vineri, aprilie 19, 2024

Consecintele grele ale insolventei Hidroelectrica – nimic nu va mai fi la fel de acum incolo

Cind, in data de 18 iunie, pe la ora 12, am fost sunat de ziaristii care mi-au cerut sa imi expun parerea asupra cererii de insolventa voluntara depusa de Hidrolectrica, am fost nu doar surprins, ci chiar socat. Era vorba totusi de o companie publica, de o companie cu active si cifre de afaceri uriase si de o vedeta media, despre care stiam cu totii ca are profituri consistente pe care, din incompetenta sau din “ratiuni” politice, le impartea (mai degraba, le ceda) cumparatorilor en gros de energie, clienti care au fost denumiti in presa “baietii destepti”. Tocmai de aceea am spus apasat, de citeva ori ca, daca substratul acestei cereri este descotorosirea de acesti “baieti destepti”, atunci este o idée foarte desteapta, intrucit insolventa permite fie anularea, fie terminarea acestor contracte prezumate a fi facute in frauda creditorilor, ambele facile, fara costuri (nu exista nici macar taxa de timbru) si rapide, aproape imediate. A se vedea ca, déjà, azi, administratorul judiciar desemnat la Hidroelectrica a anunta terminarea unuia dintre contractele cu “baietii destepti”.

O astfel de cerere de insolventa voluntara era – este – o premiera in Romania, caci nicio companie publica aflata in plina activitate nu si-a cerut vreodata insolventa : toate acele companii publice care au fost sau sunt in faliment, cum e cazul, de exemplu, al uzinelor Republica, Tractorul, Rulmentul, Nitramonia etc., au ajuns in aceasta postura ca urmare a esecului privatizarii.

M-am mai mirat ca o asemenea decizie nu este anuntata din timp, parind a fi facuta special pentru a lua prin surprindere piata. Am certitudinea ca intentia a fost ca insolventa sa fie deschisa fara ca cineva sa afle de aceasta cerere mai inainte de deschiderea procedurii, adica post factum. Urmariti, va rog, modul in care s-a comportat presedintele CA al Hidroelectrica (initial, acesta a spus ca nu stie despre ce este vorba, mai ales ca, la acea data, se afla la Viena, dupa care, cam pe la 4 dupa amiaza, a declarat nu numai ca stie de cerere, dar si ca domnia sa insusi a semnat cererea), modul ridicol in care s-a pozitionat directorul general al Hidroelectrica (acesta nu stiut de cerere si nu a semnat-o; din punct de vedere legal, cererea de insolventa se semneaza de directorul general, reprezentantul legal al “debitorului”, si nu de presedintele CA, care nu are aceasta calitate; a se vedea, daca sunteti curiosi, art. 28 din Legea 85/2006 a insolventei) si modul in care a evitat sa raspunda Guvernul si MECMA intrebarilor relative la motivatiile cererii (“nu stim, nu e de competenta noastra, e raspunderea CA-ului”).

Cel mai ciudat lucru, de departe, este modul in care s-a comportat Franklin Templeton, managerul Fondului Poprietatea, care are in portofoliu actiuni reprezentind 20% din totalul actiunilor emise de Hidrolelectrica, actiuni care, inainte de deschiderea procedurii insolventei, valorau, sa zicem, 2,3- 2,5 mld lei (dupa propria evaluare a FP), ca dupa deschiderea procedurii sa valoreze 0 (zero) lei. Si, totusi, unul din membrii CA ai Hidrolelectrica – acel CA care, in ziua depunerii cererii de insolventa, 15 iunie 2012, a votat pentru punerea societatii sub “protectia” tribunalului – este un reprezentant desemnat de Fondul Proprietatea in acest CA, la initiativa managerului Franklin Templeton! Nu am vazut inca nicio explicatie a FP in legatura cu acest vot. Cu toate acestea, repet, actionarii FP (printre care si “despagubitii” pentru casele nationalizate furate de comunisti) au suportat o reducere a capitalizarii bursiere cu 2,3-2,5 mld lei.

Umarind reactiile uluite ale presei, dar si ale jucatorilor din energie si ale bancherilor (cu unii dintre acestia am discutat personal), am ajuns sa cred cu tarie ca suntem in prezenta unui caz Lehman Brothers pentru Romania, o insolventa care va imparti in doua istoria economica a Romaniei de dupa Revolutie. Consecintele acestei insolvente – atit de bizar si neasteptat demarata – sunt atit de grele, incit nimic din ceea ce ne-am obisnuit sa credem nu va mai fi la fel de acum incolo.

In primul rind, se va vedea si la noi, asa cum s-a vazut in America, in cazul General Motors, in cazul Chrysler si, ulterior, in cazul Lehman Brothers, ca nimic nu este prea mare pentru a esua (too big to fail) si nimic nu e prea mare pentru a nu fi lasat sa falimenteze (too big to let fail). Bancherii si ceilalti stakeholders ai Hidroelectrica isi dau seama acum ca ar fi trebuit sa beleasca ochii cit cepele la cazurile enuntate : acest “principiu” este o Fata Morgana in care nu ar fi trebuit sa se increada pentru a da credite bancare sau comerciale fara garantii, chiar si unei societatii atit de “solide” cum (nu mai) este Hidroelectrica. In al doilea rind, vom vedea cu totii daca insolventa voluntara chiar e o modalitate infailibila de a te pune sub protectia tribunalului : intreprinderea complexa a Hidroelectrica, multiplele sale active, creantele sale de miliarde, toate sunt intr-un real pericol in acest moment, intrucit Hidroelectrica s-a transformat intr-o tinta, un vinat spectaculos pentru vinatorii de control (hostile take-overs hunters), o companie care nu mai are acum decit doua optiuni – reorganizarea judiciara (cu multe sacrificii, desigur, inclusiv pentru salariati) sau falimentul. In fine – desi multe altele se pot spune la nivel de principiu – institutia contractului si garantiile, inclusiv cele de stat, vor fi supuse probei de foc a insolventei, ele urmind a fi mentinute si a-si dovedi vigoarea in procedura dupa cum un tert de aceste contracte – administratorul judiciar, care nu este, totusi, un judecator – va considera ca ele pot sau nu sa fie mentinute.

Din noianul consecintelor concrete ale acestei insolvente a Hidro-Lehman Brothers, as enunta cel putin patru.

Niciuna dintre bancile finantatoare ale Hidroelectrica nu detine garantii asupra activelor Hidrolectrica sau garantii de stat. Sunt 12 banci finantatoare cu o expunere totala de peste 500 mil euro (dintre care peste 60% sunt finantari pe termen de maxim un an, unele dintre ele fiind chiar de tip over-draft, descoperit de cont, adica, practic, de pe o zi pe alta). Chiar daca nu este obligatorie imediat constituirea de provizioane, fiind vorba totusi de credite fara garantii, ma indoiesc ca reglementarile Basel II pot fi ocolite si provizioanele evitate. Deci vor fi provizioane. Foarte mari. La cresterea masiva a provizioanelor pentru creditele neperformate de retail, cam asta mai lipsea sistemului bancar romanesc. Desi bancile se imbata ca apa rece a promisiunilor Guvernului ca vor primi garantii de stat, e cazul sa faca toata lumea un exercitiu de sinceritate si sa observe ca asa ceva, in cazul unei companii in insolventa, este imposibil. Garantia de stat, oricum, este ajutor de stat, de regula si, cu atit mai mult, cind e vorba de o companie in insolventa. Fara aprobarea CE (suma este prea mare pentru a fi de competenta Consiliului Roman al Concurentei), nu se va putea acorda ajutor de stat. Iar formalitatile dureaza nu luni, ci ani, cum a dovedit-o cazul Oltchim. Un amanunt interesant : singurele “garantii” pe care le-au contractat bancile sunt cesiuni ale facturilor de incasat de catre Hidroelectrica, facturi emise contra “baietilor destepti”. Or, asa cum ni s-a confirmat de mai multe ori pina acum, aceste contracte vor fi terminate, deci nu se vor mai emite facturi. Prima consecinta a incetarii acestor contracte, deci, nu va lovi “baietii destepti”, ci bancile finantatoare ale “debitorului” Hidroelectrica! Inca un amanunt, tehnic de data aceasta : un contract, cum sunt contractele bancare pe termene mai mari de un an, care nu s-a terminat “natural” inainte de intrarea in insolventa, poate fi continuat si in insolventa, creantele rezultate fiind creante curente, care se platesc pe masura scadentei lor; cu o conditie – sa fie bani. Daca nu se pot plati, aceste creante se trec pe tabelul creantelor, dar nu acum, ci la trecerea la faliment, probabil peste un an – un an si jumatate, deci bancile vor astepta acest moment ca sa isi incaseze creantele “curente”; in fine, unii administratori judiciari nu trec in tabelul creantelor sumele din contracte bancare care nu sunt inca scadente, ci le considera creante “conditionate de implinirea termenului”; pentru cei care nu stiu despre ce e vorba, va spun ca este o aberatie juridica, dar este practica exercitata pe scara larga de acesti administratori judiciari numiti de judecatorii-sindici care nu se vor inlocuiti de creditori; or, conform legii, cel care are o creanta sub conditie, nu are drept de vot, cita vreme nu se va fi implinit conditia; deci, bancile aflate in aceasta situatie, chiar daca vor vrea schimbarea, nu o vor putea face. Managerii bancilor au fost odata naivi neluind masuri contra riscurilor aferente „debitorului” Hidroelectrica; ar fi si mai si daca nu vor gestiona corect si eficient aceasta insolventa; eu ma astept la contrariu : sunt destui baieti destepti cu label-uri si in firmele de avocatura, care vor convinge marile banci sa fie reprezentate in insolventa de ei (chiar daca unii sunt si avocati “baietilor destepti”, aia originali). In orice caz, prima reactie pe care o vad deja pe piata este inghetarea totala a creditarii.

Ratingul Hidroelectrica s-a dus jos de tot, cu 4 niveluri mai jos (va mai amintiti? Lehman Brothers avea intr-o zi de vineri, rating AA+, iar luni, cind s-a depus cererea de protectie a tribunalului, a cazut la CC-, adica la nivelul de faliment). Foarte multe banci cu sediul in Romania vor avea si ele ratingul scazut, inevitabil, data fiind expunerea, fara garantii, pe Hidroelectrica. Rau este ca si ratingul de tara al Romaniai va scadea. Iar CDS-ul (Credit Default Swap – Transferul de Risc de Faliment) va creste dincolo de 580, cit era, daca nu ma insel, la finele saptaminii trecute. Evident ca va creste costul creditarii Romaniei. Evident ca vom suporta cresterea tot noi.

In rindul bancilor exista unele care au „scrisori de confort” emise de MECMA; acestea nu sunt, totusi, garantii de stat. Daca acele banci care au asa ceva vor cere “confortul”, atunci MECMA va trebuie sa plateasca, cu evidenta majorare a deficitului bugetar.

Foarte curind o sa resimitim si un puternic efect de contagiune al cestei insolvente. Este evident pentru toata lumea ca si celelalte companii de stat mari cu probleme (Oltchim, Elcen, Termoelectrica, Compania Nationala a Huilei, CFR Infrasctructura, CFR Marfa, CNADNR) se vor pune sub “protectia” tribunalului. Pe de alta parte, Hidrorelectrica are foarte multe subsidiare depedendente in totalitate de societatea mama. Practic, pentru fiecare baraj sau lac de acumulare (si sunt vreo 160) exista cite o societatea Hidroserv, care se ocupa cu mentenanta barajului si care utilizeaza salariati detasati de la Hidroelectrica. Cu siguranta sunt si foarte multe alte societati care asigura mentenanta sau alte servicii relative la stocarea si transportul energiei in sistemul energetic national. Toate aceste subsidiare vor muri de inanitie, pentru ca Hidroelectrica nu va putea mentine toate contractele prin care a externalizat aceste activitati. In plus, o sumedenie de clienti si furnizori ai Hidroelectrica sunt dependenti de aceasta si fie vor deceda instantaneu, fie vor avea mari suferinte. Aici includ si marile firme de stat care se ocupa cu distributia de energie, precum si unii producatori de energie care fie trebuie sa faca schimb cu Hidroelectrica in functie de perioada (seceta, inundatie, inghet), fie trebuie sa isi introduca in sistem energia produsa pentru a primi certificatele de energie verde (eoliana, solara, extrasa din bio-masa etc.). Desigur ca vor da faliment si acele banci care, fie nu vor putea suporta expunerea prea mare fata de Hidroelectrica, fie nu vor putea reusi sa isi gestioneze creanta in mod eficient in procedura insolventei.

