sâmbătă, aprilie 10, 2021

Complexul Energetic Oltenia, măseaua stricată a industriei energetice românești

O măsea cariată, la un moment dat produce dureri. Până te hotărăști să te duci la stomatolog stai cu durerea asta care te sâcâie. Mai iei o bulină, mai pui o tărie de peste 40 de grade … Dar tot ajungi la clește!

CEO a fost cariată de toată hoarda de politicieni care s-a perindat prin diversele guverne. Toți și-au pus pupilele pentru a avea caștig electoral – nu dăm oamenii afară!, ori caștig material prin diverse firme care au câpușat încet și apăsat compania. Anul acesta CEO a avut pierderi de 1,1 miliarde lei.

A venit Uniunea Europeana peste noi care ne-a zis: “fără cărbune!”, cu toate că cererea globală de cărbune va fi constantă, cum se arată într-un studiu al Agenției Internaționale pentru Energie. Se mai poate face ceva?

CEO are declarate la ANRE capacități care însumează 3240 MW din totalul de 4787 MW capacități pe cărbune cu licență în ianuarie 2021.

carbuneC.E.T. GOVORA200716
 Compania Locala de Termoficare COLTERM19.7439.9
 Complexul Energetic Hunedoara1200666
 RAAN Regia Autonoma Activitati Nucleare22182
 Societatea Complexul Energetic Oltenia3240483
 UATAA MOTRU5.541.33
 VEOLIA ENERGIE IASI100360.5

Minimul de productie de energie din cărbune în 2020 a fost de 276 MW într-una din orele de vară și maximul produs a fost de 2185 MW, într-una din orele iernii. Diferența este mare între ce raportează ANRE și producția efectivă (cu minim și maxim). Apreciem că sub 30% din capacitățile pe care ni le declară ANRE drept funcționale chiar pot funcționa.

În anul 2020 centralele pe cărbune au produs sub 10 TW. Capacitatea medie orară pentru cărbune a fost de 1116 MW / h. Există patru producători de energie electrică pe cărbune importanți (așa declară ANRE): CEO, CEH, CET Govora si Veolia Iasi (câteva au și cazane pe cărbune, pe păcura și gaze).

Diferența dintre maximul produs și capacitățile declarate este de 2986 MW. Putem spune că acești aproape 3000 MW sunt raportări false de capacități? … adică raportarea reală este sub 30% și s-a mințit cu peste 70%?

Prima gândire a fost către trecerea pe gaze a actualelor centrale. Adică se schimbă niște arzătoare, tehnologia (și randamentele) rămânând aceleași! Este clar că nu este o soluție!

În loc să se schimbe niste arzătoare și să se facă conectarea la rețeaua de gaze, de ce nu se gândește înlocuirea actualelor centrale cu unele mai performante? Am scris acum trei luni despre cogenerarea pe gaze în ciclu combinat. Consider că este una din soluții deoarece gazul natural va mai putea fi folosit încă 30 de ani, conform UE.

Dar nu este singura soluție! În anii ’30 niște nemți au inventat un proces care azi le poarta numele: Fischer – Tropsch. Pe baza acestei reacții chimice, Germania a avut motorină în cel de al doilea război mondial, folosind ca materie primă cărbunele polonez. Evident că tehnologia a evoluat (în cazul de față gazeificarea) și se pot obține și alți produși energetici. Este de notorietate faptul că Japonia, exploatează câteva mine australiene. Cărbunele extras din acestea este procesat prin gazeificare, obținându-se hidrogen și carbon. Hidrogenul este transportat în Japonia și folosit ca sursă de energie în transport sau industrie, carbonul rezultat fiind îngropat la loc în mine.

În lume există câteva sute de astfel de centrale care au ca produs final syndiesel, syngaz (un amestec de gaz natural cu monoxid de carbon și cu hidrogen – toate gaze combustibile) sau hidrogen pur. Nu este prima dată când scriu despre tehonologii energetice alternative și de fiecare dată am întrebat: De ce acestea nu sunt luate în calcul? Evident că nu exclud că puterea calorifica a lignitului extras de CEO să fie foarte slabă și … factorul politic să ascundă acest fapt.

Știm că o măsea stricată poate produce o infecție care se poate extinde! În cazul nostru, infecția CEO, descrisă mai sus, s-a propagat la minister. Pe lângă reprezentanții unor grupuri de interese economice nelegitime, în minister sunt foarte multe plombe vechi, adică persoane ce nu aparțin sistemului și care habar nu au de starea lui. Nici nu ne punem problema că acestea ar fi trebuit să se apdateze cu noile tehnologii, cu noile trenduri, cu noile strategii!

Actuala conducere visează cai verzi pe pereți, pe banii noștrii: cică din 2026 compania va avea profit … ea nefiind în stare să-și achiziționeze nici măcar certificatele CO2 de anul trecut, pentru care cere ajutor de la Guvern, adică din taxele și impozitele plătite de orice român …

Ce putem face? Nimic până când va apare un ministru al energiei cu viziune, bune intenții și hotărâre care să ia deciziile necesare … să opereze în carne vie! Nu este deajuns ce scrie în Programul de guvernare, unde se spune la pagina 59 ca la CEO se va investi în trecerea pe gaz și în fotofoltaice. În Planul de reorganizare (al CEO) se spune (la pag. 14) că urmează să se investească în 725 MW de fotovoltaice, 1325 MW în centrale pe gaz și în reabilitarea unei microcentrale hidro de 10 MW. Ca surse de finanțare (pag. 16) se indică bani europeni: Fondul de Tranziție justă ce alocă 1,974 miliarde euro României. Cunoscând că prețul maxim per MW fotovoltaic este 500.000 euro și per MW pe gaz este 1 milion de euro, calculăm cât ar costa investițiile declarate la CEO: 1, 675 milarde. Cu alte cuvinte CEO dorește să ia 85% din toți banii acordați României prin acest program de finanțare. Total nerealist! Nu este posibil ca CE Hunedoara, de exemplu, sa fie astfel distriminat! Scandalul va fi prea mare cu niște oameni așa de mici …

Distribuie acest articol

57 COMENTARII

  1. Procesul Fischer- Tropsch este departe de a fi asa de rentabil. L-au folosit de nevoie naziștii in rszboi și apoi sud-africanii in timpul apartheidului. Ultimii au încercat să-l promoveze prin compania lor, Sasol, fara prea mult succes. Japonezii importă H2 din Australia printr-un proiect pilot. Clean coal este o gogoriță propagandistică finanțata de lobby-ul carbunelui. Nu cred că carbunele din Oltenia este de calitatea celui din Polonia, Africa de Sud sau Australia. Dacă Hitler făcea benzina din cărbuni din Oltenia pierdea războiul cu cel putin 9 luni înainte.

