luni, mai 20, 2024

Considerații asupra securității energetice în noua conjunctură geopolitică

În industria energetică, decidenții acționeaza parcă contrar oricărei legi a fizicii, a economiei, managementului sau a bunului simț. Liniile directoare ale unei viitoare Strategii Energetice sunt explicitate clar în Strategia Națională de Apărare: continuitate, adaptabilitate, flexibilitate, reziliență și predictibilitate. Continuitatea nu s-a manifestat decât în malfacere, adaptabilitatea și flexibilitatea s-au manifestat în conservarea sistemului ticăloșit de spânzurat și sifonat bani către grupuri organizate de infracționalitate economica, iar rezilienta și predictibilitatea s-au manifestat exclusiv în birocratizarea excesivă ce demolează industria energetică românească. În rest numai zâmbete acompaniate de trompete triumfaliste care redau ce li se șoptește în cască.

Ar trebui să plecăm măcar de la ultimile trei porunci din decalogul lui Moise: Să nu furi, Să nu minți, Să nu lăcomești, despre care credem că ar putea face o lume mai bună.

De-a lungul a celor doi ani și jumătate de când scriu în Contributors, am tot făcut referire la teorie. Vreau doar să reamintesc (fără ghilimele) câteva noțiuni, cu exemple, despre care se scrie mai puțin.

Securitatea Energetică este o condiţie a existenţei statului român, un drept internaţional inalienabil şi imprescriptibil, rezultat din dreptul statului asupra resurselor sale energetice şi din tratatele europene şi euroatlantice care trebuie să devină unul din obiectivele de guvernare pe termen lung. Securitatea energetică presupune asigurarea necesarului de consum de energie sub aspectul accesibilităţii la resurse şi a disponibilităţii accesului pe termen lung. Accesibilitatea se referă și la preț!

Securitatea economică (și energetică) poate fi redusă la problemele relevante din punct de vedere practic:

  • capacitatea statelor de a menține unități independente de producție într-o piață globală,
  • capacitatea statelor de a dispune de acces la surse de energie și materiale strategice,
  • eventualitatea ca dependența economică pe piața globală să fie utilizată pentru atingerea unor scopuri politice,
  • posibilitatea ca piața globală să crească inegalitățile economice dintre state,
  • riscul ca globalizarea economică ce duce la diminuarea funcțiilor economice ale statului să genereze economie subterană, comerț ilicit, trafic cu tehnologie, afectarea mediului înconjurător,
  • riscul ca economia globală să intre în criză datorită politicilor economice greșite, a conducerii politice slabe, a instituțiilor internaționale slabe, a instabilității financiare.

Trebuie să subliniem că România trebuie să fie în acord cu strategia energetică a UE dar să și țină cont de problemele generate de vecinatatea cu Marea Neagră. Romania are o arhitectura proprie a industriei energetice ce rezultă din disponibilitatea resurselor, cerințele economiei sau istorie.

Nu avem de 15 ani o Strategie Energetică (trecută prin Parlament) și de aceea putem să punem căteva accente legate de evoluțiile din ultimile luni, de care să ținem cont în proecția unei viitoare strategii.

  • România are resursele necesare dar nu are capacitatea de extracție de gaze și de generare de energie electrică pentru a-și asigura autosuficiența energetică. (Chiar nu răspunde nimeni pentru situația în care am ajuns?)
  • Romania a devenit importator net de energie. (Înțelegem că tehnologiile anilor 50 – 60 – cărbune și gaz, deci securitare – pe care le deținem sunt poluante și cu randamente slabe și trebuiesc închise mare parte din ele. Nu am înlocuit cu ceva această lipsă de capacități securitare de generare! Ne chinuim de ani buni să punem în funcțiune o amărâta de termocentrală la Iernut și nu reușim? Asta nu este cumva o subminare a economiei? Am închis câteva zeci de SACET-uri, cu rol important în generare de energie electrică. Am rămas și fără energie termică și fără energie electrică!)
  • Decidentii copie directivele europene cu toate că politicile pe domeniul energiei nu mai sunt de actualitate sau au fost inițial gresite. Grean Deal și Fit for 55 fac ca UE să sară din monopolul gazului rusesc într-un monopolul chinezesc. Materiale strategice, metalele și pământurile rare ce se folosesc în construcția panourilor fotovoltaice sunt monopolizate în proporție de 80% de China și productia de magneți este deținuta în proporție de 90% tot de China. (Să ne uităm la ultima boroboață: ordonanța cu „taxa pe soare”, dată pe o legislație din 2018 care mâine ar putea fi schimbată.)
  • România și-a cedat parți importante din suveranitatea energetică și are dependențe impuse de alți jucători statali sau nonstatali care pot fi utilizate în atingerea unor scopuri politice. (Ultimul exemplu este Austria care s-a împotrivit intrării României în spațiul Schengen cerând avantaje economice pentru OMV.)
  • România nu a reușit să găsească interdependențele pentru a stopa posibilitatea șantajului altor state, nu a reușit să creeze o situație win – win, de smart dependency. (Poate cu Repubica Moldova va reuși.)
  • România nu se poate împotrivi stopării inegalităților economice impuse de alte state sau multinaționale – a se vedea închiderea Arpechim Pitesti de catre OMV, închidere care a scos-o din piața produselor petrochimice și care a dezvoltat industria petrochimică din Austria, țară ce nu are resurse!)
  • România se află în situația ca diverse companii străine să aibă poziția de oligopol sau monopol în industria energetică, realitate ce a dus la diminuarea funcțiilor economice ale statului. (exemplele sunt mai jos!)

Ținând cont de definirea termenului de amenințare înțeles din perspectiva securității naționale “ca acțiune a cuiva sau ceva care are potențialul de a dăuna intereselor naționale”, rezultă că “politica de securitate’’ ar trebui gândită din perspectiva analizei amenințărilor. Amenințările ar trebui să genereze reacții potrivite de reducere a răului. Putem afirma că România se află sub riscul și amenințarea energetică ale politicilor duse de companiile (majoritatea cu acționariat deținut de alte state) care au diverse interese și nu întotdeauna economice. Iată exemplele: extracție de petrol și gaze – Austria (OMV), distribuție de gaze – Germania (Eon) și Franța (Engie), distribuție de energie electrică – Italia (Enel), distribuție de carburant – Ungaria (MOL), Federația Rusă (Gazprom și LukOil), Kazakstan (KazMunayGaz), Ajerbaijan (Socar). Toate aceste state au politici mai mult sau mai puțin vizibile de acaparare de influență politică. O parte din ele sunt în relaționare energetică de decenii cu Federația Rusă care impune politici energetice care sunt defavorabile României.

