom of religion or belief, sintagmă care este menită să includă explicit atât pe cei care împărtășesc o anumită credință religioasă, cât și pe cei care se consideră agnostici.

În acest context, numirea lui Gergely Kovács în scaunul de arhiepiscop al venerabilei Arhidieceze romano-catolice de Alba-Iulia este nu doar un gest prin care Sfântul Părinte Papa Francisc valorifică potențialul la dialog al societății românești foarte diverse din punct de vedere etnic și religios, ci și un gest prin care țara noastră este invitată să ia parte la dialogul internațional pe tema libertății religioase cu propriu bagaj spiritual generat de creștinismul românesc bimilenar și predispoziția noastră către toleranță și bună-conviețuire.

Una dintre prioritățile noului arhiepiscop ar putea fi chiar intensificarea muncii de alcătuire a dosarului de canonizare a lui Márton Áron, recunoscut ca „drept între popoare” de către Yad Vashem în anul 1999 pentru pozițiile și gesturile sale filosemite. Astăzi, recuperarea dimensiunii interreligioase și mai ales a luptei pentru libertate religioasă ale activității lui Márton Áron ar trebui să se constituie într-o arheologie teologică și istorică onestă ce ar putea evidenția, încă o dată, disponibilitatea națiunii române către europenitate și democrație.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Promotorii drepturilor LGBTQ++ manifestă cel mai mare entuziasm în a restrânge drepturile altora, atitudinea lor e plină de toleranță …

    • Ce drepturi ti-a rastrans tie comuniatea LGBTQ? Nu mai poti sa te casatoresti? Nu mai poti adopta copii? Nu mai poti sa-ti practici religia? Ma tem ca realitatea e exact pe dos, cei care vor sa restranga drepturile comunitatii LGBTQ sunt cei care actioneaza in baza unor prejudecati religioase.

      • Un prim exemplu esti chiar tu: gata sa ataci pe cineva care isi exercita dreptul de a-si exprima o opinie. Esti exemplul cel mai bun de intoleranta LGBT sau prozeliti.

        Intoleranta inseamna agresivitatea cu care activistii LGBT urmaresc pe indezirabili, incercand sa-i faca sa-si piarda locul de munca, sa le distruga imaginea publica, sa le atace familia si prietenii. Asta se intampla in Vest (Cancel culture) si o vad din ce in ce mai des si la noi, pe fondul unei tolerante foarte mari cu genul asta de atitudine. Este o altfel de Inchizitie, compusa din acelasi gen de oameni nervosi si violenti.

        Prejudecata pe care o arati in acest comentariu te arata ca un ins incapabil sa accepti ca exista si alte opinii sau ca altii au dreptul la alte opinii. Acuzi pe un comentator ca are prejudecati religioase, desi din comentariul lui nu reiese asa ceva sau vreo simpatie religioasa.

        Comentariul tau iti este cea mai buna oglinda.

        • 1. tot nu ai raspuns la intrebare.
          2. dreptul la libera exprimare ti l-ai exercitat. statul nu ti-a pus pumnul in fata. ce vrei tu e libertate de consecinte si validare, adica sa pot spune orice si nimeni sa nu imi spuna ca parerea mea nu e buna.
          3.vezi ca inante sa fii homosexual sau lesbiana se pedepsea cu inchisoarea sau castrarea chimica, asa ca mai usurel cu intoleranta pe scari.
          4. si ma repet, in mod concret, NU AI RASPUNS LA INTREBARE!

          • 1 si 4, reciteste si poate intelegi.
            „Vezi ca inainte” si credința se pedepsea cu moartea prin tortura, „asa ca mai usurel”.

      • @adrian – cine a cerut închiderea bisericilor, respectiv folosirea spațiilor de cazare din mănăstiri pentru persoanele aflate în carantină? Credincioșii, cumva?

        Hatred Act 2006 a restrâns drepturile tuturor oamenilor decenți, în favoarea ”drepturilor” LGBT. Pentru ce vrei căsătorie între persoane de același sex, ca să demonstrezi că sfidezi natura și relațiile interumane consacrate de milioane de ani, înlocuindu-le cu ficțiuni juridice inventate de autoritățile statului neo-marxist?

        De ce nu încerci să impui căsătoria între persoane de același sex și în România? Cinstit, cu referendum, cum s-a făcut în Irlanda. Nu cumva fiindcă știi deja rezultatul referendumului? :)

  2. Religia exact la fel ca Nationalismul este un mijloc de a-i separa pe oameni in loc sa-i uneasca si orice ideologie menita sa-i separe pe oameni va promova la un moment dat „hate speech”.

    Eu am facut parte dintr-o familie de Martori ai lui Iehova – oamenii aceia draguti si zambitori care va bat la usa sau stau pe strada langa standuri cu reviste si care sunt gata oricand sa va propuna un studiu al Bibliei prin care sa va invete cum Isus si apostolii au indemnat la iubirea de aproapele.

    Cu toate astea de cand m-am dezasociat de organizata Martorii lui Iehova, parintii si fratele meu nu mai vorbesc cu mine. Asta din cauza ca liderii organizatiei, asa-zisul „Corp de Guvernare” ii invata pe enoriasii din organizatie sa-i izoleze complet pe cei care au parasit organizatia. „Shuning” se cheama practica in engleza. „Nici sa nu-l saluti” e citatul din Biblie pe care-l reinterpreteaza ca sa promoveze un astfel de „hate speech” intre parinti si proprii lor copii.

    • Dreptul la liberă exprimare îmi este interzis, în favoarea ”drepturilor” comunității LGBT de a-și impune agenda. Mulțumit?

        • @Bogdan – vedeți prevederile Hatred Act 2006 și media de 9 persoane pe zi chemate la secțiile de poliție din Londra pentru postări pe Facebook sau Twitter. Chiar doriți să susțineți că Hatred Act 2006 e în favoarea libertății de exprimare? Despre decizia judecătoarească obținută de Elton John care interzice presei din UK să publice despre escapadele lui din tinerețe, ce părere aveți? Tot libertatea deplină a exprimării e și asta?

          În România e abia la început povestea cu libertatea de exprimare, abia a apărut prima decizie judecătorească privind retragerea de pe un site a unor articole despre implicarea în niște afaceri murdare a unui fost șef de serviciu secret.

  3. Bună ziua!

    O întrebare autorului: nu ințeleg exact la ce Vă referiți și aș dori să detaliați fraza aceasta:
    „monseniorul György Jakubinyi cunoscut în sferele diplomației și expertizei în domeniul afacerilor religioase drept o persoană care se uita mai degrabă spre Ungaria”.

    Lăudabilă preocuparea și sprijinul Dvs. pentru canonizarea episcopului Áron MÁRTON. O mică observație: daca folosiți corect la ceilalți episcopi prenume+nume, Vă rog să folosiți la fel și pentru episcopul Márton, care avea prenumele de Áron.

    Numai bine!

  4. Totusi, modelul optim e simplu: politici publice si legislatie concepute si adoptate strict pe baze neutre dpdv religios. In sfera privata a individului, libertate totala de a crede si de a-si manifesta religia (slujbe, ritualuri etc).
    Nu conteaza ca avortul sau homosexualitatea sunt pacate pentru crestini sau ca Islamul permite mai multe neveste, subiecte precum eutanasia, avortul sau casatoria trebuie discutate si reglementate fara legatura cu morala sau viziunea despre lume a unei religii sau a alteia.
    Si asta nu pentru ca asa vrea LGBT, ci pentru ca asa se obtine maximul de libertate (religioasa si de constiinta) pentru toti: stat laic, in care se da Cezarului ce-i al Cezarului si lui Dunnezeu ce-i al lui Dumnezeu.
    Altfel, se poate discuta daca o religie mai relevanta social nu ar putea sa beneficieze de avantaje materiale (scutiri fiscale, salarii pentru cler, contributii financiare). Daca statul plateste pentru stadioane sau sali de opera – care intereseaza efectiv doar o parte din populatie – nu e anormal sa sustina financiar o anumita Biserica, chiar daca e relevanta doar pentru o parte din populatie.

    • „avortul sau casatoria trebuie discutate si reglementate fara legatura cu morala sau viziunea despre lume a unei religii sau a alteia”
      Ce spuneti nu poate sa aiba legatura cu realitatea, pentru ca „neutru din punct de vedere religios” nu inseamna nimic din punct de vedere legal. toate deciziile sunt discutate de oameni, de indivizi. Fiecare va avea o pozitie in legatura cu ele, in functie de ce vrea el, indiferent ca-i zice religie, ideologie, filozofie, astrologie, chimie sau ziaru’ de ieri.

      X sustine o masura pentru ca „salveaza planeta”.
      Y o sustine pentru ca „asa spun scripturile”.
      Z o sustine pentru ca „e valida economic”.
      M o sustine pentru ca „asa zice nevasta”.
      N o sustine pentru ca „masura se incadreaza in ideologia politica sustinuta de partid”.
      P o sustine pentru ca „s-a aliniat marte cu saturn in constelatia racului”.
      s.a.m.d.
      La fel, au diferite motive si cei care se opun masurii.

      Adoptarea sau respingerea masurii respective are anumite efecte (posibil diferite de ce-si imagineaza o parte din cei care o sustin sau sunt impotriva ei). Efectele nu depind in nici un fel de motivele lor, depind doar de masura asa cum e formulata si de conditiile care se intampla sa existe atunci cand e adoptata sau respinsa.

      In final se va lua o decizie, masura va fi adoptata sau respinsa. Ce inseamna ca procesul de luare a deciziei a fost (sau n-a fost) „neutru din punct de vedere religios”?

      • Inseamna ca cel care ia decizii publice trebuie sa isi puna in paranteza convingerile religioase personale si sa accepte ca e legitim ca altii sa aiba alte convingeri. Sa nu considere ca isi poate folosi pozitia lui de autoritate publica pentru a le impune celorlalti valori care decurg strict din morala religiei lui. Sa se comporte ca si cind nu ar fi religios, chiar daca este. Sa nu considere ca e unealta prin care se infaptuieste voia lui Dumnezeu in raport cu ceilalti si sa-si urmeze preceptele moralei religioase strict in viata proprie.
        Adica o forma de autolimitare care nu e deloc nerealista, functioneaza foarte clar in multe tari si e temeiul libertatii de constiinta – acceptarea faptului ca e legitim ca altii sa creada altceva decit mine.

        Apoi, daca generalizam mai mult, o societate e mai civilizata atunci cind politicile se fac in „interes general”, nu in interesul grupului din care face parte decidentul. Presupune empatie, capacitatea de a vedea lucrurile si din perspectiva celorlalti, acceptarea faptului ca interesele grupului meu nu sint mai importante decit ale grupului altora, chiar daca grupul meu e la putere acum.
        Daca discutam, de exemplu, situatia drepturilor/autonomiei maghiarilor din Romania, nu ar trebui ca pozitia decidentului roman sa fie diferita de cea a decidentului maghiar doar pentru ca apartin unor etnii diferite, ci trebuie ca criteriile pertinente pentru discutie sa fie, pe cit posibil, independente de persoana si interesele fiecaruia, adica fiecare ar trebui sa incerce sa gindeasca situatia ca un arbitru obiectiv si impartial.
        Sigur ca de la un nivel incolo impartialitatea devine imposibila, toti sintem conditionati de trecutul, experientele prin care am trecut si viziunea fundamentala despre lume. Totusi, multe decizii publice chiar se pot lua diferit daca iti propui in mod constient sa actionezi cit mai putin egoist si sa iti pese de interesele tuturor celor implicati.

      • @Shagrat, mai concret, trebuie sa fii capabil sa argumentezi pentru sau impotriva unei decizii publice fara sa dai citate din Biblie sau din vreun alt text sfint. Adica sa ai studii de impact, statistici, prognoze etc. care sa fie pertinente pentru orice cetatean, indiferent de credinta lui.
        Ex: se poate argumenta de ce nu e ok casatoria intre persoane care sint rude pina la gradul 4 fara sa fie aduse argumente religioase, chiar daca ele exista.

        • Oamenii sunt condusi de alti oameni, nu de calculatoare. Cel care ia decizii, asa cum am spus, le ia in functie de ce vrea el, si nu are nimeni cum sa intre in mintea lui sa afle exact de ce (poate nici el nu stie). Indiferent de ce declara, motivatia pesrsonala de a sustine ceva poate sa fie oricare, e imposibil de cuantificat legal. Probabil ca sunt foarte putini care isi doresc sa avem o politie a gandurilor, care sa poata sa-i anuleze cuiva drepturile politice pentru ca din punctul lor de vedere, respectiva persoana sustine anumite pozitii fara sa-si bazeze sustinerea pe statistici, sau in fine, pe statisticile pe care le vor ei.

          „Apoi, daca generalizam mai mult, o societate e mai civilizata atunci cind politicile se fac in “interes general”, nu in interesul grupului din care face parte decidentul.”
          O astfel de societate n-a existat si nici n-o sa existe. Daca un decident e atat de inutil incat sa nu sustina prioritar interesele grupului din care face parte, respectivul grup il va inlocui cu unul care le sustine. Asta e motivul pentru care exista partide politice, si motivul pentru care au existat mereu, chiar daca sub alte forme (grupuri de familii boieresti inrudite, reprezentanti pentru diferite clase sociale in sfatul tarii, factiuni in „partidul unic” care se epureaza reciproc etc.). O societate nu e mai civilizata daca se face ca nu exista falii majore in interiorul ei, e doar mai vulnerabila la revolutii si solutii extreme.

          „se poate argumenta de ce nu e ok casatoria intre persoane care sint rude pina la gradul 4 fara sa fie aduse argumente religioase, chiar daca ele exista.”
          Da, de exmplu CINEVA poate sa duca un argument medical. Ceea ce e absolut imposibil e ca FIECARE sa aduca un argument din cele pe care le considerati valide. De fapt, marea majoritate nu o vor faceva aduce un astfel de argument. Cel mai probabil, majoritatea nu vor aduce nici un argument, dar vor avea o pozitie tare bazata pe „c-asa vrea muschii mei”. Si e prefect legal.

          Daca apare un grup politic care sustine ca e ok, atunci va avea sustinerea tuturor celor care vor casatoria cu veri: musulmani, activisti pentru drepturile omului care sustin ca „sexul consensual intre doi adulti nu poate fi infractiune”, anarhisti si altii. Nu are importanta ce argument aduce grupul initial, masura va fi sustinuta din diferite motive de toate grupurile enumerate.
          La fel, cei care i se vor opune o vor face din diferite motive: medical, religios, politic etc.
          Si nu poate sa existe nici o lege sa-i opreasca pe nici unii. Si nici nu e nimeni in pozitia sa decida care aduce argumente valide, pentru ca nu statul nu are acest rol, nici cele mai totalitare state n-au reusit sa cntroleze ce e in mintea cetatenilor.

          • Mi-e greu sa inteleg de ce ar fi o societate mai putin expusa la revolutii si solutii extreme atunci cind reprezentantii grupului dominant actioneaza fara sa le pese de interesele celorlalte grupuri… As zice ca e exact pe dos. Faliile din societate au existat intotdeauna, evident, dar s-au atenuat in mod real si revolutiile au fost evitate atunci cind dominantii au mai cedat voluntar din putere si privilegii – prin diverse forme de reforme agrare si redistribuiri ale patrimoniului si capitalului, prin aparitia principiului limitarii guvernului etc
            In plan religios, in unele tari Bisericile crestine traditionale au reusit sa treaca cu bine prin procesul de limitare a influentei lor in societate, evitind abuzurile si ororile comise de revolutia franceza asupra Bisericii catolice.

            Si da, politicienii isi reprezinta alegatorii, dar exista tari in care alegatorii insisi au preponderent o mentalitate mai toleranta fata de ceilalti si accepta sa se autolimiteze in raport cu minoritarii (grupurile sociale aflate in inferioritate numerica sau de influenta politica) si aleg politicieni care promoveaza aceasta viziune – in general, e vorba de formele de liberalism cultural – a se vedea de exemplu partidul lui Rutte din Olanda si celelalte partide liberale din coalitia lui.

  5. Dl. Harald. Este adevarat ca religia separa.
    Care este primul lucru pe care il face Dumnezeu in biblie dupa ce a creat universul?
    Separa. Separa pamantul de apa, lumina de intuneric si adevarul de minciuna.
    Comunistii atei au pus totul la gramada. Hotii au devenit egali cu oamenii cinstiti, criminalii cu pacifistii, lenesii cu harnicii, femeile cu barbatii, copii cu batranii etc. Ghici ce s-a intamplat dupa aceasta. Toate persoanele din conducere s-au selectat dintre hoti, mincinosi, criminali si lenesi.
    Ciudat cum in comunism cand toti erau egali sau separat totate scursurile in conducerea atee.
    Prefer religia. Pot sa stau oricand cu un musulman cu conditia sa fie SEPARATI musulmanii harnici, cinstiti si pacifisti de ceilalti.
    Dumnezeu este in primul si in primul rand un dumnezeu moral.
    Oare ar trebui sa separam pe baza de profesionalism si competenta sau nu?
    Si un ultim lucru.
    Opinia publica in zilele noastre este formata in proportie de 90% de cativa indivizi si nu de public.
    Google, PayPal, Facebook, Twitter au practic monopol si o mana de indivizi te pot ostraciza din realitatea virtuala. I-a cautati ce inseamna „deplatforming”. Cum se spune acum ?! Daca nu esti online nu existi.
    Vreo 10 indivizi te pot face sa nu mai existi. Acestia formeaza opinia publica plus inca vreo 100 ca detin principalele posturi TV, ziare si Hollywoodul.
    Astia sunt opinia publica. Hai sa fim seriosi.

  6. Este foarte clar ca societatea civila impune limite libertatii religioase si bine face. Nimeni nu ar accepta astazi sacrificii umane de dragul libertatii religioase. Nici incitarea la sinucidere rituala ar putea fi acceptata. La fel nu se poate accepta aservirea femeii, sclavia copiilor sau discursul de ura in institutii publice precum scolis sau universitati.

    • @Margicu – cand a promovat crestinismul sacrificiile umane sau incitarea la sinucidere? Te razboiesti cu crestinismul, dar invoci practicile aztecilor si mayasilor ca argument?

      Religia impotriva caruia lupti tu e crestnismul, asa ca nimic din ce practicau alte religii nu are ce cauta in discutie. Un Ion Iliescu de rit nou ramane tot un Ion Iliescu, inspirat tot de Marx.

      • @Harald – Afirm pur si simplu ca societatea civila impune limite libertatii religioase. E evident ca nu am accepta sacrificii umane. Dar mai mult, nu am accepta arderea pe rug a ereticilor, condamnarea la moarte a homosexualilor sau dreptul sotului de a dispune de averea sotiei. Exista o limita a dogmei pe care societatea civila o poate tolera. Unde e aceasta limita este su subiect de dezbatere.

        • @Margicu – straw man cat incape. Ceausescu incriminase homosexualitatea din motive religioase, cumva? In Anglia victoriana, tot motive religioase? Incerci sa amesteci gratuit agenda ta anti-religie cu niste practici sexuale, la fel cum ai incercat mai sus sa amesteci crestinismul si sacrificiile umane. Libertatea religioasa inseamna ca poti sa ai orice religie sau nicio religie, dar nu inseamna sa lupti impotriva religiei. Asta e activism neomarxist de-acum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Catalin Raiu
Catalin Raiu
Cătălin Raiu este teolog și politolog, cadru didactic la Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București, și membru al panelului de experți pe libertate religioasă al OSCE.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

Românii de la Tönnies suntem noi toți

Abia s-au uscau amprentele de pe tastele cu care au scris jurnaliștii despre scandalul sezonierilor români și polonezi...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

Jurnalism în cheia „clarității morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui măcar să fie, cel puțin în teorie,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)