In fine, orice idée de privatizare, de resuscitare a bursei si de management sunt, pe moment, fantezii.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Ma oribilizez de prostia unora.

    Asa ceva intra in capitolul subminarea economiei – si ma astept ca cineva sa raspunda pentru consecintele celor ce se petrec astazi. Nu am nici o indoiala ca mai devreme sau mai tarziu faptasii vor plati.

    Imi pare si mie ciudata linistea de la Franklin Templeton. am inteles din alte lecturi ca persoana desemnata nu a participat ca aceea AGA – daca o fi existat una. Poate Franklin Templeton face o mica cercetare si nu doreste sa comunice nimic acum. Speculez din lipsa de date, dar sunt intr-o mare mirare…Prejudicii sunt importante.

    Nu pot sa inteleg pozitia celor din guvern si aici ma refer in mod special la Florin Georgescu care are o viziune, cred eu, un pic mai ampla asupra economiei romanesti si a unei astfel de situatii…

    Toata tarasania este de genul SF negru!

    Este incredibil, dar uite ca s-a intamplat!

    As dori un nou indicator: Ocoliti pe dreapta- Feriti prostii/impostorii din stanga!

    • Domnilor, eu nu inteleg mai multe lucruri simple: nu inteleg cum de mai este posibil ca in 2012 politicienii sa se amestece in halul asta in afacerile firmelor, chiar in cele ale firmelor cu actionariat dominant de stat. Este sau nu Remus Borza fost coleg de facultate cu primul ministrul Ponta care s-a dovedit a fi hot? Este sau nu asta un conflict major de interese?
      E foarte important de stiut exact care e mecanismul prin care, un cunoscut al primului ministru a putut deveni peste noapte administrator juridic al celei mai importante companii energetice a Romaniei.
      Pentru mine, toata povestea asta cu Hidroelectrica seamana mai mult cu o preluare abuziva. Aceasta magnitudine a amestecului politicului in afaceri mai este atinsa doar in cazul nationalizarilor: doar acolo se mai poate intilni ignoranta asta penala, neintelegerea fundamentala legata de cel mai important activ al unei companii care e, fireste, increderea.
      Domnilor, legile Romaniei ar trebui modificate in asa fel incit niciodata vreun politician sa nu mai aiba acces direct la vreo companie.
      Pina atunci insa, as vrea sa vad o ancheta DNA la Hidroelectrica.

      • Exista legi care protejeaza actionaratul in abuzurile savarsite de alti actionari.

        Sunt convins ca ele se vor aplica si in cazul Hidroelectrica. Fondul Proprietatea prin administratorul sau a mai demarat actiuni in justitie – vom vedea…

        Chestiunea majora care ramane in continuare in discutie este cum regulile corporative sunt respectate in companiile din RO – si aceasta intrebare duce cu sine la reducerea majora a gradului de incredere in randul investitorilor – straini sau romani.

        Am fost teribil de mirata cand un fost Ministru al Comunicatiilor a dovedite ca nu cunoaste si nu intelege reguli minore legate de functionarea unei mari companii ca Romtelecom. De unde sa stie domnia sa? Ce a studiat in acest sens? Competenta bat-o vina…

  2. D-le Piperea,
    Hidroelectrica este imaginea perfecta a unui management defectuos ,corupt si Hard to Die, management care a debutat cu directorul Pena numit de Berceanu in 2000,a continuat cu Oprea numit de Dan ioan popescu ,a culminat cu David numit de Videanu si s-a prabusit cu Trihenea ,numit de Hariton! Citesc despre astia in presa de cand a inceput falsa reabilitare de la portile de fier in 1996 impusa de Tariceanu!
    Directorii generali enumerati erau varful ,sub ei s-a betonat o gasca de penali, numiti directori de diverse ,platiti ,absolut toti,plus ministrii enumerati ,de baietii destepti!din profitul Hidroelectricii , privatizat de baietii destepti ,au fost platite serviciile,justitia , ministrii ,echipele de control,consiliile de administratie, aga ,lideri sindicali, toti sa inchida ochii si sa taca!an de an cum spune fondul Proprietatea in raport sute de milioane de euro au fost aruncati pe proiecte hidro la care se tot pompeaza miliarde de euro de 20 de ani fara finalitate,plus cele mai costisitoare reabilitari in hidro din istoria lumii !
    daca acum s-a ajuns la fundul sacului sper sa ii vedem pe cei enumerati in spatele gratiilor pentru dezastrul adus poporului roman ,care va ramane si fara hidrocentrale !

    • or fi avand si bube. As vrea sa te vad pe tine acolo: A. nu ai voie sa duci pretul la populatie peste X lei (nu conteaza cat sunt costurile) B. esti obligat sa semnezi contracte cu baieti destepti C. esti obligat sa versi profit la stat D. esti obligat sa angajezi cine spune ministrul E. si din ce mai ramane mai faci si ceva investitii… In plus, ai o leafa de UNA MIE EURO, te injura presa zi de zi, te injura pensionarii la fiecare factura lunara…. Te bagi? nu spune da, ca sa nu ma indoiesc de sanatatea ta mintala.

  3. Comunicatele AGA in care nu apare convocarea AGA pentru declararea insolventei:
    http://hidroelectrica.ro/AGA.aspx

    Declaratia de presa a maestrului insolventei, Remus Vulpescu, din 18.06.2012:
    http://hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=31

    Cred ca afacerea asta este de fapt efectul punerii unor copii in functii de oameni mari. Din pacate pentru acesti copii, ei sunt majori si trebuie sa raspunda pentru faptele comise. Sper ca penal – si cat mai repede.

    In cazul Fondul Proprietatea: tinand cont de luptele pe care le-au dus cei de la Franklin Templeton cu statul roman inca de la listarea la Bursa, cred ca de undeva au fost niste amenintari suficient de puternice incat sa-i faca pe administratori sa tina ciocu’ mic. Un asemenea lucru nu este normal si este penal – daca asa s-a intamplat. Parerea mea!

    Efectul pe termen scurt si mediu al unei asemenea tampenii este scaderea Bursei si a volumului tranzactionat. Avantajati sunt si vor fi baietii bine conectati politic care vor avea posibilitatea sa-si valorifice mult mai bine informatiile pe care le au din interior.

  4. Asta e, daca punem speculatori la bursa (si slabi pe deasupra, evident esti speculator pina esti prins, dupa aia esti doar just another former hot-shot) sa aibe grija de economie…un fel de Hagi al Finantelor II …

  5. destul de curios, toti fac comentarii numai cu marfa clientului, date adunate de pe ici colea dar nici o informatie de la sursa. Toata lumea uita scopul pentru care a fost construit sistemul hidroenergetic, probabil in afara celor care sunt in sistem si pe la facultatile de hidraulica nu a auzit de Dorin Pavel. Scopul Hidroelectrica este acela de a gestiona resursele de apa si de a produce curent. Hidrolectrica nu este closca cu puii de aur, si nici vaca de muls pentru finantarea altora, este o companie de stat care produce energie. Profitul este dependent cheltuieli si venituri, dar in componenta de productie cel mai important factor este materia prima , APA care se si plateste, si din pacate nu este constanta, si seceta sau chiar vitura sunt piedici in realizarea productie. Pe termen lung se foloseste prognoza multianuala care are un grad de risc. In principal partea de exploatare si mentenanta (sunt opt Hidroservuri nu sute) isi fac treaba. Problema este cind la nivel de top executiv s-a amestecat politicul, au inceput sa apara probleme, investitiile nerentabile sau chiar comandate. Baietii destepti sunt transpartinici nu au partid au bani si tin cu puterea orcare ar fi ea. Probabil rezolvarea ar fi trebuit sa fie manegementul privat care ar fi inlaturat politicul, si tote problemele fara intrarea in insolventa. Gindirea cu intrarea in insolventa s-a facut pripit, nu a gindit mutarea in profunzime, efectele in plan international, nerespectarea acordului cu FMI, si scaderea dramatica a valorii Hidroelectrica,sau acesta afost adevaratul scop, fara manegemet privat, fara privatizare pe bursa , devalorizare si vizarea activelor pe bucati, in care vanatorii de oferte sa-si ia partea.

  6. Interesant articolul, nu numai prin faptele prezentate dar si prin tehnica folosita pentru inducerea unei anumite idei. Autorul ignora cateva principii de baza, de bun simt, si prefera sa trateze subiectul ca un joc juridic…
    1. Daca Hidroelectrica este real in dificultate atunci intrarea in insolventa este normala si de dorit. O realitate nu poate fi combatuta cu vorbe, calcule de impact, etc.
    2. Daca baietii destepti pierd contracte nu inseamna ca garantiile nu pot fi mutate pe alte contracte la pret corect. Nu se pune problema ca piata se va orienta spre alt furnizor de teama insolventei.
    3. Bancile pot suporta cateva luni aceasta situatie, pana la bilantul anual nu vor fi afectate direct. Noi nu avem o bursa la care cota lor sa se prabuseasca in anticiparea viitorului bilant anual.
    4. Intrarea voluntara in insolventa este o practica ce a mai fost utilizata cu succes in relatia intre privati, un exemplu este afacerea imobiliara a d-lui Bucsaru Green City care a stat in insolventa cateva saptamani pana si-a convins banca sa accepte cererea lor

    • Foarte bune observatii. As zice si eu ca problema principala e una de imagine si de efect negativ la nivelul creditarii in economie – a altor firme de stat in primul rand, dar nu numai. Si companiile private cu expunere puternica la clienti-companii de stat vor avea probleme mari pe termen scurt si mediu.
      Insa Hidroelectrica si creditorii ei n-ar avea de ce sa sufere mari pagube, dupa ce trece socul initial. D-le Piperea, dvs. (si multi altii) porniti de la prezumtia ca, din cauza intrarii in insolventa, Hidroelectrica o sa ramana fara bani. Eu zic ca va fi dimpotriva. Sau, ma rog, asa ar trebui sa fie.
      In fond, motivul pentru care se urmareste (daca intr-adevar asta-i scopul… dar asta e alta discutie) anularea contractelor cu celebrii baieti, este tocmai faptul ca Hidroelectrica pierde bani din aceste contracte… sau mai exact, nu realizeaza veniturile pe care le-ar putea realiza. Daca e sa ne luam dupa documentul FP, vorbim de cca 150 de milioane de euro pe an. In noile conditii, acesti bani (sau chiar mai multi, avand in vedere preturile de pe piata de energie) ar intra la Hidroelectrica, iar lichiditatea n-ar trebui sa mai constituie o problema.
      O a doua sursa de lichiditati, daca administratorul judiciar este de buna credinta, ar trebui sa fie cheltuielile operationale (scaderea lor, mai exact). Tot din documentul citat rezulta ca cheltuielile operationale ale Hidroelectricii au crescut in 2011 fata de 2009 cu exact 25% (cca 150 milioane de euro), asta in conditiile in care numarul de angajati a fost ca batut in cuie, cursul euro a fost constant, nu stiu ca Hidroelectrica sa se fi angajat in te miri ce noi proiecte marete… Deci, unde-au disparut aia 150 de milioane de euro???
      Doar astea doua elemente daca-s administrate cum trebuie – si pentru asta e suficient un singur om, un CFO adevarat – si-ar trebui sa aduca un plus de lichiditate Hidroelectricii de cel putin 200 milioane de euro anul asta, foarte probabil mai mult.
      Si-ar mai fi destule altele. E halucinant sa sustii ca o companie ale carei active sunt complet amortizate, care are un grad de indatorare de nici 15%, care produce o marfa aflata la mare cautare la un cost mult mai mic decat oricine altcineva, avand in plus posibilitatea unica sa vanda acea marfa la cel mai mare pret de pe piata, ar putea avea vreodata probleme serioase. Asta nu e companie energetica, e o mina de aur. Iar daca totusi se va intampla cine stie ce cu ea, inseamna ca 20 de ani de indobitocire au produs rezultatele scontate, ca ne meritam soarta si inca mult mai mult decat atat.
      In alta ordine de idei, desi stiu ca asta n-are cum sa „dea bine” pe-acest site, nu ma pot abtine sa spun ca de pe ulita mea lucrurile se vad cam asa: cine se grabeste sa atribuie aceasta poveste patetica exclusiv guvernului USL ar face bine sa se mai uite o data pe cifre. Este inadmisibil si scandalos ca (lasand la o parte chestiunea baietilor destepti, care sa zicem ca n-a putut fi nicicum rezolvata) in 2010 stapanii Hidroelectricii au gasit de cuviinta sa declare dividende la un maxim istoric… asta in vreme ce compania isi marea in acel an cu 50% datoria pe termen lung.
      Necazurile de azi ale Hidroelectricii au fost comandate inca din anii trecuti, context in care cu atat mai bizar imi pare comportamentul FP, care n-avea cum sa nu observe aceste lucruri.
      Daca mai adaugam la aceasta mareata performanta manageriala si amintirea, nu chiar asa indepartata, a „nationalizarii” profitului Romgaz de catre al nu-stiu-catelea guvern Boc, ajungem la concluzia (dinainte si de mult stiuta, de altfel) ca ticalosia n-are culoare politica… sau ca, dimpotriva, e colorata pastel.

    • Hai sa facem un calcul: cat castiga statul din rezilierea unor contracte la Hidroelectrica prin insolventa – asa cum au justificat unii – si cat pierde din acest „snow ball”??? (asta nu inseamna ca sunt de acord cu contractele paguboase!)

      Hidroelectrica nu se poate compara cu Green City din extrem de multe puncte de vedere – nu este asa?

      Finantarile vor fi afectata de acest caz?

      Era unica metoda posibil de utilizat cand inca Grecia nu este bine si EMU a gasit toate cheile?

      Va multumesc!

      • Hidroelectrica, luata ca entitate separata, va avea de castigat (DACA, intr-adevar, contractele respective dispar, TOATE).
        Statul in ansamblu (implicit noi toti), apropitar in multe alte companii, infrastructuri etc., va avea foate, foarte mult de pierdut.
        Cu siguranta ca s-ar fi putut gasi cai mai intelepte de rezolvare a problemei. Asta, plus atitudinea misterioasa a FP, ma fac sa cred ca, de fapt, se urmareste altceva… poate inlocuirea unor baieti destepti cu altii, poate altceva… oricum, ceva pute rau de tot in toata afacerea asta.

  7. Care este posibila legatura intre „insolventa voluntara” a Hidroelectricei si grupurile de interes aflate in actualul guvern roman?????

  8. Analiza dvs. este pertineta, sunteti in domeniu. Dar alta solutie nu exista… Daca ati fi fost administrator ce ati fi facut, avand in vedere ca acesta raspunde de problemele concrete? Eu nu as fi riscat. Apoi, toate companiile de stat au probleme, ele au avut lichiditati pentru ca nu si-au platit furnizorii si bugetul de stat, sunt de stat, nu-i asa?
    Pe urma, de ce sa nu se reorganizeze in mod transparent, sub supravegherea Tribunalului pentru ca fara reorganizare nu se poate! De ce sa nu iasa bine din procedura reorganizarii, sa se reflecte realitatea, nu fictiuni. Bancile au acordat credite pe fictiuni, avand in vedere si aspectul politic si mentalitatea: sunt la stat, statul va face un lucru bun pentru ele, statul va acoperi fictiunile pe care noi ne-am bazat! In economia de piata nu este obligatoriu ca o banca sa reziste, falimentul se aplica si bancilor! Cine nu-si vede de treaba si nu are un management bun sa iasa din sistem! Apoi companiile de stat au fost cea mai mare sursa de coruputie si nepotism. Acolo au fost plasati „oamenii nostrii” de la partide! Fie ca e de stat, fie ca e privata o companie trebuie sa intre in jocul economiei de piata!
    Apoi, de ce privatizarea sa o faca tot statul care a impins compania insolventa, de ce sa nu fie facuta de profesionisti su supravegherea Tribunalului!
    Problemea de fond este in domeniul profesiilor liberare: exista invidie intre practicieni in insolvenata, avocati, etc. Hidroelectrica este un peste mare si va genera comisioane bune pentru acestia, dar si raspundere. In fond, orice act al administratorului judiciar va putea fi controlat de creditori, actele statului nu prea, sau mai greu! Iata un avantaj mare, banii sunt ai creditorilor, in concret si nu ai statului….

  9. Este o decizie curajoasa; sper sa fie si chibzuita…
    Eu vad partea „rea” a problemei; piata de energie va fi „umflata” cu un portofoliu imens; consumul nu creste iar producatorii se inmultesc; certificatele verzi vor „inrobi” productia pe carbune…

    Nu toate revolutiile sunt bune; sau, mai bine zis, nu pentru toata lumea…

    Cred ca se va forta o restructurare a sectorului energetic, pe care baronii din sistem ( si nu voi pune ghilimele ) o amana de ani buni…

    Poate incearca si Grecia o astfel de procedura….

  10. Comparatia cu Lehman Brothers e deplasata pentru ca nu exista grad de comparatie. O „redefinire” a sectorului de stat din economie trebuia facuta de mult. Hidroelectrica ar putea fi un inceput bun, dar nu cred ca se va merge pana la capat, pentru ca daca am ucide toate „capusele” s-ar putea sa constatam ca am ramas fara jumate din economie…

  11. Căpușarea se aplică în România și în privat, nu doar la stat. Directorul român al Strabag suge puternic din filiala română prin firmă căpușă, și concediază subordonații care din naivitate și pentru că nu vor să fie pușcăriabili încearcă să gestioneze corect licitațiile de achiziții…

    Așa că…

  12. Up-dated

    1. Extras din : „Memorandum of Economic and Financial Policies” issued by Romanian Authorities –

    „We have scheduled another round of negotiations in May in view of the EC announcement on April 25, 2012 of in-depth investigations to assess if Hidroelectrica sold electricity at preferential tariffs in breach of EU state aid rules. We will keep the IMF, EC and WB regularly informed
    of the progress of the renegotiations. Key elements of the contracts, including average
    price, duration and volume, will be published within 30 days after finalization. All
    new bilateral contracts of SOEs will be made transparently and nondiscriminatorily
    through OPCOM (electricity)
    …” signed by Florin Georgescu and Mugur Isarescu

    si aprecierea IMF din Fifth Review Under the Stand-By Arrangement” 18/06/2012:

    „The authorities placed state-owned power producer Hidroelectrica into
    bankruptcy on June 18. The government announced that bankruptcy procedures would be
    used to cancel below-market bilateral energy contracts.
    This unexpected bankruptcy raises concerns about the viability of the share sale agreed as part of the structural benchmark for end-October. It may also pose risks to overall market confidence in Romania and to the viability of sales of stakes in other public firms.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gheorghe Piperea
Gheorghe Piperea
Avocat, profesor universitar, vicepresedinte UNPIR si membru al INSOL Europe

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro