Discutiile si negocierile Uniunii Europene cu Ciprul in vederea acordarii unui imprumut care sa-i sustina economia si sa nu intre in faliment s-au desfasurat pe un interval de timp relativ mare. Unul dintre motivele acestor ezitari ale europenilor a fost si dualitatea Ciprului care oscila intre UE si Rusia.
Cipru a beneficiat in trecut de un imprumut de la rusi, in conditii avantajoas.In contextul crizei profunde in care se afla, astepta o mana de ajutor mai avantajoasa si de la est, dar aceasta a intarziat sa apara.
In final europenii au fost de acord cu acordarea unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro dar cu o singura conditie – majorarea taxei impuse companiilor de la 10% la 12,5%, privatizarea unor companii si taxarea depozitelor bancare sub 100.000 de euro cu 6,75% si a celor de peste 100.000 de euro cu 10%.
Parlamentul de la Nicosia urma sa voteze implementarea acestor masuri, dar votul a fost amanat. Intre timp bancile si bancomatele vor ramane inchise. Efectele imediate nu au intarziat sa apara, astfel ca actiunile bancilor HSBC sau Standard Chartered au scazut deja la bursa.
Conditiile sunt inca supuse unui test, Parlamentul cipriot inca nu a cazut asupra unui acord, iar oficialii europeni dau semne ca se mai poate ajusta. De exemplu exista varianta taxarii zero pentru micii deponenti, dar in schimb ar trebui majorate taxele pentru depozitele mari.
Federatia Rusa riposteaza
Rusia se simte direct vizata de conditiile impuse de UE si FMI Ciprului, oficialii de la Kremlin iesind cu declaratii foarte dure. Premierul rus sustine ca masura seamana cu „confiscarea banilor altora”, iar presedintele Vladimir Putin avertizeaza ca impozitul pe depozit este nedrept si periculos.
Reactiile se explica daca avem in vedere ca aproximativ 19 miliarde de dolari este doar capitalul societăţilor ruse plasat în Cipru, la care se adăugă capitalul băncilor ruse plasat în Cipru (estimare realizata de Agentia Moody’s ).
Magnatii rusi prezenti in Cipru se simt ofensati si nu vor accepta regimul impus de europeni : “Chiar dacă ruşii vor plăti aceste taxe, ei nu vor mai cooperă cu Ciprul şi scurgerea capitalului va fi colosală”, a declarat omul de afaceri Lebedev, acţionar al Aeroflot şi patron al The Independent şi Evening Standard.
Valul de nationalizare care ar putea cuprinde Ciprul poate duce la repatrierea capitalului rus.
Gazprom a aruncat si el pe masa o oferta, cam tarziu dupa refuzul cererii cipriote de la sfarsitul anului 2012 de a acorda un imprumut de 5 miliarde de euro. Propunerea rusilor de 6 miliarde de euro din acest moment vizeaza dreptul de a extrage gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului.
Ciocnirea intereselor din Cipru devine controversata, cu atat mai mult cu cat Nicosia era denumita poarta companiilor rusesti in Europa, sau “paradisul fiscal” al serviciilor secrete rusesti.
Cu o politica fiscala laxa, Cipru a devenit in timp un punct de off-shore atractiv, iar banii ce se scurgeau prin mica insula ar fi trebuit sa ii asigure o stabilitate confortabila, dar in acelasi timp, preponderenta capitalului rus a condus si la o serie de vulnerabilitati.
Cei doi “parteneri”, Germania si Rusia se afla in impas, iar daca masurile impuse de UE si FMI vor fi adoptate de legislativul cipriot, prezenta rusa se va diminua.
Efectele unei astfel de taxari nu se vor limita la retragerea rusilor si se vor reflecta in intreaga Europa. Leul s-a depreciat usor, bancile britanice au cunoscut o scadere la bursa, grecii sunt la linia de start pentru a absorbi sucursalele bancilor cipriote imediat ce suprataxarea va fi adoptata.
Dar zarurile inca nu au fost aruncate!
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Indiferent de motivatiile geopolitice, taxarea depozitelor bancare ramane o actiune ilegitima din punct de vedere fiscal.
Desigur, este si o imensa magarie, dar cand oare s-au incurcat guvernele in astfel de „detalii”?!
Daca nu stiti si lucruri pe care nu le-ati scris aici, continutul articolului nu pare sa justifice titlul.
Sugerati cumva ca masura asta e menita (si) sa-i goneasca pe rusi din Cipru?
Si ce i-ar impiedica si pe toti ceilalti (inclusiv cipriotii insisi) sa o ia la goana? Dragul de-a astepta urmatorul haircut, tot asa, facut hotzeste, intr-o noapte de weekend?
Deja m-am saturat de reactiile intarziate ale oficialilor europeni..de anul trecut se stie de problema asta a Ciprului, si s-a tot atras atentia, dar a fost pusa sub pres..se pare ca unora le convina sa trateze, nu sa previna..Germaniei ii e mai usor sa impuna solutii draconice decat sa caute planuri pentru a le remedia.. Merkel „bate cu pumnul in masa” ca Cipru sa negocieze doar cu troica..cu alte cuvinte, Cipru sa accepte conditiile troicii, ca alte solutii nu vor fi aprobate de partenerii europeni.
Chiar as vrea sa vad cine va mai urma dupa Cipru.. se tot vehiculeaza numele Sloveniei, ramane doar sa vedem.
http://en.rian.ru/military_news/20130311/179943892.html
„si noi dormim domnule!”
Câteva informaţii despre Cipru, economia acestei ţări, raporturile cu UE şi alte state.
1. Cipru a aderat la UE in 2004, iar din 2008 a intrat şi in Eurozonă. Ca atare definirea acestui stat ca „punct de off-shore” este incorectă din punctul de vedere al unei companii sau entităţi cu sediul fiscal intr-un stat membru UE. Mergînd pe acelaşi raţionament, fals, găunos şi incriminator in mod nejustificat, şi ţări precum România şi Bulgaria ar putea fi catologate drept destinaţii pentru offshore, pentru că taxele sunt mai mici ca in Suedia. Cipru este o ţară gazdă pentru filialele offshore ale unor companii străine doar din perspectiva Rusiei.
2. Fiind stat-membru al UE, Cipru este obligat să respecte unul dintre principiile fundamentale şi originare ale Uniunii: libertatea de mişcare a capitalurilor în lăuntrul Uniunii. De asemenea, Tratatele Uniunii nu prevăd competenţe fiscale printre atribuţiile Organelor Centrale ale UE. Prin urmare, recentul Dictat emis de Centrala UE este o tentativă de restrîngere a suveranităţii fiscale a Ciprului şi deopotrivă o anihilare a principiului menţionat. In această ecuaţie a statului de drept rezidenţii şi companiile ruseşti din Cipru nu există. Dictatul nu afectează exclusiv depozitarii ruşi, şi nici nu-i ţinteşte in mod special. Ruşii sunt in acest context doar un instrument de propagandă, folosit pentru incriminarea cetăţenilor ciprioţi şi europeni ce urmează să fie expropriaţi cu forţa. E vorba, desigur, de o culpabilizare prin asociere cu ‘mafia’ rusească.
3. Fluxurile de capital dintre Cipru şi Rusia sunt notorii şi canalele funcţionează de ani buni. Cu toate acestea, deşi in cunoştinţă de cauză, organele centrale ale Uniunii nu au părut să fie deranjate şi nici nu au găsit de cuviinţa să blocheze sau condiţioneze aderarea Ciprului la Uniune sau preluarea monedei comune. Nici când Rusia a împumutat Cipru nu s-au ridicat voci printre fruntaşii Europei care să vorbească de condiţii şi obligaţii in sarcina acestei ţări.
4. Economia şi bugetul Ciprului se sprijină in mare parte pe aceste afluxuri de capital, dar şi pe turismul şi rezidenţele secundare generate de dezvoltarea pieţelor financiare. Ca atare, Dictatul UE NU are cum să ajute economia cipriotă, ci, din contră, generează premisele pentru prăbuşirea ei. Lovitura dată sistemului bancar cipriot -ş-aşa afectat de restructurarea datoriilor greceşti- se va repercuta asupra intregii economii locale, şi nu numai capitalurile străine vor părăsi insula din cauza distrugerii credibiltăţii băncilor, ci şi investitorii, antreprenorii şi proprietarii străini, in masă.
5. Legile Ciprului nu prevăd posibilitatea instituirii unei taxe pe depozitul bancar, cu atât mai puţin a unei taxe discriminatorii, după criterii scoase din pălărie. In plus legile locale garantează depozitele de sub 100.000 euro. Legislaţia fiscală este similară cu cea din statele membre UE, diferă doar cotele de impozitare. Este de bănuit că Organele centrale ale UE, precum şi cîteva dintre ‘marile puteri’ Germania, Franţa, Italia, Olanda, ar fi fost tulburate de atractivitatea crescîndă a acestei insule şi vor fi dorit să-i distrugă capitalul de imagine. Ca atare, au iniţiat acest proiect de devalizare in masă a conturilor cetăţenilor şi rezidenţilor ciprioţi şi au desfăşurat o brigadă de şantaj formată din miniştrii de finanţe ai statelor cu fiscalitate ridicată. Iar ruşii tot nu au nicio tangenţă cu raportul dintre normele fiscale europene ce impulsionează relocările companiilor, capitalurilor, precum şi migrarea intra-europeană. Discrepanţele nu pot fi acoperite prin minciuni repetate sistematic. De ce minciună? Pentru că taxa pe depozit NU este o taxă, şi nu are cum să fie, după nicio definiţie, ci o metodă de expropriere forţată, violentă şi arbitrară, prin care jefuitorii solicită victimelor să semneze cedarea bunurilor sub ameninţarea că, in caz contrar, li s-ar putea lua totul. Este efectiv o spargere a seifurilor bancare operată de către guvernanţi in complicitate cu băncile falite şi sub presiunea Dictatului, intr-o operaţiune de mare anvergură cu justificare aberantă: pasămite doar aşa ar putea fi salvate – prin jefuirea clienţilor şi distrugerea implicită a credibilităţii întregului sistem. Oricît ar repeta minciuna gogonată cu „taxarea” depozitelor, de data asta nu o să-i creadă nimeni. Este prea flagrantă activitatea infracţională. Iar schimbarea peste noapte a legislaţiei fiscale, nu in baza unui mandat cetăţenesc, ci ca urmare a şantajului executat de Centrala ue, nu acoperă marele jaf in desfăşurare, ci, din contră, îl expune şi îi conferă o nouă circumstanţă agravantă.
Ca de obicei, un comentariu complet si bine structurat.
Imi permit doar sa adaug ca depozitul bancar este un contract intre doua entitati private: banca si depunatorul, deci banca nu poate fi absolvita de obligatia de a restitui integral suma depusa (plus dobanzile aferente), indiferent de legile date ex post.
Iar daca legile anuleaza intelegerea partilor, situatia trebuie restaurata la cea existenta ex ante, ceea ce in cazul de fata inseamna restituirea integrala a banilor.