    • Adevarat, in plus daca vrobim de emisia de codoi, fie ca arzi carbuni, fie benzina obtinuat din carbuni e cam acelasi drac, se elibereaza codoiul acumulat. Singura componenta pozitiva e eventuala filtrare a anumitor particole/gaze nocive.

    • Absolut SIGUR nu este de aceeasi calitate! Dar nici macar asta n-ar fi cea mai mare problema cu carbunele din Oltenia – problema cea mai mare este ca, pe masura ce trece tim pul, coeficientul de descoperta creste!

  2. 1.Productia energetica pe carbunele din Oltenia era ,,moarta” inca din anii 80 datorita slabei puteri calorice.Ea se producea in conditii de nerentabilitate, dar atunci nu conta!
    Energia pe carbune a murit de tot dupa 89, datorita costului imens al decopertarilor, deoarece numai in cazurile bune raportul carbune/steril este 1 la 6,6 parti de steril.Refacerea zonei locative si agricole distruse este imposibila.La ele se adauga poluarea si cantitatea redusa de energie electrica pe tona de carbune.
    In concluzie, maseaua stricata are ca solutie ,,transformarea economica” pe gaze, iar minerii sa se ocupe de altceva.
    In acest sens, incerc sa schitez o solutie reprezentantilor sindicali ai C.E. Oltenia, fiindca solutii de rentabilizare nu exista!
    2.Realizarea unei strategii energetice reale si durabile este imposibila pina la implementarea unui proiect de tara care sa genereze resursele financiare prin care sa facem tranzitia de la carbune la gaze (pe care n-o mai finanteaza UE), pina la ,,epoca energiei curate si a hidrogenului”.
    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent
    dezvoltare industriala

  3. Domnul omite să amintească despre anii in care profitul CEO (pentru că au fost și ani cu profit ) a fost luat la bugetul statului , in loc să-i fie lăsat producătorului pentru investiții în tehnologii alternative.
    Cai ,,verzi pe pereți” vede dumnealui prin aceste propuneri nerealiste .
    Pe de altă parte , banii cheltuiți cu certificatele de carbon se întorc la buget , nu se folosește CEO de ei. Adică statul mută acești bani dintr-un buzunar în celălalt , la aceeași pereche de nădragi.
    Domnul acesta dacă vrea sa ne convingă că este un priceput intr-ale energiei pe bază de cărbune , să vină să coordoneze activitatea pentru
    o iarnă într-una din carierele CEO(in producție) să vadă , să simtă pe pielea lui cum se extrage lignitul și apoi în termocentrale să priceapă cum se produce MW , acela care asigură siguranța SEN in condiții meteo nefavorabile pentru ceilalți producători.
    Cât despre CEH ce să mai spunem , este ,,in moarte clinică” de mai mulți ani , ținut pe ventilatoare.

    • cand a avut profit? iata datele din siteul ANAF! din 2014 pana in 2019 … ca atat este acolo … pentru domnia voastra le-am scos! …

      Profit – Pierdere (net) -693,635,725.00 -960,856,433.00 -139,816,342.00 180,849,943.00 -1,133,531,358.00 -863,351,496.00

      Certificatele CO2 sunt valori mobiliare si se tranzactioneaza pe piata libera … nu vin de la si nu se duc la buget banii de pe aceste certificate!
      eu am expertiza in analiza si cercetare … evident ca nu ma pricep la utilaje, ma pricep la cifre. mai sus aveti pierderile din ultimii ani …

  4. O politica mult mai pragmatica in materia energiei regenerabile, incluzand producerea de catre fiecare gospodarie, ar fi solutia naturala.

    Dar dificultatea rezida in aspectul „pragmatic” : Romania nu va avansa in materie doar daca va vorbi despre acesta lucru si va scrie minunate analize si prognoze.

    Al doilea lucru important este ca intr-adevar trebuie ca Romania sa renunte la carbune. Boala lunga, moarte sigura. „Nu dam oamenii afara”?! Nu zau! In schimb ii chinuim si, mai ales, ne batem joc de copiii lor.

    Tinem orase intregi pe respiratie artificiala, imaginand tot felul de pseudo-solutii de dezvoltare, in realitate bazaconii fara de margini: ciupercarii in mine, „reconversie profesionala” in meserii de care nu are nimeni nevoie pentru ca nu e nimeni nebun sa investeasca in orase muribunde etc.

  5. Asa este fara indoiala dar problema este una sociala.
    Ce facem cu oamenii, cu familiile lor pana apar noi locuri de munca.
    Sigur ca unele partide s-au folosit, cinic, de situatie, utilizand minerii ca grup de presiune dar mai ales au dirijat voturile acestora in folos propriu, mai ales PSD.
    Judetele Gorj si Hunedoara sunt prin excelenta considerate fief-uri sigure. Hunedoara chiar singurul judet de stanga din Transilvania si Banat laolalta!

    • Pai decat sa bage banii in niste chestii care produc pierderi, mai bine le da banii direct la oameni ;)
      Hunedoara a avut la un moment dat (cred ca acu’ vreo 10 ani) presedinte de CJ liberal si cred ca si Deva a avut primar liberal oarece ani

  6. Complexul !Național Oltenia.
    Ati uitat cuvantul National, care dă o valoare Strategică de nedescris fundaturii oltenesti, chiar daca cooperarea rominoiugosclava s a terminat. (Pretinia inca rezista, cand privesti la Ghiță!

  7. Sunt de acord, ca tehnologia pe carbune este invechita si neprofitabila.
    Acesti angajati ai CE Oltenia, mai vor si cresterii de salarii, pe banii nostrii ai contribuabililor. Pai de unde neen bani, ca doar aveti datorii, basca, ca vor si chiar primesc prime pentru sfarsit de an, prima pentru Varvara, prima de Paste, de Craciun, prima de carbune, vouchere de vacanta, tichete de masa. Asa ceva este de noaptea mintii. Cum sa dai prime, cand tu ai datorii?
    In cea mai elementara economie de piata, nu poti sa iei prima daca nu esti pe profit, nu mai vorbesc de faptul ca esti pe pierderi. Si uite asa CE Oltenia, vrea sa se modernizeze pe banii nostrii ai fraierilor, ca doar asa vrea Guvernul.

    • „Si uite asa CE Oltenia, vrea sa se modernizeze pe banii nostrii ai fraierilor, ca doar asa vrea Guvernul.”

      Sa presupunem ca inchidem imediat tot in zona,nu acceptam sa facem modernizari pe banii nostri etc,etc.
      Vom ramane neacoperiti cu o cantitate de energie electrica pe care va trebui sa o procuram de undeva.
      Mai mult ca sigur ca o vom cumpara din exterior o vreme mai lunga sau mai scurta pana vom fi in stare sa investim in capacitati noi de producere a energiei
      Intrebarea ar fi pe banii cui se va face importul de energie ,nu cumva tot pe banii nostri ( aia pe care nu prea ii avem si de aceea ne imprumutam de zor ) care vor sustine industria si muncitorii altor tari ?

      Problema ,in realitate,consta in faptul ca s-a trait ani de zile din „greaua mostenire comunista” ( din care unii au facut averi ) adica acele industrii ridicate in acea vreme.
      S-au neglijat investitiile in modernizari si retehnologizari,s-au bagat bani in consum ,printre altele si pentru a crea senzatia unui trai mai prosper dupa caderea comunismului iar rezultatele se vad acum si asta nu numai in domeniu energetic ci si in alte domenii.

      Se pare ca privirea in perspectiva,dincolo de lungul nasului,nu este caracteristica romanilor.

      Asta e !

      • @sile1
        Cu zecile de miliarde („nerambursabile” pentru @neamtu tiganu) puse la dispozitie de UE, judetele pot atrage fonduri pentru finantarea tranzitiei juste, i.e. modernizarea retelei electrice, constructia de centrale noi pe gaz (fiecare judet si fiecare oras trebuie sa isi asigure energia), atragerea investitiilor in fabrici de panouri solare, reconditionarea stocului de cladiri, dezvoltarea parcurilor eoliene pe crestele Carpatilor si sub-carpatilor, samd. Tranzitia nu se face peste noapte, dar de lucru se pot apuca de maine (altfel, fondurile disponibile vor ramane neabsorbite).

        P.S. minerii si angajatii in complexele energetice de odinioara, se pot recalifica in constructii, muncitori in alte fabrici, muncitori la lucrari de infrastructura, izolarea termica a cladirilor, mici fermieri samd. In jud. Hunedoara de exemplu, cine nu se descurca altfel, poate creste multe capre (produsele din lapte de capra sunt foarte apreciate in vestul UE), iar guvernul ii poate ajuta in acest sens cu fonduri start-up de la UE (in cadrul tranzitiei juste).

      • S-ar putea sa fie mai ieftin s-o cumparam ;)
        Problema de baza, insa, este alta: daca inchidem, de UNDE mai furam?
        Si CUM mai impartim la sinecuri? :P

  8. Popica cărbune se arde și în Germania,Cehia,Polonia iar CEO asigura stabilitatea SEN ,referitor la pierderi sunt generate de taxele pentru CO2
    bani care se duc la fondul de mediu,bani pe care statul ii da cu o mână și îi ia cu cealaltă.

  9. Lucrez in energie de 36 de ani si imi amintesc cand intram pe poarta CET Isalnita si se vedea putea livrata in SEN de 1200 Mw in timp ce alte centrale se straduiau sa porneasca cate un grup de 110Mw.
    Am muncit mult …nu aveam timp prea mult de odihna…nu imi pare rau. Acum importam energie subventionata.. de ce nu vede nimeni taxele suplimentare ale transportatorilor de energie..firmele care comercializeaza energie….de ce nu se vad institutii de genul celei care studiaza Levantul..si multe altele. Interconectarea a dat afara jumatate de tara. Cine este vinovat…nu vrem sa supărăm interconectarea. O tara independenta energetic, acum importam la greu …nu se vrea retehnologizarea grupurilor. Am intrat in sistem cu un grup din stare rece in 5 ore ..sa acoperim gresala europenilor soldata cu o pana de curent fara precedent. Concluzia: cu oameni cu experienta si instalatii vechi am repus SEN ul la parametrii. Nu blamati om om cu 3600 lei pe luna in comparatie cu un functionar cate pazeste panouri electorale si are 7000.

    • @Cristian
      Tot respectul, retehnologizarea grupurilor de odinioara insa, nu mai este fezabila… din moment ce UE acorda zeci de miliarde pentru modernizarea din temelii a sectorului energetic, respectiv pentru finantarea (in mare parte gratuita) a unui sistemic energetic de ultima generatie (descentralizare, regenerabile acompaniate de centrale pe gaz, retele inteligente, etc). Fiecare judet, fiecare municipiu si fiecare orasel doreste sa atraga investitii pentru asigurarea proprie a energiei (de ce ar cumapara un iesean sau un maramuresan curent de la Isalnita?)

    • Pai cand, ca sa produci X energie consumi energie mai mult decat X, nu prea poate fi vorba de „independenta energetica” >:

  10. Complexul Energetic Oltenia a fost măseaua stricată a industriei energetice românești dela bun inceput, expresia cea mai elocventa a gigantimului energofag si poluant , absolut inutil, al industrializariii comuniste romanesti .
    Eroarea a fost din start si a pornit dela ascunderea deliberata a faptului ca lignitul romanesc din Oltenia era de o calitate care il facea in majoritatea cazurilor inexploatabil eficient . Dar ce conta, trebuia <> pentru ca Romania sa produca 100 de milioane de tone de carbune anual indiferent ca ( asa cum se glumea pe la colturi ) , nu se stia bine daca era vorba de ” carbune pamintos” sau de ” pamint carbunos „.
    Se povestea in acele timpuri, ca exasperati de faptul ca lignitul oltenesc nu voia sa arda in primele cazane imprtate din Germania ale termocentralei dela Rovinari, mai marii afacerii au organizat o ancheta care a constata ca probele de lignit care fusesera trimise in Germania pentru a produce cazane compatibile , fusesera falsificate, adica se selctase un lignit superior mediei . Intrebat, directorul exploatarii de carbune in cauza ar fi raspuns cu mindrie patriotica comunista: ” Pai ce, tovarasi, era sa trimitem probe de calitate rea, sa rida nemtii de noi ca avem carbune prost ? ”
    Nu exista alta solutie decit restructurarea rapida prin inchidere . Niciun ban pentru o restructurare paguboasa, cu banii asati se pot moderniza unitatie viabile sau chiar construi capacitati noi maimoutin sau deloc poluante. . Poate se va gasi cineva vreodata sa socoteasca si citi bani s-au furat cu ” inchiderea minelor” ,.

  11. Ceo este al statului roman nu al nu stiu cui iar oamenii astia au muncit zeci de ani aici si au mentinut sistemul energetic national in viata acum ce vreti sa i lasati pe drumuri frustratilor de pensii speciale nu vorbiti ca iau sute de milioane lunar va gasiti sa comentati de mineri si energeticieni care muncesc din greu sa va tina lumina aprinsa savantilor ce sunteti

  12. Unde e Ciobotarica, ca punand mana pe ei, sa taie economia la salarii si sa inchida carierele neprofitabile?
    Fara mama, fara tata, fara partide, fara frica,

    Insa Ciobotarica fara frica a fost lovit fix de ce anume spune autorul: de sistem si de hoti!

    Poate se intoarce, macar pentru cogenerarea in ciclu combinat. Sa continue ce a inceput…

  13. „Prima gândire a fost către trecerea pe gaze a actualelor centrale. Adică se schimbă niște arzătoare, tehnologia (și randamentele) rămânând aceleași! Este clar că nu este o soluție!”
    1. Nu e adevarat. Cazanele ce folosesc gaze naturale au focarul mult mai mic decit cazanele ce folosesc carbune.
    2. Nu te apuci sa schimbi tehnologii la utilaje ce au peste 40 de ani. Orice inginer cu un pic de cunostinte de tehnologia metalelor va poate spune ca datorita ciclurilor de incalzire/ racire, oricit de aliat ar fi otelul ala este deja imbatrinit. D-aia ciclul de viata e pe la 25-30 de ani. Exista un joc dragut, Sim-city, care era cu un oras de construit si de dezvoltat. Si in jocul acela, la 25 de ani centrala electrica pe carbune sau pacura sau gaze se darima si te trezeai cu orasul in bezna.

    „Consider că este una din soluții deoarece gazul natural va mai putea fi folosit încă 30 de ani, conform UE.”
    Pe vremea cind eram copil revistele de popularizare a stiintei spuneau ca mai este petro si gaze pentru vreo 50 de ani. Azi am sarit de virsta asta si rezervele sunt tot pentru vreo 50 de ani…
    Strategia energetica data publicitatii de guvernul tehnocrat spunea ca rezervele de carbune stiute azi sunt pentru lignit pentru vreo 200 de ani, iar pentru huila pentru mai multe sute.
    De ce nu se cumpara tehnologie din vest pe carbune? (Romania nu mai e capabila sa produca nici cazane nici turbine). Important este sa fie trimisi meseriasi adevarati si esantioane de carbune corecte.
    Sigur ca ciclul combinat este o solutie. De unde iei gazul??? Din Marea Neagra? Nu se poate ca s-a dat inainte sa se usuce cerneala pe Hotarirea judecatoreasca de la Haga. De la rusi? Trebuie sa ai minte scurta de tot ca sa te inrobesti singur rusului. In plus, este posibil sa creasca in urmatorii ani consumul casnic ca urmare a desfiintarii de facto a RADET si a altor RADET-uri.
    Cind in Sistemul energetic ai atitea Societati comerciale de ce ai nevoie de minister al energiei?
    A, sa nu se uite, ultima investitie in ceva energie adevarata este cea de la Brazi, facuta de o companie privata, cae a durat vreo 5-6 ani, adica mai mult de un ciclu electoral.

    • Domnul e consultant nu stie detalii din astea cum ca un cazan se proiecteaza pornind de la tipul combustibilului, detalii din astea care se faceau in anul 4 de energetica sau masini termice in primele cursuri de cazane.
      Trecerea centralalor de pe carbune pe ciclu combinat se face pastrand turbina cu abur, si aia dupa ce termini prizele regenerative si inlocuind cazanul pt ca ,,proiectare” de anul 4 de la seminaru’ de centrale electrice in care se dimensioneaza cazanul pornind de la parametrii turbinei si calitatea combustibilului.
      Ai dreptate, carbunele are altfel focarul si altfel aranjate tevile in sistemul de recuperare a caldurii fata de gaz , ca sa nu mai spunem de PAT si PAR.

      • „— Milord, aş putea să vă întreb ceva?
        Lord Dorwin zâmbi politicos şi-şi însoţi răspunsul cu o mişcare elegantă a mâinilor:
        — Desigu’, phietene. […]
        — Anul trecut am recepţionat pe Terminus o ştire despre explozia unei centrale atomice pe Planeta V din Andromeda Gamma. La noi a ajuns doar o descriere sumară a accidentului, însă nici un detaliu. Ne-aţi putea spune exact ce s-a întâmplat? […]
        — […] Nu phea sunt multe de spus în legătuhă cu cazul acesta. Centhala atomică a explodat şi s-a phodus o mahe catasthofă, să ştiţi. Câteva milioane de oameni au fost ucişi şi cel puţin jumătate din planetă a fost disthusă. Guvehnul considehă că e necesa’ să se impună o sehie de ‘esthicţii în ceea ce phiveşte utilizahea făhă justificahe a enehgiei atomice, deşi acest luchu nu este de domeniul public, ştiţi?
        — Înţeleg, spuse Hardin. Dar ce defect a prezentat centrala?
        — Păi, de fapt, răspunse Lord Dorwin nepăsător, nimeni nu ştie. Avusese nişte defecţiuni cu câţiva ani înainte şi se bănuieşte că luchăhile de ‘epahaţii şi unele componente înlocuite au fost de phoastă calitate. E atât de dificil să găseşti în zilele noasthe oameni cahe înţeleg cu adevăhat detaliile tehnice ale sistemelor noasthe de phoducehe a enehgiei. Şi, întristat, mai luă o priză de tutun.”
        Isaac Asimov – Fundatia

    • Un studiu al Clubului de la Roma, de prin anii ’70, estima la peste 100 de ani, DACA ar fi stagnat totul (adica daca nu s-ar mai fi descoperit zacaminte si tehnologii noi). Chiar ei precizau ca acestea se descopera incontinuu ;)
      Daca strategia aceea chiar zice 200 ani lignit si cateva sute huila, inseamna ca sunt TAMPITI – sau ca le-a furnizat cineva date false!
      De minister ESTE nevoie – ca trebuie ca vreo cateva sute de bugetari, in marea majoritate tampiti, sa ia salarii babane :P

  14. Intrebari ….. intrebatoare :

    1) „prețul maxim per MW fotovoltaic este 500.000 euro și per MW pe gaz este 1 milion de euro,” Excelent! Exceptonal! Dar, nu ar fi mai boine sa renuntam l;a enregie termica si sa instalm numa capacitati fotovoltaice?

    2) cica la CEO „Minimul de productie de energie din cărbune în 2020 a fost de 276 MW într-una din orele de vară și maximul produs a fost de 2185 MW, într-una din orele iernii.” . Nu ar fi mai renatrbil daca CEO ar functiona la capacitatea maxima?!
    Deci .. cum ar funtina capacitatile alea foto daca am desfiinta certificatele verzi ?

    3) Este adevrata ca ptr „acoperirea” sitiatiei in care factori climatici fac probleme functionarii „centrallor verzi” (eoliene si foto) se tin „in rezerva” capcotati termoenergetice? Adica niste centale care ard combuistibiliul de pomana – chetuielei si poluare- ca daca nu mai bate vanti, se innoureaza , ploua- sa „acoperim” prpductia „verde” lipsa?

    4) Daca mai tineti minte ati scris ca
    energia securitară (cărbune, gaz, nuclear) este de 54%
    regenerabilele produc dezechilibre majore, având dese variații imense care supun SEN la un stres continuu. (hidro: 3900 MW, eolianul: 2750 MW, foto: 860 MW)
    vârfurile de sarcină nu sunt acoperite de regenerabile ci de cărbune și gaz, ceea ce scurtează perioada de viață a utilajelor, acestea normal trebuind să lucreze în bandă.
    cel mai mult am importat 2133 MW și am avut un vârf de export de 1771 MW.
    ……………………
    De aici tragem concluzia (nu este prima dată) că România importă mascat gaz rusesc, la care companiile maghiare își adaugă un profit și statul maghiar caștigă din taxe și impozite.
    ” (https://www.contributors.ro/balanta-energetica-import-export-dezechilibreaza-balanta-de-plati-a-romaniei/)

    Decoi problema tonme de insistenta cu care se ipune la noi „energia verde”!

    • Țin sa vă anunț insistent, ca nu avem carbuni de ars, ca capaitatile alea sunt umflate cu pompa, mai dihai ca in vremea Raportărilor fictive!
      Nu rentabil dpv economic sa scoti carbuni inferiori de la adancimi considerabile, chiar fara sa platesti certificate verzi!
      Carbuni superori din hun e doara sunt infimi, din care cauza oltenii de acolo importa la greu carbuni de peste mari și țări ca să-i arda taman acolo in capacitatile lor bune de nimic cu complicitatea statului corupt sarac si inapoiat.
      Doar exploatarile de suprafata ar putea deveni rentabile, niciodata capacitatile uriase mostenite de la marele barbat oltean in care statul corupt si mafiot doreste sa arda gaze rusesti la greu importate de oriune si prin oricine (unguri, serbi, bulgari…) pe banii nostri, ca sa mai faca si secreției un ban de buzunar daca tot au ratat preluarea din grecia și gazoductul minuscul si gol spre Chișinău s a gatat într-un final, dupe lupte seculare!

      • Mini…..
        esti cel putin miniinformat .
        Daca Polonia ar avea aceleasi politici ca si noi … jales bules carbune polonez!
        Exploatarile de suprafata sunt rentabile cand sunt URIASE!
        A da.; Cica gigantismu in RSR. Tu crezi ca unzinele Mercedes sunt … ateliere ?!
        Nu draga nu statul corupt si mafiot doreste sa arda gaze rusesti la greu importate ci sdtaul democratic. Noiam inceput importul de gaze in tompul lui Constantinescu. Premier fiind , mi se pare, Ciorbea.
        Si dezvoltarea mineritului de carbune in RSR , inclus si sau maiu ales lignitul din Oltenia avea ca unica motovatie independenta energetica fata .. fata de … URSS!!

        A da. Cetificatele verzi fac si mai putin producrtiva CEO …

        • Cine sunteti voi, ca noi importam la greu gaze rusești pe vremea Geniului Carpatin, dand la schimb produse agricole si alimentare!
          Nu va mai aduceti aminte cum striga iLiescu la ruși in ianuarie deoarece gazele intrau la isac cea cu presiune scazuta si le ingheta revoluția din cauza ca oamenii ieseau afara din case de frig ca sa strige fara comunisti si jos comunismul?

  15. Ar fi interesant de comparat cu structura sistemului energetic de pe vremea impuscatului. Cit era pe atunci consumul productia etc? Ca oricum nu ajungea decit citeva ore pe zi.

    • @ neamtu tiganu 26/01/2021 At 10:48
      Cel mai important in aceasta analiza ar fi in opinia mea: anii de comparatie din perioada dinainte si dupa 1989.
      Daca luati anul 1965 de comparatie (din vremea impuscatului) cand sistemul energetic, productia de energie, consumul industrial, consumul casnic etc., cand exista o anumita industrie, si alta este daca anul de comparatie 1985 este cu totul altceva.

      Sa ne reamintim ca in acesti ani (1965-1985) toate orasele cu o populatie de 20.000 locuitori aveau cate o „platforma industriala” cu cateva fabrici insumand 2000 -3000 salariati ca sa nu vorbim de marii consumatori industriali : combinate din siderurgie, combinate de utilaj greu, fabrici de avioane, fabrici de electronica, etc. Nu discut eficienta si necesitatea acestor cosumatori industriali si nu fac apologia sistemului trecut.
      Ca o remarca nu-mi amintesc de intreruperi foarte frecvente pana prin anii’ 75-80 cel putin in orasele mari.
      Dupa 1989 marii consumatori energofagi cat si cei mai mici au disparut dar in acelasi timp sistemul energetic (productie, transport si distributie) practic nu a fost intretinut (reparatii si revizii) si nici nu au fost investitii importante: doar o centrala noua la Brazi facuta de o firma privata si respectiv re-tehnologizarea de la Potile de Fier.

    • @neamtu tiganu
      Cei care se intereseaza cu adevarat se informeaza mai mult (si umbla mai putin „cioara vopsita”).

      „În practică, consumul naţional de energie a continuat să crească. Motivele principale ale acestei creşteri au fost decizia regimului comunist de a continua să acorde prioritate ramurilor energointensive ale industriei (în principal industria chimică şi metalurgia) şi refuzul importurilor de tehnologie. În consecinţă, consumurile energetice din industrie au sporit atât în termeni absoluţi (de la puţin sub 43,7 miliarde kWh în 1980 la peste 49,3 miliarde kWh în 1985 şi aproape 55,6 miliarde kWh în 1989), cât şi în termeni relativi (de la 64,3% din totalul consumurilor în 1980 la 66,4% în 1989).

      Au continuat să crească, de asemenea, consumurile proprii ale centralelor electrice, consumurile din agricultură şi din silvicultură, cele din transporturi şi telecomunicaţii şi cele din gospodărirea comunală, consumurile din construcţii şi pierderile din reţelele electrice de transport şi de distribuţie. Singurele domenii în care s-au realizat economii de ansamblu au fost consumul casnic şi iluminatul public, domenii în care regimul a practicat întreruperi arbitrare ale aprovizionării cu energie electrică şi reduceri severe ale energiei termice. Cum însă ponderea în consumul total al acestor domenii era mică (7,2% din total în 1980 pentru consumurile casnice şi numai 5,1% din total în 1989; iluminatul public era 0,3% în 1980 şi 0,1% în 1989), impactul macro-economic al măsurilor de economisire a fost nesemnificativ (Murgescu 2010: 394-396).”
      https://www.engie.ro/wp-content/uploads/2016/09/Istoria-Energiei-Interior.pdf

      ___
      P.S. Astazi, Romania are acces la fonduri gratuite (de ordinul zecilor de miliarde) pentru modernizarea infrastructurii si a sistemului energetic. Deh, daca ar fi dupa matale (si dupa alti capusari, aburitori, contractori, caratori de carbune de colo-colo, et al) romanii ar trebui sa dea cu piciorul in aceasta sansa istorica!

  16. Este aberant, cum cei ce au fost in fruntea CEOltenia nu au luat in considerare o tehnologie apreciata, comfirmata in America, Nord Dakota, o tehnologie mult apreciata „Dryfining technology System”. Cum poate fi aruncata la gunoi o astfel de technologie care aduce o crestere de 3 – 4 % pe fiecare unitate si totodata scaderea noxelor in limita cerintelor UE. Interese politice si nici decum tehnice. Ce ati facut sindicalistilor? Regrete si regrete in implicarea d-voastra!

  17. Intai de toate carbunele din Oltenia e prost, putere calorifica inferioara mica si steril la greu, iar gazeificarea iese din discutie si nu numai din cauza asta. Apoi centralele mari pe carbune din Oltenia ar fi profitabile daca ar produce continuu energie la capacitatea maxima, si s-ar mai gasi si ceva consumatori pentru abur tehnologic (capacitati industriale),cu tot cu costul umflat al certificatelor de CO2. Revazute schemele de personal, eficientizarea activitatilor de mentenanta, eficientizarea extractiei de carbune, etc. Insa, cum prioritare sunt regenerabilele, ai consumat sute de tone de carbune sa aduci turbina la 300MW ca dispecerul de la SN zice ca bate vantu’ si opreste. Arunci tot carbunele platit si ars, pe esaparea cazanului!Sunt centrale mari ce pot functiona pe gaze, Isalnita spre exemplu are conducta de gaze si teoretic ar putea functiona numai pe gaze. Randamentul scazut al ciclului simplu, plus alte probleme tehnologice ar face functionarea pe gaze mai scumpa din cauza pretului gazelor. Ce nu inteleg eu este de ce SN nu planifica functionarea alternativa a blocurilor clasice pe carbune. O turbina de 300MW de genul celor de la Isalnita, Turceni, Rovinari nu este o fofeaza de 10 MW in vant!Consumi sute de tone de carbune pana o aduci in parametri, doar pentru a o opri sau reduce sarcina dupa cateva ore ca maria sa fofeaza s-a gandit sa se invarta 10 min?Ai pornit turbina cu aburi, las-o sa mearga la capacitate maxima si umple lacul de acumulare, apoi dupa luni, vara mai ales, opreste-o si da drumul la apa. Investitii pe gaze? Hmmm! De unde iei gaze ca latram toata ziua la rusi si avem cel mai mare pret al gazelor din Europa!Gazul din Marea Neagra? Ia cativa ani buni sa dezvolti un camp, mai ales cel offshore si nu uita ca esti pe o piata concurentiala, operatorul da gazul cui da mai mult!Centrale nucleare?Pai ne fac americanii blocurile 3 si 4 de la Cernavoda! S-ashteptati pan’ la Pastele cailor si nu le veti vedea finalizate, ca chinezii n-au fost buni! Abureala cu americanii, chiar daca exista un angajament de principiu, a fost doar motiv sa-i scoata pe chinezi, desi nici aia nu se grabeau sa investeasca. Iar daca le fac, platim de vreo cateva ori costul, vezi cumpararea supraevaluata a prashtiilor Patriot, peshchesh pentru strangerea de mana Iohannis Trump. Bineinteles ca cei 1.6 miliarde Euro ar trebui investiti. O centrala pe gaze in ciclu combinat se apropie sau chiar depaseste la sarcina maxima 60% randament termodinamic.Ne-ar trebui in opinia mea cel putin 4-5000MW pe gaze. Vrei sa cresti PIBul? Iti trebuie industrie si infrastructura!Cum dezvolti industria manufacturiera fara energie-sau ne facem toti ITisti?! Sau importam, spre bucuria politicienilor si altora, pe mana cu baietii destepti. Turcia, o tara fara resurse naturale, ar trebui sa ne fie exemplu.Au atins nivele de exelenta in multe domenii, in cazul energiei, de la penele de curent cotidiene Turcia a devenit exportator de electricitate. Fara dram de gaz, inca! Si fara mult carbune!

    • din ce scrieti se pare ca ati lucrat in sistem, asa ca va adresez direct o intrebare pe care am mai postat-o si la alte articole pe subiect:
      in loc de producere de energie prin arderea gazelor in combinate puse in mod necesar la distanta de orase (se arde carbune) in turbine mamut (300 MW si peste) in ciclu combinat (randament 60% in banda, care presupune si alimentarea cu abur a unor industrii fantoma), nu este mai profitabil de instalat instalatii pe gaz mai mici insa mai aproape de consumator cu cogenerare electric+termic (randament 80% si peste) care sa alimenteze direct cartiere din marile orase?
      sisteme cu eficienta de peste 80% si capacitati mari (peste 10MW, pentru cartier/oras)
      https://www.ge.com/power/applications/chp
      si sisteme mai mici, de 2-5 MW, de „cvartal” (adica pe punct termic, 100-1000 apartamente)
      toate scad dramatic sau elimina pierderile de transport pe retea (atat electric cat si termic)
      s-ar face pe bani europeni, s-ar crea slujbe (electricieni, mentenanta, etc) si se pot converti la ardere pe hidrogen in 25-30 ani

      • @ Casa 26/01/2021 At 15:41
        Buna intrebare :
        „…….mai profitabil de instalat instalatii pe gaz mai mici insa mai aproape de consumator cu cogenerare electric+termic (randament 80% si peste) care sa alimenteze direct cartiere din marile orase?….”
        Dar exista una si mai buna:
        Unde amplasezi asemenea centrala pe gaz chiar daca esta mai putin poluanta ? In Bucuresti – care-i cel mai poluat di Romania – le-ai amplasa pe vechile locatii ?
        In Cluj si Iasi e acceasi poveste cu poluarea ?

        • @ Jimi H
          le amplasezi cat mai aproape de consumatorul final (ex puncte termice) din 2 motive care scad amprenta de carbon
          – vechile centrale ard combustibili cu nr mai mare de carbon in molecula (ex metanul are 1 carbon, propanul 3, butanul 4, benzina in medie 8, motorina in medie 12, pacura si carbunele mai mult), iar asta creste emisia de „particulate” (ex funingine)
          – pentru ca este co-generare electric si termic, randamentul este aproape dublu, deci se emit mai putin poluanti pentru aceleasi beneficii (curent, apa calda, caldura); chiar daca amplasezi centrala veche la 10 km in afara orasului tot va fi mai multa poluare (cei care locuiesc langa Isalnita pot sa va zica ceva de furtunile de praf starnite de la maldarele de steril)
          Si uite asha am facut „temele” tovarashilor platiti sa planifice viitorul energetic

          • @Casa 28/01/2021 At 9:54
            Teoretic asa este : amplasamentul CET-ului cat mai aproape de consumator dar sunt unele impedimente ca: 1.- exista spatiu si se pot obtine aprobarile legale inclusiv de mediu, 2.- daca nu exista spatiu s-ar putea gasi la 5-10 km dar daca aceast amplasament este in alta jurisdictie (oras, comuna etc.) treaba se complica si mai mult.
            O alta solutie s-a gasit: locatari unor blocuri au decis sa-si instaleze o centrala proprie.
            Sistemul de termoficare din Bucuresti oricat s-ar investi este depasit tehnic si ne-sustenabil financiar. Peste 8-10 ani cand va fi reabilitat nu vor mai fi subventii, si cine va mai plati costul integral al gigacaloriei cand majoritatea locatarilor blocurilor construite in vremea lui ceasca vor avea venituri (pensii) foarte mici.

    • @ marualla
      Cam toate orasele si comunele din Romania au atat conducte de gaze (nu doar Isalnita) cat si resurse regenerabile disponibile pe plan local, iar caldura reziduala din centralele pe gaz poate fi folosita pe timp de iarna la incalzirea cladirilor. In concluzie, revigorarea si retehnologizarea CET-urilor de odinioara (cu combined cycle gas turbine CCGT) este un prim pas https://www.wartsila.com/energy/learn-more/references/utilities/drewag-germany

      • Impresionanta abilitatea ta de a guglai, nici o masa fara peste oceanic.
        Pt toate aceste idei geniale e nevoie de bani, multi bani. De unde vin ei, stai nu spune, ca stiu, ti-i da EU. Faci o cerere cu dosar cu sina si stampila, si gata iti vin banii la pachet si gata!

        In felul asta se va ieftini energia, in citeva sute de ani se vor amortiza cheltuielile.

        • in citeva sute de ani se vor amortiza cheltuielile.
          ____
          Conform expertilor in materie (Fraunhofer, die Wirtschaftsweisen, Bundesbank, Moody’s, McKinsey, Universitatile Tehnice, etc) investitiile se amortizeaza in 10-12 ani. Matale ai adaugat un zero si ai inmultit cu o cifra mai mare decat doi. Cam atat despre propagandisti si manipulari ieftine la nivel emotional (chiar ati fost un inginer?)

          • it einem riesigen Investitionsprogramm will die EU-Kommission bis 2030 eine Billion Euro in die Klimawende in Europa pumpen, also 1000 Milliarden Euro.
            *********
            Deci investitiile se pompeaza pina in 2030, si mai apoi, chipurile se amortizeaza in 10-12 ani, iata ca ajungem in 2040-50. Nimnei nu spera ca acest echeltuieli imense sa fie cindva amortizate, in sensul clasic al cuvintului. Se aduna invierea ghetarilor, cu inmultirea albinelor, se inmulteste cu pii la patrat si se scoate radical din ploile acide.

            • Tranzitia si investitiile se fac succesiv, cele facute in 2021 se amortizeaza in 2031, cele facute in 2022 in 2032, cele facute in 2023 in 2033 samd. In plus, cum v-am explicat si cu alte ocazii, pe de-o parte costurile capitalului (dobanzile) sunt neglijabile „zero”, iar pe cealalta parte, PIBul, nivelul salariilor si veniturile cresc in timp (in anul 2040/50, sau cand o fi data scadentei, €1 milion valoreaza mai putin decat astazi). Eu as semna si maine (fara retineri) un credit pe o durata de 20-30 ani, cu zero dobanzi, in scopul dezvoltarii unor proiecte de infrastructura cu o expunere relativ mica la risk (si cu o rata de amortizare a investitiei in jur de 10 ani;)

              In noua era 4IR (in care am pasit deja), arhitectura sistemului energetic este total diferita (noul sistem este sustenabil, descentralizat, inteligent si mai putin poluant). In concluzie, vor fi multe proiecte si marunte, incepand cu modernizarea stocului de cladiri , dezvoltarea noilor centrale pe gaz (in fiecare oras si orasel) acompaniate de regenerabile, extinderea si modernizarea retelelor intelligente , samd.

              In cazul programelor de investitii guvernamentale, complexitatea aspectelor creste in intensitate. Wheels within wheels si efectele asupra evolutiei economiilor nationale, econometrie, etc, nu am nici spatiul si nici timpul necesar sa intru aici in detalii.

  18. Comentarii peste tot…si multe pe langa. Fara CEO, SEN romanesc ar fi in dezechilibru major cu consecinte dezastruoase in economie. CEO are foarte multe taxe de platit de la CO2, CV, energie reactiva, apa pe care o foloseste la racire, impaduriri, la denoxari….Este singurul producator din tara care are toate avizele de mediu in regula. Cand platesti aprox. 1mld. euro in CO2 si denoxari, mai poti sa o numesti ‘masea stricata’??? In jurul colosului energetic mai exista o intreaga industrie pe orizontala…Se bate cu disperare sa se inchida..se va inchide…
    Ce vor face ‘lobistii verzi’ se vor conecta la ‘fundul’ la teaca si vor da gaze???

  19. Mie gazeificarea imi miroase vag a „perpetuum mobile” – si cum capu’ meu patrat de inginer NU crede in perpetuum mobile… hmmm … A incercat cineva sa faca un bilant real, energetic? >:

Lasă un răspuns la neamtu tiganu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Invitarea Ucrainei în NATO – marea lovitură strategică a SUA în Estul Europei şi scenariul care dă fiori regimului Putin

Agitaţie mare în estul Ucrainei, de ambele părţi ale frontierei cu Rusia. Informaţii contradictorii, acuzaţii reciproce de escaladare a conflictului, masarea trupelor...

Cum am decis să mă implic în politică: povestea unei generaţii

Într-o zi, în cursul anului 2017, în mica bucătărie comună a Reprezentanţei Comisiei Europene în România discutam cu...

Azi sunt alegeri în Bulgaria. Tot ce trebuie să ştiţi despre ele. Cu poze

Ca şi în România, dincolo de pandemie tema politică majoră rămâne Statul de Drept / Rule of Law. Într-o conferinţă recentă un...

Țară-Țară, vrem… români!

România stă inertă pe propriu-i catafalc, acoperită din cap până-n picioare cu un cearșaf numit naționalism. România trăiește de...

Infrastructura și lucrările publice, veriga slabă a PNRR 2.0

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), versiunea 2.0 prezentată public în martie 2021, nu a reușit să...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.