“Apărarea economică (incudem și energia) revine organelor statului care au competențe stabilite prin legi adecvate acestui domeniu de activitate. Ea vizează producția și circulația resurselor, ameliorarea competitivității naționale într-o economie globalizată, protejarea bazelor de date și transferurile tehnologice, combaterea exploatării ilicite a brevetelor, dezinformarea informatică și contrafacerile.”

Comisia Europeană a înțeles că “în plan economic, apărarea colectivă poate contribui la ridicarea ratingului unui stat, la sporirea încrederii investitorilor străini strategici în stabilitatea mediului de afaceri din țara respectivă, la îmbunătățirea schimburilor de bunuri și servicii cu parteneri externi”. Caracteristicile apărării colective sunt: caracterul voluntar, selectivitatea, caracterul deschis, permisivitatea, caracterul organizat, temeiul juridic, legitimitatea, descurajarea.

Astfel, ținând cont de interesele comune și trecând peste interesele economice egoiste ale companiilor multinaționale, țările Uniunii Europene, începând cu al doilea mandat al Comisiei Barroso, au început (greoi) să elaboreze politici comune de apărare. Strategia energetică europeană este un astfel de document care creionează strategia de apărare colectivă în domeniul energetic a țărilor Uniunii și din vecinătate de presiunile potențiale. Din 24 februarie 2022 putem să considerăm acest document ca perimat deoarece s-au schimbat toate regulile din piețele de energie, după războiul energetic dus de Rusia împotriva UE, război cu acțiuni, conotatii și referiri spre zona de intelligence și security. În ultima perioadă observăm că și statele aliate României au atentat la securitatea energetică, adică apărarea colectivă nu a mai funcționat.

Concluzia este că României îi trebuie o resetare a tot ce a existat până acum în industria energetică și gândirea unor noi căi de a asigura energie economiei și populației pe prețuri acceptabile.

Later edit: despre cablul submarin cu energie verde (RES) din Azerbaidjan, prin Georgia, pe sub Marea Neagră în România.

Azerbaidjanul nu produce energie regenerabilă! World Fact Book (site al CIA) ne spune că această țară în 2020 producea energie electrică doar 5,8% din regenerabile. Producția totală a anului 2020 a fost de 7,766 TW și exportul a fost de 1,491 TW. Rezultă că 0,445 TW au fost produși din hidro, eoliene, solar și biomasă în 2020. în doi ani de zile puțin probabil că orice țară să își schimbe radical mixul energetic!

Fig. 1 – Productia de energie electrică a Azerbaidjanului (sursa cia.gov)

Deci nu vom importa RES ci energie din gaz.

Transportul energiei electrice prin cablu înseamnă pierderi destul de mari. Nu s-a furnizat nici o dată tehnică, dar fizica ne spune că Rezistența = rezistivitatea materialului x (lungimea cablului / secțiunea transversală a conductorului). În linie dreaptă sunt 2000 Km dar nu putem calcula nimic, chit că știm rezistivitatea electrică a cuprului de 1,7 * 10-8 ohm x m. Calculăm când o să avem toate datele.

Întrebarea este dacă se va construi și cui folosește?

Momentan știm că va costa 2 miliarde de euro. De ce se consumă acești bani? Nu era mai simplu să dăm noi drumul la exploatările de gaze de la Caragele, să facem noi energia electrică cu instalații performante și să încasăm banii? Ne mai trebuie o nouă dependență, cea față de Azerbaidjan?

Distribuie acest articol

46 COMENTARII

  1. „Momentan știm că va costa 2 miliarde de euro. De ce se consumă acești bani? Nu era mai simplu să dăm noi drumul la exploatările de gaze de la Caragele, să facem noi energia electrică cu instalații performante și să încasăm banii? Ne mai trebuie o nouă dependență, cea față de Azerbaidjan?”

    Pt ca factoru lde decizie roman intotdeauna va alege calea cea mai usoara, mai ales argumentul suprem al romanasilor ca „plateste altul”, adica UE.
    Iar UE actioneaza dupa principiul cretin denumit NIMBY

  2. De acord cu autorul. Ar fi trebuit sa bagam banii in capacitati de productie romanesti, distribuite pe tot teritoriul. Potential exista. Si schimbata legea aia offshore incat sa fie atractiva pentru investitori, fara praguri de pret cu cote de impozitare diferite, ca preturile respective pot sa fie total depasite dupa inflatie ca cea de azi si nimeni nu se risca pe termen lung.
    Mai am si dubii ca acea energie (3GW) poate fi transportata prin sistemul romanesc de transport pana spre vestul tarii. Chiar si partial.

    • Legea offshore a fost modificata conform dorințelor Exxon și OMW. Romania are una din cele mai favorabile redevențe petroliere (pentru investitor) din Europa. Din câte știu a fost eliminata din legea veche dreptul la preempțiune al statului roman la cumpărarea de gaze produse offshore. Asta spune multe despre poliica coaliției actuale privitoare la securitatea energetica.

      • @Alex : OMV nu are un mare si deosebit interes sa extraga gazele din Marea Neagra – believe it or not !!…why ??…because:
        – rezervele de gaz din Marea Neagra sunt cea mai mare banca a Austriei (au valoarea colateralului aproape echivalent cu aurul), deci, pot ridica oricind oricit capital din piata financiara pentru alte operatiuni;
        – de ce ar investi (cheltui sume mari), sa scada volumul de gaze (deci si valoarea lui) mai ales acum cind gazul are valori mari si, se prefigureaza a ramine cam acolo pe termen scurt;
        E un „business model” foarte interesant, legat de o strategie a lor pe termen lung (conducta Croatia-Austria) a fost finantata/garantat cu gazele din Marea Neagra…de ce nu !?
        Eh, spun si eu prostii…sa ma aflu in treaba…

    • Transportul curentului functioneaza putin diferit fata de cel al gazului. Tehnic vorbind, cei 3 GW se vor consuma de catre Romania, iar productia centralelor electrice aflate in vestul Romaniei va merge la export deoarece in sud cererea va fi acoperita de cei 3 GW care vin din import. Ceva de genul va functiona.

      • „productia centralelor electrice aflate in vestul Romaniei va merge la export deoarece in sud cererea va fi acoperita de cei 3 GW care vin din import”

        Mica problemă ar fi că în vestul României nu există 3 GW producție. Desigur, o persoană care pretinde că are un IQ de 150 nu se împiedică de astfel de amănunte, dar producția de energie a României e amplasată doar în sud. Cu Moldova și Transilvania incapabile să-și acopere necesarul, probabil din considerente geostrategice.

        Cei 3 GW din import au drept scop real dezindustrializarea României. Într-o zi, nu foarte îndepărtată, se va dovedi că acei 3 GW din import erau de fapt la mâna Rusiei, iar România se va trezi în situația de azi a R.Moldova. Iar la vremea aceea, persoanele cu IQ de 150 nu vor mai avea acces la laptop și la finanțare, pentru că dezindustrializarea României va fi fost deja un fapt împlinit.

      • @ Narci: o poanta pt dvs..
        CHEAP Tarnita Lapustesti de 1 GW poate face o mare diferenta (in piata interconectata RO-HU-A)
        Cine se opune (pe ascuns, evident) : guess what ? Austria…nu stiu daca s-a observat ca in martie a.c. Min.Energiei a scos acest proiect din strategia energetica a Romaniei !?
        De ce deranjam A: pt ca au deja capacitati mari de stocare/pompare/generare (si mai construiesc) si fac jocurile pe PZU in CEE. (ca si bursa pe gaz din Baumgarten)
        Pentru cine nu stie: pretul marginal nu este dat de ultima centrala care intra in sistem dupa cum ni se explica pe la TV !…asta e valabil daca ai capacitati suficiente sa acoperi demandul…si cum RO, nu are cpacitati suficiente, atunci, pretul marginal e dat de importuri !…dáia traderii se dau de ceasul mortii, si, facindu-ma frate cu dracu’as putea banui ca Transelectrcia are dati 4000 MW ATR, de citiva ani buni dar nu se construieste nimic…adica capacitatea de transport e blocata !…de ce ? ca sa facem import/export conform „free market”, nu-i asa ?!?…jocuri „din piata”…

  3. „Romania are o arhitectura proprie a industriei energetice ce rezultă din disponibilitatea resurselor, cerințele economiei sau istorie.”
    ___
    Din cate am inteles, strategiile energetice se traseaza in functie de disponibilitatea resurselor si a potentialelor, evolutiile thnologice in domeniu si evident a beneficiilor socio-economice (atragere investitii /capital privat pe plan local, creare noi locuri de munca directe si indirecte pe plan local, sporirea securitatii energetice, bunastare, etc). Aspectele istorice „nostalgiile” nu prea au relevanta in noua ecuatie.

    • @Alex : OMV nu are un mare si deosebit interes sa extraga gazele din Marea Neagra – believe it or not !!…why ??…because:
      – rezervele de gaz din Marea Neagra sunt cea mai mare banca a Austriei (au valoarea colateralului aproape echivalent cu aurul), deci, pot ridica oricind oricit capital din piata financiara pentru alte operatiuni;
      – de ce ar investi (cheltui sume mari), sa scada volumul de gaze (deci si valoarea lui) mai ales acum cind gazul are valori mari si, se prefigureaza a ramine cam acolo pe termen scurt;
      E un „business model” foarte interesant, legat de o strategie a lor pe termen lung (conducta Croatia-Austria) a fost finantata/garantat cu gazele din Marea Neagra…de ce nu !?
      Eh, spun si eu prostii…sa ma aflu in treaba…

  4. Aparent se poate spune cum textul supus noua dezbaterii ca simpli nonspecialisti pe acest subiect conține o anume forma de adevăr. Totuși? România nu a reușit sa facă ceea ce textierul ne spune nici măcar în timpul socialismului multilateral dezvoltat. Totul se rezuma la banii necesari, latehnologia aferenta, la valoarea de piață a zăcămintelor, la poziționarea magistralelor de transport, la costurile imense ce țin de capacitățile de stocare și la formula finala ce are în poșetă profitul obținut. Musai trebuie sa realizam conjunctura internațională în care ne aflam cu trebuie sa țineam seama și de interesele marilor puteri energetice. De una singura România nu avea capacitatea de a realiza mai toate zicerile identificate de text ca necesare. Decuplarea totala de Rusia ne avantajează. Uniunea Europeană și implicit și România au consumat gazul rusesc timp de 32 de ani la niște costuri extrem de mici și ne-am ocrotit propriile noastre zăcăminte ce erau acum deja consumate dacă ele erau valorificate în trecut. Abia acum România poate beneficia de noi tehnologii de extragere ce ne aduc un profit onorabil desigur împărțit cu cei care poseda astfel de tehnologii. Fără a tine seama de întreg degeaba ne batem cu pumnul în piept. Nu am fost și nu suntem instare, de unii singuri, sa atragem,sa prelucram și sa transportam aceste zăcăminte. Mai degrabă integrarea și mai accentuata a României în UE ne poate aduce beneficii mari în viitor. Suntem parte a unei structuri economice și în cuprind militare de forță. În rest totul vine de la sine dacă respectam deciziile venite de la Bruxelles.

    • Respectarea deciziilor trebuie facuta cu limita pe care a stabilit-o justitia germana, adica doar daca nu contravine interesului national.

  5. „Azerbaidjanul nu produce energie regenerabilă! World Fact Book (site al CIA) ne spune că această țară în 2020 producea energie electrică doar 5,8% din regenerabile.”
    _____
    Atat Azerbaijanul cat si Romania au un poential considerabil de eolian offshore. In acest context, conectarea celor doua potentiale face sens. Spre exemplu, cand puterea vantului este mai slaba in Marea Neagra, poate fi mai puternica in Marea Caspica, si evident viceversa.

    https://documents1.worldbank.org/curated/en/141221587050442759/pdf/Technical-Potential-for-Offshore-Wind-in-Romania-Map.pdf

    https://documents1.worldbank.org/curated/en/559771586846407006/pdf/Technical-Potential-for-Offshore-Wind-in-Azerbaijan-Map.pdf

    Trebuie mentionat insa, ca spre deosebire de Romania, Azerbaijanul va demara dezvoltarea potentialului si atragerea investitiilor private in domeniu in viitorul apropriat (inaintea Romaniei). Asadar, Romania va importa energie eoliana din Azerbaijan si va egala probabil contul cu energie nucleara, a caror costuri de productie (LCC/ life cycle costs) sunt mai ridicate si finantate prin datorii publice.

    https://www.worldbank.org/en/news/press-release/2022/06/03/new-roadmap-to-help-unlock-7gw-of-offshore-wind-potential-in-azerbaijan-by-2040

    https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

    • Si cum ramae cu „valorile” europene ? mondialul din Qatar l-au facut praf europenii din motive morale, iar Azerbajanul „sclipeste de democratie”.
      Romania trebuia sa se opuna acestui proiect de cablu pt curent electric aberant, din motive ecologice, trece pe teritoriul racului …. si a soparlei …..
      Pt ce curent electric de la asemenea distanta daca Europa doreste fortarea la maxim a energiilor regenerabile, eolinene si solare.
      Avem de pe acum probleme cu aceste forme de productie datorita limitarii technice a capacitatilor de stocare, n-am auzit ca pot umple o canistra de curent electric !!
      Banii aruncati pe geam, pardon in vant in loc sa fie investiti in cercetare si gasirea unor solutii viabile de productie si stocare a curentului unde se produce, in Europa , numai ca Europa este schioapa rau e tot, este pe cale sa-si taie ambele picioare si sa se impuste singura in cap.

      • ” Avem de pe acum probleme cu aceste forme de productie datorita limitarii technice a capacitatilor de stocare, n-am auzit ca pot umple o canistra de curent electric !!”
        ____
        La cine va referiti prin sintagma „avem”? Vorbiti cumva in numele administratiei CE Oltenia sau Nuclearelectrica? Despre balansarea retelelor cu centrale turbo, flexibile si inteligente pe gaz (cu turbine de avion) ati auzit?

        https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs

        https://www.youtube.com/watch?v=GF-70yncAVY&list=RDCMUCHQcKZdam9qg72REs6RTuqQ&index=10

        https://www.youtube.com/watch?v=BDuBq6ZPb7s

        P.S. Com paniile germane de exemplu, au reusit sa integreze cu succes regenerabile (pana in jur de 50% din mix) fara a intampina probleme. Si conform strategiei energetice, pe durata urmatorilor 10 ani, ponderea regenerabilelor in mixul german va depasi pragul de 60%. In cazul Romaniei (cu al ei potential hidro de invidiat) ponderea regenerabilelor in mix ar putea creste pana in jur de 80%. Un asemenea obiectiv insa, (modernizarea sistemului energetic) necesita atragerea investitiilor private imense, si implicit abandonarea vechiului monopol „centralizat de stat” in favoarea unui sistem descenralizat, flexibil si inteligent.

        P.S. pentru cunostintele dvs, chiar si SUA (un exportator net de petrol si gaze) urmaraste o strategie energetica similara. sa se https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=51698

        • @Florix: Romania are potential pt. capacitati de stocare hidro/pompare/cumulare/generare de ~2 GW…cu astea, se pot introduce in SEN lejer 8 GW RES…nu e nevoie de turbine de avion (merg pe gaze…n-avem gaze)
          Decocamdata, cele mai mari, mai sigure, tehnologie cunoscuta si potential mare de stocare a energiei electrice in „canistre” (de fapt „ligheane”superioare si inferioare din care se plimba apa chioara, se regularizeaza riuri, irigatii, alimentari apa orase, colectare riuri sa nu inunde si alte beneficii.)

        • PS @florix: companiile germane au integrat cu succes regenerabile (cam 60% nu 50%) pe baza a 2 mari „ajutoare”:
          – cea mai mare „baterie electrcia'” din vestul EU – Norvegia, cu ale sale CHEAP
          – Austria, care are si ea CHEAP si unde Germania insasi, construieste 1 CHEAP, exact pentur stocare/echlbrare

    • @Florix: acest prouect de 2 miliarde EUR (numai costul cablului) este mai degraba politic de cit energetic.
      Din scoala primara a energeticii se invata ca centrele de productie se dezvolta pe linga surse: adica centralele pe lignit, linga bazine carbonifere, centralele eoliene, prin Dobrogea, centralele pe gaze pe la Iernut, centralele hidro-pe apa s.a.m.d.
      Deci, logica ar fi fost: hai sa valorificam, daca nu tot, macar cit mai mult din ce avem p’ aci prin UE si RO: adica fo’5-6000 MW eolienei, fo’ 4-6000 MW cicluri combinate pe gaze din M.Neagra si Caragele, fo’ 3-4000 MW solare, citeva sute hidro, etc., etc., pina la a ne gindi la Azerbaijan
      Il citez mai jos pe un tip (fara a avea vreo simpatie deosebita), dar, mi se pare ca suntem „on the same wavelength”.
      https://www.energynomics.ro/en/any-dream-will-do-jozsef-balogh-on-the-azerbaijan-georgia-romania-hungary-dream-cable/
      el zice „dream cable”, eu zic, „cai verzi pe pereti” dpdv energetic, politic, poate o fi altceva…mai bine tragea o conducta de gaze, dar, asta ar fi fost si mai de risul curcilor…penibil…o tragea peste rezervele OMV Neptun Deep si peste Caragele…

  6. Pentru că așa a hotărât Haita.
    Deoarece UE a hotărât că renunță la gaze și petrol.
    Oricum, nu sunt 💰 noștri decât în mică parte. Doar un fizician ori un specialist in Linii electrice poate spune clar care sunt pierderile și dacă merită la prețul asta.
    Nici măcar 💸 pentru reactoarele și minireactoarele preconizate nu sunt ai noștri – toți sunt împrumutați de la alții cointeresați in multiple feluri.
    Întrebarea e de ce totuși nici se mișcă nimic, deși e o urgenta și se tot fac planuri și aranjamente de ani buni de zile!

  7. Buna ziua d-le Pacuraru,
    ma bucur mult de curajul dumneavoastra din articolele pe tema energiei. Introducerea articolului spune adevarul.Pacat ca acesti analfabeti tehnici si functionali care ne conduc nu vor intelege nimic. vorba proverbului-cel mai orb dintre orbi e cel care nu vrea sa vada si cel mai surd dintre surzi e cel care nu vrea sa auda-. Demult incerc si nu reusesc sa inteleg aceasta ”intepenire” a conducatorilor nostri de parca sint manevrati de un papusar invizibil si rau.
    In alta ordine de idei referitoare la cablul submarin. Toti s-au repezit cu vorbele si cu ”hub-ul” energetic romanesc. Care hub? 1000 de MW? Dar ai cui vor fi? Ai Ungariei, ca lunile trecute ministrul Szijarto a fost in Azebaijan si spunea-in presa romana am citit- ca Ungaria a stabilit cu azebaidjanul sa faca acest cablu prin care sa TRIMITA curent in Azebaijan de la centrala lor nucleara si sa PRIMEASCA in schimb petrol.
    Si asa va fi.
    astept noi informatii prin articolele Dv.
    Va doresc sarbatori fericite si La multi ani!!

  8. Nemtii sunt de inteles ca duc o asemenea politica energetica absurda, cei mai multi sunt convinsi ca electricitatea vine de la priza si gazele prin conducte.
    Pe romani insa nu-i pot intelege, eu de ex. imi amintesc cu „nostalgie” cum veneam seara de la munca cu bicicleta, pe canicula, dupa 20 de km si urcam 12 etaje, pe intuneric, scara nu avea ferestre, cu bicicleta in stinga, luminarea in dr, (nici baterii nu se gaseau), si mincarea de cartofi, de la bunici, in cealalta. Pe copil il aducem in turul doi.

  9. Legat de cablul submarin, o complectare.
    Va fi ( când va fi) bănuiesc trei cabluri speciale. ( unu pentru fiecare fază) . Sigur cu răcire prin ulei. ( super special )
    De ce răcite cu ulei fiind sub apa ? Datorită pierderilor și lungimii mari. Și care conform fizicii elementare ( in cazul acesta) se ” combate” in doua moduri.
    1- foarte înaltă tensiune pe cablu ( cabluri) . De ordinul nu mai mic de 750 KV.
    Lîngă noi doar rușii au așa linii și aparatajul aferent. Poate vom importa de la Moscova necesarul tehnologic ? Nu știu.
    2- răcire forțată care menține cablul la temperatura acceptabilă pentru a avea un curent (amperi ) mai mare.
    E automat cablu special din import.
    Cum era și cablul subteran din Cluj ( la ” doar” 110 kv daca mai țin bine minte) care ” lega ” stațiile de transformare Feleac cu Someșeni. Made in Japan (atunci, anii 70 )

    Ce nu spune, calculează nimeni, câtă energie poate călătorii prin acest cablu trifazat ?
    Un calcul grosolan, simplist:

    750.000 volt x 300 amper = 225 Megawatt.
    Adică cu 4 mai mult decât produce ( hidro) centrala de la Mărișelu.Care nu e mare că putere instalata . 221 MW.
    Și remarcați că nu am băgat în calcul coeficientul de fi ( nu am pe tastatura simbolul) datorat puterii reactive inerente.

    Acum mă întreb cum putem cu o astfel de putere ridicolă să ne lăudăm că vom da și altora din acest curent ?
    Habarnism ? Manipulare ? Nu știu .
    Dar cum a apărut și doamna Ursula ( aceasta Dancila dar germana ) la semnarea solemnă, cred că ambele „caracteristici” sunt valabile.

    PS.
    România e perfect integrata în definiția Republicii bananiere de pe Wikipedia.
    – Tot e de vânzare, tot se pune la mezat.
    Oameni, funcții, rezerve din subsol , sol și mare.
    -Sistem bancar aproape în totalitate cu bănci străine.(Filiale)
    – Industrie autohtonă dominată de firme străine.
    – deficite bugetare perene cu noi datorii an după an și fără sa vezi nimic din acești bani.
    – cleptocrație atât la guvernul central cat și la nivel local.
    ( Definiția pe Wiki merge mult mai dur. Scrie negru pe alb : „guvern de hoți” . ) 😀

    Să aveți o zi buna.
    Speranța e ultima care moare.

    • @ stefan 60- in loc sa faceti calcule si sa va dati cu parerea despre structura cablurilor submarine de electricitate, era mai simplu sa cautati ceva pe internet, de ex. Google scoate Wikipedia pe prima pozitie la o cautare dupa cabluri submarine:
      -https://en.wikipedia.org/wiki/Submarine_power_cable
      Printre altele, si eu am aflat cu surprindere ca nu se transmite curent alternativ pe distante mari ci curent continuu.
      Cel mai lung cablu funtional azi pare a fi North Sea Link intre Marea Britanie si Norvegia
      https://en.wikipedia.org/wiki/North_Sea_Link
      Acesta are o lungime apropiata de distanta submarina intre Georgia si Romania, puterea un pic mai mica decat in proiectul nostru si costurile in conformitate cu predictiile din presa, adica vreo 2 miliarde.

      Domnul Pacuraru baga batul prin gard cu rezistivitatea cuprului si distanta in linie dreapta intre Azerbaidjan si Romania, dar nu-si duce rationamentul pana la capat. La fel ca si comentatorul Tiberius uita cu nu este nevoie sa transporti energia direct din Azerbaidjan in Romania, ci probabil ca se procedeaza din aproape in aproape (presupun, fara sa mai caut date pe internet…), adica Azerbaidanul da energie Georgiei, Georgia ne da noua si noi dam Ungariei. Sa nu ne inchipuim ca electronul pornit din Azerbaidjan „ajunge” pana la Budapesta tot frecandu-se de cabluri ca sa produca caldura si sa-si piarda virilitatea, electronul care „ajunge” la Budapesta poate vine de la CE Oltenia sau de la alta centrala electrica pe care o avem noi mai la vest.

      Senzatia mea este ca acest proiect nu este vital pentru noi, ci mai ales pentru Ungaria ajunsa intr-o pozitie nu foarte confortabila in urma pariului pierzator pe Putin si Rusia. In ciuda retoricii pro-ruse si a unor actiuni efective de blocare a unor decizii europene care se iau prin unanimitate ( ajutorul pentru Ucraina, anumite sanctiuni, etc…) se pare ca ungurii incep sa realizeze ca UE este decisa sa renunte la energia ruseasca si ca vor trebui sa se adapteze situatiei.
      Adica Putin nu se va retrage din Ucraina decat dat afara printr-un razboi care se contureaza a fi de lunga durata, ca urmare sanctiunile vor persista iar Ungaria va trebui sa-si faca rost de energie la preturi de piata globala nu la pret preferential din Rusia contra sabotarii proiectului european. Am putut afla cu ocazia scandalului Schengen ca premierul landului Bavaria impreuna cu cancelarul Nehammer au efectuat in noiembrie o vizita in Croatia pe tema gazului de la terminalul croat de LNG din insula Krk. Uite ca lumea incepe sa accepte realitatea desprinderii din imbratisarea „marelui Urs”. Deocamdata lucrurile nu sunt grave, iarna aceasta pare ca va trece cu bine pentru Europa, dar daca se va ajunge la oprirea completa a fluxului de gaze dinspre Rusia spre UE, fiecare va fi o perioada pe cont propriu. De pe la inceputul toamnei s-a mai diminuat retorica nationalista si anti-romaneasca a lui Orban, chestiile cu echipa de fotbal, cu imnul Tinutului Secuiesc au fost date in surdina, UDMR-ul s-a facut baiat de treaba preocupat mai mult de mersul economiei decat de drepturile minoritatii maghiare, ce sa-i faci , asa e viata, unii castiga, altii pierd. In contexul actual, in caz de deterioare a situatiei pe piata energiei din Europa, o buna vecinatate cu Romania de unde ar putea ciupi un pic de gaz in numele solidaritatii europene este cruciala pentru Ungaria.

      • Domnu stefan60 a lucrat candva la montarea cablurilor electrice si are impresia ca stie cu exactitate cum functioneaza lucrurile in lumea reala doar ca tehnologia mai evolueaza nu ramane blocata in anii 70. Chiar acum vreo 6 luni citeam ca (Toshiba parca) a reusit sa faca in tranzistor IGBT capabil sa functioneze la voltaje mult mai mari, ceea ce va avea implicatii directe in invertoarele folosite in productia fotovoltaica.

        • Aveți dreptate.
          Am lucrat mult cu curentul.
          Am uitat ( imperdonabil) că tehnologia a evoluat mult.
          Dar și faptul că transportul energiei in curent continuu și pe distante lungi , reduce ulterior pierderile.

          Ca urmare mă duc să mă biciuiesc singur.

          Totuși ca curiozitate, in zilele lucrătoare când nu e soare și vânt, cat curent a ajuns să importe Romania ?
          Răspunsul e legat și de comentariul domnului @ Ioan.
          Daca nu avem suficient pentru consumul intern, vom importa . Inclusiv prin cablu submarin.
          La ora de vârf, ce mai dam vecinilor ?
          Din moment ce producția internă de curent electric + importul de energie sunt egale cu consumul național în acest caz. (Ora de vârf de sarcina)
          Le spunem vecinilor sa aștepte pină scade consumul nostru ?
          Basca oprim un reactor in 2026. Minus alți 700 MW.
          Întreb înainte de a suferi biciuirea.
          Să aveți o zi senină. Cu curent gârlă. 😀😀

      • ”electronul care „ajunge” la Budapesta poate vine de la CE Oltenia sau de la alta centrala electrica pe care o avem noi mai la vest.”

        Nu cred că în practică merg lucrurile așa. Energia se transportă la 400 kV, dar nu se consumă tot la 400 kV, deci există niște pierderi la transformare. Cablul submarin va fi probabil în curent continuu și va ajunge într-o stație de 400 kV, iar acei 400 kV vor merge mai departe către Ungaria.

        În exemplul citat, pierderile la transformare ar trebui suportate de cineva, care nu are de ce să le accepte. Așa că energia transportată va rămâne probabil la 400 kV și va fi în tranzit către Ungaria, fără niciun amestec al consumatorilor interni din România.

        În măsura în care consumatorii români vor avea nevoie de ea, energia va fi cumpărată de România, iar asta va crește importurile, în detrimentul producției interne. Grupurile energetice ale CE Oltenia se vor închide, probabil ăsta fiind scopul real al importului.

        • @Harald – nici nu știu cum să-ti răspund la confuziile care îți domina comentariul. Singura situație în care energia electrică din Azerbaidjan ar putea ajunge in Ungaria fara că noi sa avem acces la ea ar fi printr-un cablu dedicat care ar mai adaugă încă vreo 1500km la traseu. Ceea ce evident nu se va întâmpla. Odată cablul submarin legat la magistralele de 400kV ale SEN e că și cum ai vărsa apă într-o piscină . O piscină imensa in care unii pompează apa in diverse puncte iar alții, consumatorii, scot apa pentru nevoile lor într-o multitudine de alte puncte. Legi fundamentale ale fizicii fac ca la un punct de consum să ajungă cu precădere apa pompata in apropierea sa. Și piscina noastră este legată la piscinele vecinilor. Crezi că cineva poate identifica la priza de unde-i vine curentul? Că-i vine curent românesc sau bulgăresc sau unguresc? Sau că-i verde, nuclear sau din cărbune? Frecventa de 50Hz trebuie menținută. Scade frecvența, importam prin interconectoare sau dăm mai tare centralele noastre, creste frecvența, exportăm surplusul sau dam mai încet centralele noastre.
          Totul este interconectat și te asigur că în caz de deficit in Romania sigur nu exista nicio metoda prin care energia sa treacă mai departe spre Ungaria decât prin decuplarea consumatorilor români. Pentru că dacă Ungaria ar insista să „tragă” curentul din SEN conform contractelor, aceasta ar duce la scăderea frecvenței la noi și la intrarea în funcțiune a diferitelor mecanisme de protecție care decuplează și izolează diversele zone. Așa cum s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani când un defect in Croația a dus la pene de curent in tot estul Europei, de la noi până în Turcia, exact prin intrarea în funcțiune a protecțiilor de suprasarcină.
          Așa că tranzitul „direct” spre Ungaria la 400kV prin SEN-ul nostru (apropo, energia se transfera prin curent, nu prin tensiune – la priza ai 230V tot timpul, dar fara un consumator care să „tragă” curent, nu ai transfer de energie) fara amestecul consumatorului român este o mare aberație.

            • @dragostin catalin- nu, nici pe departe, dar am avut un profesor exceptional de fizica in liceu si am fost destul de bun la la materia asta si la matematica. Si in plus imi place sa caut informatii cand nu cunosc sigur ceva.

              Am fost usor iritat de atitudinea unora de a contesta fezabilitatea proiectului recent semnat la Bucuresti in prezenta doamnei von der Layen si ma gandeam ca nu se pot expune politicienii acestia de calibru greu pe un astfel de proiect , ca doar nu e vorba de fuziunea nucleara, cea de care suntem la 20 de ani distanta de prin 1950.

              Si asa am aflat ca aceste cabluri submarine nu sunt o chestiune extraordinara si ca exista numeroase proiecte asemanatoare in functiune. Si mult mai multe in stadiul de proiect. Si ca pierderea medie pe un cablu submarin de curent continuu ar undeva la 3% la 1000km. Destul de putin.

              Prezenta doamnei von der Layen la Bucuresti ma face sa cred ca se urmareste si o deviere a Azerbaidjanului si a Georgiei de pe orbita Kremlinului.
              O astfel de linie este in proiect si intre Egipt si Grecia pe sub Mediterana, pentru ca si Egiptul a devenit producator de gas din niste campuri off-shore din Mediterana. Poate ca e mai usor sa aduci energie electrica in Europa decat gaz si sa ajuti la construirea centralelor electrice pe gaz acolo unde sunt rezervele ( Azerbaidjan, Egipt, Algeria, …) , nu stiu exact, zic si eu asa… Ma gandesc ca pierderile pe liniile de transport de energie electrica sunt mai mici decat energia consumata pentru a comprima si pompa gazele.

          • @Ioan – pentru informarea ta, în România nu există un singur circuit trifazat de 400 kV. Când te uiți la o LEA de 400 kV, ai să vezi 3 sau 4 circuite de câte 3 faze fiecare. Nu toate acele circuite sunt conectate în aceleași trasformatoare la capete și nu toate sunt sub tensiune simultan.

            Deocamdată ai confirmat un singur lucru: misiunea ta e să promovezi cablul cu Azerbaidjanul.

            Energia se transferă prin cabluri, abține-te de la prețiozități berlineze.

            • @Harald- gata, hai ca ai gasit explicatia, promovez cablul cu Azerbaidjanul. Nu, promovez un minim contact cu realitatea pentru cei care au ramas cu putine cunostinte de electricitate din liceu. Si ce-i daca o LEA de 400kV are nu stiu cate circuite? Ca n-au fost proiectate si construite in anii electrificarii Romaniei sa duca energie electrica in Ungaria din Azerbaidjan. Au fost proiectate asa pentru ca asa e mai eficient sa trasporti energia electrica, prin mai multe seturi de cabluri subtiri si nu printr-un singur set de cabluri groase. Te las sa cauti explicatiile si iti spun ca nu te cred cand afirmi ca anumite circuite nu sunt sub tensiune.

            • bre nea Harald, vazui ca si matale „le rupi” cu cablele…ma lamurii si eu si cum e cu sirmele LES de 400 KV…fusesi pe la vreo distributie damboviteana si nu-mi amintesc ?!…de te legi de nea Ion cu pretiozitati berlineze

          • @dl.Ioan: pt. presedintia RO la UE (2018), am propus (impreuna cu un consortiu) un proiect UE(PCI=project common interest) pe care s-al promoveze Romania in timpul presedintiei de 6 luni: cablu/si fibra optica, transport energie si comunicatii, pozat pe fundul Dunarii, de la Cernavoda pina in Germania-Olanda. Fiind pe fundul Dunarii, e pe granite (no-man-land), nu necesita avize de mediu complicate si, mai ales, e f. usor de pozat, intretinut si…lega East-West….la el se legau direct tarile riverane UE (cam toate) si se realiza o interconexiune super puternica (RO era capat de sirma !…super-pozitie !)
            Ideea era de a valorifica inca 2 grupuri nucleare (3&4), gazele din Marea Neagra in cicluri combinate de 4000 MW convertite lignit/gase Turceni/Rovinari, 2-3000 MW eoliene Dobrogea si Buzau, stocare CHEAP in Retezat si Tarnita-Lapustesti si, eventual cablul electric de acum din Georgia (cu Agri)
            Am avut raspuns de la comisarul Sefcovici – ca proiect interesant si ca a fost inaintat intern la DG energy, iar noua ni s-a recomandat sa discutam mai departe cu Guv. Romaniei (la acea vreme PM era Viorica D, iar ministrul energiei era Anton x 2)…si, m-am oprit din vise.

  10. Apropo ne ducem sa ne milogim la greci si bulgari pt LNG cand am putea sa facem ce face Finlanda:
    #Finland to Get Vital Floating LNG Terminal to Secure Gas Supply
    The floating unit is set to arrive within about a week
    Exemplar will help ensure supplies amid European energy crunch

    • Pentru ca prin conventiile internationale nu pot trece ,,tancuri” adica vapoare care transporta gaz natural lichefiat (GNL sau LNG in engleza), asa cum ii place autorului sa spuna, prin stramtorile Dardanele si Bosfor.

      • @PIFu 21/12/2022 At 15:31

        Despre GNL/GPL ca „BUNKER” (pentru necesitatile operationale zilnice ale navei care le transporta prin stramtorile turcesti) si ca MARFA transportata, care le stocheaza la trecerea prin stramtorile Bosfor(Istanbul Strait – M.Neagra-Marmara)&Dardanele(Canakkale Strait – Marmara-Egee):
        kiyiemniyeti.gov.tr › Documents › TSVTS_User_Guide_21.05.20.pdf

        „1.8 Pilotage Services
        Pilotage service within Turkish Straits is compulsory for vessels carrying nuclear cargo/waste and hazardous and/or noxious goods or waste (IMDG Code-7), for nuclear powered vessels and LPG tankers with LOA of 150 meters and above which passes through the Turkish Straits, for contracted and scheduled LNG tankers passing through Canakkale Strait…”
        De aici ar reiesi ca GNL (ca marfa) e permis DOAR prin D(C) si ca GPL (ca marfa) e permis prin ambele.

        „7.8 Visibility
        When the VISIBILITY in any region of the Turkish Straits drops to 1 MILE AND BELOW, the maritime traffic will be kept open in one way and closed in the opposite direction. Vessels carrying DANGEROUS CARGO, large vessels and deep draft vessels will NOT be TAKEN to the Straits.”
        De aici ar reiesi ca GNL si GPL (ca marfa) sunt permise prin ambele stramtori, dar numai daca vizibilitatea in stramtori e de PESTE o mila (banuiesc ca marina).
        ======

        Pacura/produsele lichide (negazificate la destinatie) petroliere (ca MARFA transportata) nu se „simt prea bine” zilele astea la B(I)&D(C):
        „A Turkish measure in force since the start of the month has caused shipping delays. It requires vessels to provide proof of insurance covering the duration of their transit through the Bosphorus Strait or when calling at Turkish ports.

        In a statement, the authority also said it REMOVED FIVE OIL TANKERS from the country’s territorial waters via the Dardenelles Strait as they could not provide confirmation letters for their insurance.”
        https://www.reuters.com/business/energy/four-oil-tankers-pass-istanbul-strait-monday-maritime-authority-2022-12-11/

        Ma-ntreb daca navelor transportatoare de GNL/GPL (ca marfa) li se vor permite tranzitarea viitorului „Istanbul Canal”.
        =========

        @Tedy 21/12/2022 At 12:18

        AGRI e sublim (dar inexistent) si nu implica Bosfor si Dardanele, dar implica acelasi tip de relatie (Romania-Azerbaidjan) pe care acum Germania(-Rusia) o regreta (sincer sau nu).

  11. Articolul este corect, atingerea politrucilor incompetenti timp de decenii a lasat urme in siguranta sistemului energetic si a astatului.
    Aceeasi politruci sunt numiti cu mandat interimar de cateva luni pentru a pune in practica pretioasele indicatii ale sefilor lor, dupa care se spala pe maini si pleaca intr-un nou loc sinecurist. Daca sefii lor ar intelege ceva din punct de vedere tehnic ar fi in regula, dar aia sunt de multe ori mai prosti ca subalterii pe care-i folosesc sa o scoata la capat.
    Iar ultimul de la Energie, Popescu este o catastrofa, alergand dupa proiecte fanteziste (cabluri sub mare, SMR-uri, hidrogen la Halanga, toate cu firme prietene) in loc sa se ocupe de ceea ce are el in ograda: Iernut, Mintia, Elcen, Nuclearelectria, Hidroelectrica si CEO, care din maretele contracte pe care le are in parteneriat, poate va reusi sa termine fotovoltaicele ca despre ciclurile combinate sa ne asteptam la 2 noi Iernuturi, daca se vor apuca vreodata de ele.

    • @Pifu: ar trebui sa publicati un tabel simplu, pe ani, 2023-2030, astfel:
      – deficit de putere actual in sistem: ~1000 MW;
      – CNE-U-1 iese din sistem in 2026 : – 700 MW pe urmatorii 4 ani
      – Prin actul normativ OUG nr.108/30.06.2022se stabilește ca încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit și huilă, să serealizeze până la data de 31 decembrie 2032, prin retragerea din exploatare și închiderea și conservarea capacității energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă, de 4.920 MW
      12/24/22, 7:15 PM Guvernul României
      – prin PNRR se vor realiza 1600 MW cicluri combinate pe gaze pina in 2026 (zice fata aceea de la CEO Oltenia Lacramioara Deaconu, care, nu stiu sa fi pus vreo garnitura la chiuveta, dar,mite sa instaleze in 3 ani 1600 MW cicluri combinate…Doamne Dumnezeule…)

      Cum o dau cum n-o dau, tot opt degete imi trebuie la o mina ca sa socotesc babeste…s-o baza v.popescu pe eoliene si solare !/…o zice ca inlocuieste 5000 MW lignit cu 5000 MW solare/eoliene,…cred

      N-a reusit nimeni in RO sa ma lamureasca, intr-un Excel simplu de tot, (care ar fi trebuit sa fie simplu afisat pe site-ul Min.Energiei !) pe ani, ce scot, cind scot si cit scot si cind bag, ce bag si cit bag, ca sa pastrez un echilibru cit de cit si, mai ales, de unde resursele (gaz-garantate !) si fondurile (garantate !), altfel, nu trebuie scos nimic pina nu bag ceva mai intii…la mintea mea…

      Daca cititi OUG 108, prin „decarbonare” Ministerul intelege inchideri

  12. Inainte de toate, exprim ca toata lumea niste platitudini archicunoscute, economia romaneasca este legata de cea european si mondiala similar tuturor statelor cu cateva exceptii, gen Corea de Nord sau Iran.
    In pragul implinirii a 33 de ani de participare la circuitul economic european si mondial intr-un fel sau altul decidentii politici din Romania nu au inteles din „1000” de motive cum functioneaza pietele, se poate invata insa este nevoie de generatii insa mai rau, consider esecurile datorate mai mult intereselor personale care au stat in primplanul unor masuri si legi care au fost si sunt in continuare doar in folosul unora si nicidecum in folosul oamenilor de rand.
    Se invoca companiile multinationale care opereaza in Romania, ele opereaza cel putin la nivel european, unele chiar global. Aceste companii nu sunt organizatii caritabile, profitul si eficienta fiind in primplanul activitatilor, este esenta capitalismului si al sistemului actual atat politic cat si economic, este un sistem controlat de elite chiar daca este invocata democratia acolo unde aparent se practica.
    Stim bine cum actioneaza multinationalele, care sunt metodele prin care ele intra pe o piata si isi desfasoara activitatile.
    Referitor la energie si siguranta energetica a statelor acum in urma crizelor multiple cu care ne confruntam concomitent dintro data decidentii politici sunt pusi in fata unor realitati nemaiintalnite, nu exista „retete” dupa care s-ar putea actiona, a unor decizii care trebuie luate prin interventii masive intr-o piata pana acum libera intr-un fel sau altul.
    Vedem bine ca la nivel european se doreste concentrarea in mainile birocratilor de la Bruxelles a functionarii sistemului energetic comun, un control asupra activitatilor in acest domeniu a statelor europene pe fundalul transformarii industriale catre o economie europeana „smart, curata si verde”
    De aici intreaga legislatie tot mai stufoasa, ambigua, de multe ori la prima vedere irationala care pune in dificultate majora statele care trebuie sa aplice aceste legi.
    Unii o inteleg mai bine, alti o inteleg mai greu, altii nu o inteleg deloc si procedeaza ca atare, Romania fiind undeva intre greu si deloc.
    UE are prin fondurile europene si a altor programe financiare de dezvoltare are parghii extraordinar de puternice prin care poate influenta, controla si indruma statele in directiile dorite.
    Clasele politice nationale in functie de coloratura politica, capacitate intelegere si impuneri actioneaza intr-un fel sau altul.
    Unii se opun precum polnezii, ungurii, slovacii, cehii iar alti inghit pe nemestecate impunerile venite de la Bruxelles acceptand tot si toate.
    Acum la Romania, pana acum n-am inteles de ce nu se pot extrage gazele noastre din Marea Neagra, n-am inteles ce se intampla cu parcurile eoliene din Dobrogea, produc, nu produc curent.
    N-am inteles de ce nu functioneaza centrala de la Iernut asa cum n-am inteles de ce inchidem capacitati pe productie de energie fara a pune in loc alte solutii.
    Va veni momentul in care se va discuta, de fapt se intampla, de „nationalizarea/europenizarea” productiei e energie, se cauta solutii, cele gasite nefiind insa cele care rezolva problema, o accentueaza.
    Toate programele europene sunt finatate pe datorii si va veni momentul in care sistemul va claca urat de tot iar statele vor incerca sa astupe gaurile cu si nmai multi bani tipariti, bani fara valoare.
    Sunt intrebari despre care se discuta foarte mult, unde sunt rezultatele ? brambureala creata in Romania pe seama plafonarii energie electrice fiind cel elocvent exemplu, despre ce discutam de fapt ?

  13. Unora se pare ca le trebuie dependenta de orice, inclusiv de energie, ca sa poata incasa comisioanele aferente. Ce fac multiplele noastre servicii secrete, acum cand nu se mai ocupa cu ascultarea telefoanelor cetatenilor proprii? Tot nu au timp de prestarea serviciilor care chiar conteaza pentru tara?

    • Ca opinie personală, respectivele multiple servicii prestează de fapt servicii care contează pentru Berlin, deci tot contează pentru o țară. Numai că țara aceea nu e România.

      După cum se poate vedea chiar din finalul articolului, noua politică energetică nu mai e Wandel durch Handel cu Rusia, acum e Wandel durch Handel cu Azerbaidjanul. Iar România nu are de promovat niciun fel de interese proprii, treaba ei e să promoveze interesele Berlinului.

      P.S. Faptul că două portavoci consacrate ale Berlinului au început imediat în comentarii promovarea acelui cablu submarin de 3 GW demonstrează clar de unde provine ideea.

  14. Strategie energetica? Nuclear + CHEAP. Puteri industriale, fiabilitate demonstrata, predictibilitate, siguranta sistem, costuri rezonabile. Restul, gargara de habarnisti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro