miercuri, octombrie 20, 2021

Considerații privind primul raport anual al Comisiei Europene pe statul de drept care vizează toate statele membre ale Uniunii Europene

”Statul de drept și valorile noastre comune alcătuiesc temelia societăților noastre și sunt parte din ceea ce ne definește ca europeni. Statul de drept îi protejează pe cetățeni de legea celui puternic. Avem în UE standarde foarte ridicate în materie de respectare a statului de drept, dar ne confruntăm și cu diverse provocări. Comisia Europeană va continua să colaboreze cu autoritățile naționale pentru a găsi soluții și a garanta respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor în viața de zi cu zi”.

Acesta este unul din pasajele din discursul despre Starea Uniunii al Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care vorbește despre statul de drept.

Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE, încorporată în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Respectarea principiului statului de drept este ecosistemul optim în care toate celelalte drepturi fundamentale pot fi exercitate şi garantate și care previne corupția și frauda banului public. Încălcarea acestui principiu pune în pericol aplicarea efectivă a legislaţiei UE, precum și încrederea cetățenilor. Nucleul statului de drept este protecţia judiciară eficientă, care necesită independenţa, calitatea şi eficienţa sistemelor de justiţie naţionale. Respectarea statului de drept și combaterea corupției este esențială.

În mod paradoxal Uniunea a avut foarte puține instrumente la îndemână pentru a sancționa nerespectarea statului de drept. Articolul 7 s-a demonstrat a fi un eșec, din cauza regulii unanimității, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost limitată în judecarea strict a dosarelor care cădeau în câmpul de aplicabilitate a dreptului Uniunii Europene. Respectarea Statului de drept a devenit una din marile provocări ale Uniunii Europene, căci dacă nu există o garanție puternică pentru respectarea statului de drept, însăși construcția europeană se poate clătina. Desigur există acum discuția privind propunerea privind condiționalizarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept, rolul pe care raportul anual al Comisiei Europene îl poate juca în acest sens și impulsul care poate fi adus de intrarea în funcțiune a Parchetului European.

Uniunea Europeană are criterii stricte în ceea ce privește respectarea statului de drept pentru Statele care doresc să devină membre al Uniunii Europene, însă nu are instrumente suficient de puternice pentru a se asigura că aceste State vor respecta aceste criterii imediat după aderare.

Așadar, pentru a deveni un stat membru al Uniunii Europene, un stat candidat trebuie să respecte criteriile stabilite de Uniunea Europeană la Copenhaga în 1993. Criteriile de la Copenhaga sunt: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, existența unei economii de piață funcționale, capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE, capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv respectarea obiectivelor unificării politice, precum și a Uniunii Economice și Monetare (UEM).

Astfel, Uniunea Europeană nu trebuie doar să se asigure că acceptă țări democratice care respectă statul de drept la momentul aderării, ci trebuie să se asigure că acest principiu fundamental va fi respectat și ulterior. Acesta este călcâiul lui Ahile, o vulnerabilitate care este exploatată de unele guverne ale Statelor membre care nu sunt foarte prietenoase cu acest principiu al statului de drept.

Statul de drept este consacrat în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană printre valorile comune tuturor statelor membre. Este principiul pivot al democrației. Definiția acestui principiu a variat în timp, dobândind valențe noi care fac referire la respectarea separării puterilor în stat și a egalității în fața legii, la respectarea valorilor democratice și drepturilor fundamentale, la garanția independenței și imparțialității justiției. Statul de drept face de asemenea referire și la principiul legalității, la existența unui proces pentru adoptarea unui legislații transparente, responsabile, democratice și pluraliste, precum și la principiul securității juridice.

Respectarea acestor principii care intră toate sub umbrela acestui mare principiu care este statul de drept, reprezintă o garanție pentru o democrație sănătoasă care își respectă cetățenii și pentru o clasa politică care lucrează în interesul societății. Reprezintă, de asemenea, o garanție împotriva tiraniei, a dictaturii sau a capturării puterii politice de către grupuri interesate, care conduc la corupție, subdezvoltare, nerespectarea drepturilor fundamentale, lipsă de transparență și în final, la abuzuri.

Schimbările politice și dinamicile puterii politice din unele State membre s-au schimbat, iar în ultimii ani, în Uniunea Europeană au existat tot mai multe încălcări ale statului de drept în anumite state membre. Probleme au privit corupția din clasa politică, cenzurarea presei și măsuri care au vizat violarea unor drepturi și liberati fundamentale ale cetățenilor.

Până în 2020, singurele țări care făceau obiectul unei supravegheri pe acest subiect au fost România și Bulgaria, în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, mecanism impus la aderarea în Uniunea Europeană.

În data de 4 octombrie, pentru prima oară în istoria Uniunii, Comisia a venit cu un raport care privește o analiză a respectării statului de drept în fiecare țară din Uniunea Europeană. Raportul analizează problemele majore, evoluțiile în curs, schimbările pozitive, cele mai bune practici și alte informații notabile privind situația statului de drept în fiecare stat membru al UE. Acesta se întemeiază, printre alte surse, pe standardele legale prevăzute de legislația UE, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și standardele stabilite de Consiliul Europei.

În discursul său, Ursula von der Leyen a menționat acest raport că fiind un instrument care va înlesni sesizarea timpurie a problemelor statului de drept și găsirea de soluții. Evaluarea pentru fiecare țară cuprinde 4 capitole, respectiv pe sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media și alte probleme instituționale legate de echilibrul puterilor.

În mod previzibil, țările care au cele mai mari probleme cu respectarea principiului de drept sunt Polonia și Ungaria la momentul de față. Ele au făcut și obiectul unor rezoluții în Parlamentul European, au fost vizate proceduri disciplinare care însă au fost blocate. În ultimii ani, au făcut obiectul unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește reforma Justiției în Polonia, sau violarea dreptului de stabilire – recenta condamnare a Ungariei, prin care a interzis instituțiilor de învățământ superior străin să continue activitatea pe teritoriul său.

Alte exemple privind corupția sistemică și procedurile judiciare cu întârzieri lungi care aduc atingere derulării un proces echitabil în Malta, probleme care vizează corupția și independența magistraților în Bulgaria, deficiențe în protejarea avertizorilor de integritate în Republica Cehă.

În România, o serie de modificări controversate ale sistemului judiciar adoptate în ultimii ani rămân în vigoare, în ciuda eforturilor de reformă. „Măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice” cum ar fi modificările aduse Codului Penal dar și legilor Justiției, cum ar fi de pildă creearea Secției Speciale de anchetare a magistraților. În pofida unui start bun la momentul aderării în ce privește lupta împotriva corupției și respectarea statului de drept, raportul ridică întrebări cu privire la durabilitatea măsurilor anticorupție.

Cât despre celelalte țări occidentale, rapoartele sunt mai laudative pentru realizările lor. Totuși sunt indicate probleme în fiecare Stat membru, de la capacitatea guvernului de a instrui procurorii din Austria și Germania, până la slăbiciunile în urmărirea corupției în Luxemburg .

Raportul vorbește, desigur, și despre pandemie și felul în care această situație excepțională a afectat respectarea statului de drept. În majoritatea ţărilor care au fost afectate de pandemie, au fost luate măsuri excepţionale pentru a interzice adunările sociale şi multe dintre facilităţile publice au fost închise.

Toate aceste evenimente recente, au condus la diminuarea rolului Parlamentelor naționale în luarea de măsuri care au vizat limitarea unor drepturi fundamentale. Raportul nu cuprinde în întregime toate aspectele impactului pandemiei, însă ridica întrebări cu privire la proporționalitatea sau necesitatea unor măsuri, care de altfel au făcut obiectul unui control de constituționalitate, cum a fost cazul României.

Totodată raportul menționează și rolul pe care tehnologia îl poate avea în respectarea statului de drept. Digitalizarea a devenit un instrument prin care s-a garantat respectarea principiilor enumerate mai sus, pe durata pandemiei. Probabil, pandemia a fost catalizatorul digitalizării mai accelerate a sistemului de justiție pentru a garanta accesul la justiției, căci statul de drept trebuie respectat și în momente de restriște.

Bref, acest prim raport anual pe tema statului de drept, discuția privind condiționarea bugetului Uniunii de mecanismul statului de drept, dar și rolul Parchetului European care va deveni operațional la finalul acestui an, sunt pași importanți în atingerea obiectivului pe care Uniunea Europeană îl propune: respectarea principiului statului de drept în toate țările membre, fără excepție.

Tematica aceasta va fi abordată în cadrul Forumului Eurosfat, unde reprezentanți europeni din sistemul de justiție vor discuta despre pandemia Covid-19 și respectarea statului de drept din Uniunea Europeană. Mai exact despre modul în care pandemia a afectat accesul la justiţie, procesul echitabil şi respectarea principiului contradictoriu. De asemenea, vorbitorii vor vorbi despre instrumentele pe care le are Uniunea Europeană la îndemână pentru a asigura utilizarea fondurilor de redresare economică nu va favoriza corupția, frauda și grupurile economice afiliate puterii politice.

Scopul general este de a afla dacă ecosistemul juridic şi constituţional actual european poate găsi instrumente mai bune pentru a asigura respectarea statului de drept. Experienţa vorbitorilor şi dialogul ar trebui să conducă la o concluzie şi idei cu privire la acest aspect.

Este digitalizarea sistemului de justiție parte a răspunsului pe vreme de pandemie pentru respectarea statului de drept ? Ce rol va juca Parchetul European în lupta împotriva fraudei și corupției ?

Toate aceste răspunsuri le puteți afla pe 16 octombrie, la Forumul Eurosfat, în dezbaterea ce va începe la orele 16:00. Înscrieri pe https://2020.eurosfat.ro/

Notă: Forumul Eurosfat este cel mai mare forum de afaceri europene din România și este organizat încă din 2013 de Europuls-Centrul de Expertiză Europeană.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Cu „unanimitate de voturi” în consiliul ministerial al șefilor de state nu se pot sancționa state „naționale” partenere în UE. Vorbele mari, declarațile „politice” ale Comisiei și în PE sunt una. Realitatea în UE e alta.

    …”… de a afla dacă ecosistemul juridic şi constituţional actual european poate găsi instrumente mai bune pentru a asigura respectarea statului de drept. Experienţa vorbitorilor şi dialogul ar trebui să conducă la o concluzie şi idei cu privire la acest aspect…”..

    Conceptul „constituție UE” a murit 2005 în Franța (stânga politică) și Olanda. Tratatul de la Lissabona a încercat să salveze câte ceva din proiectul „constituție” și de la tratatul Maastricht. Cred că azi UE e preocupată mai mult cu salvarea Italiei fată de un faliment financiar (E. Macron a impus la Berlin budgetul de 750 miliarde Euro cu granturi pentru țările din Sud, inclusiv Franța) decât de vorbele și declarațiile mari ale Comisiei și ale PE.
    Nu știm cât timp durează criza dublă cu pandemia Covid-19 și recesiunea economică în UE. O „Federație Europeană” în viitorul apropiat nu e un proiect realist. Cred că aderarea a candidaților (Albania, Macedonia de Nord etc) din sud-est într-o UE.27 în plină criză internă va fi posibilă într-un viitor mai îndepărtat, după anul 2030 (Moldova … ). Turcia duce tratative de aderare cu UE din anul 2005 până azi. Turcia lui Erdogan nu e un candidat serios pentru aderarea în UE. Totuși Comisia și PE evită în continuare o decisie definitivă.
    UE rămâne o piață comună, o uniune vamală, un gigant economic fără o politică exterioară proprie, fără o apărare militară cu scut nuclear propriu. Indiferent de cele prezentate excelent de autor, cu „unanimitate de voturi” în consiliile ministeriale …. …..

  2. Constatarile sau temele supuse dezbaterii ,cu accentul pe respectarea de catre toate statele membre a statului de drept , au ca si componenta raportul anual al Comisiei Europene ,raport ce este adresat tuturor tarilor ce fac parte din UE. si care are marea calitate de a ne prezenta , intr-o faza timpurie , derapajele unor tari membre.Principiul -unanimitatii – are si el rostul lui . Asigura, printre multe altele , nevoia de independenta – atit cit a mai ramas -.a natiunilor ce nu sunt inca pregatite pentru o integrare completa- gen federalizare . Pandemia, efectele ei , a fortat nevoia , unanima, de acces la fondurile luate in numele UE , purtatoare de dobinzi mici si de termene mari in vederea rambursarii . Fara aceste sume , cu adevarat uriase ,atribuite sub forma de granturi si imprumuturi in conditii avantajoase (nici un stat membru nu are de unde lua bani in aceste conditii )nici o tara membra UE nu poate rezista , economic , politic si social .Romania deja a acceptat respectarea statului de drept in contrapartida cu obtinerea imprumuturilor , granturilor si punerea in aplicare a tuturor programelor de redezvoltare si revenire economica a tarii .Asa cum ne spune si autorul textului raman , cumva , in afara jocului Polonia si Ungaria , dar in curind si ele nu vor avea ce face si cuvintele doamnei Ursula von der Leyen vor fi puse in aplicare – bob cu bob -.

  3. Schimbările politice și dinamicile puterii politice din unele State membre s-au schimbat, Sunt profund socat sa aflu ca schimbarile s-au schimbat, ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica;

    De asemenea, vorbitorii vor vorbi Ma bucur de faptul ca vorbitorii vor vorbi.. chiar si aceia mai tacuti..
    Mi-am crestat in grinda 16 octombrie ora 16 (GMT?) sub mottoul „aici sunt banii d-voastra”.

  4. Dimpotriva, UE si cancelariile vestice prin deciziile lor, cum ar fi, acceptarea puhoaielor de musulmani, lipsa de coerenta in plan extern, relatiile prea bune cu Rusia, acceptarea tehnologiilor chineze, teama de a pune piciorul in prag in actiunile Rusiei in Belarus si in cazul Navalnii, marile proiecte care ar avea un impact semnificativ asupra economiei statelor UE (ex:Green Deal), inrautatirea relatiei transatlantice, toate acestea pun bazele unor noi regimuri autoritare in Europa si creeaza divergente majore. Atunci cine alimenteaza toate acestea si cine da ocazia unor lideri de a adopta politici incompatibile cu valorile europene? Nu cumva totul porneste de la Bruxelles si din cancelariile vestice? Apoi, exista si o teama de abandon a statelor estice in fata Rusiei, state care reprezinta granita UE, care suporta agresivitatile Rusiei si care trebuie sa impiedice agresiunile asimetrice venite din est. Vedem cum UE se bazeaza in relatiile sale cu Rusia pe un impaciuitorism si un fel de acceptare tacita a actiunilor Rusiei. Romania, in momentul aderarii la UE, a vazut in aceasta o forma de protectie, o rupere totala de tot ce a fost inainte de „Era UE”, o integrare totala in occident, acceptarea valorilor europene, lucru care a fost vizibil in protestele care au urmat din 2017 odata cu venirea la putere a PSD-ului, facand din Romania statul cel mai pro-european din UE. Insa astazi UE se transforma in ceva ce nu ne mai reprezinta, iar valorile europene sunt date peste cap. Astazi vedem cum UE se zdruncina serios si ne intrebam ce va urma.

  5. „Uniunea Europeană nu trebuie doar să se asigure că acceptă țări democratice care respectă statul de drept la momentul aderării, ci trebuie să se asigure că acest principiu fundamental va fi respectat și ulterior.”
    „Definiția acestui principiu a variat în timp”
    Dovada ca „statul de drept” nu e decat formula mistica pentru a justifica o teocratie.

    • Exact. La construirea unui gard la granita ungaro-sarba progresitii au sarit ca e dictatura, incalcarea statului de drept. Grecia tocmai a anuntat ca va construi un gard la granita cu Turcia. Nici un cuvintel.

  6. Daca ar accepta sa renunte la identitatea nationala, daca ar accepta cotele de migranti economici si in general daca s-ar da pe brazda cu (noile) valori verzi (rosii la interior) europene, Ungaria & Polonia ar fi imaculate.
    Bruxelles nu intelege sau nu vrea sa inteleaga: nu poate construi europa prin diktate. Nu poate construi europa fara o doctrina „europe first”. Pl si Hu sunt insa 2 state cu guvernanti centru sau centru-dreapta intr-un continent de stangisti (ca isi spun altcumva e irelevant, sunt socialisti).

    • Doar de dragul discutiei as emite o idee la care poate merita sa ne mai gandim .

      Pe vremea ailalta,Polonia si Ungaria au fost un cui in talpa sistemului socialist.
      Acum sunt un cui in talpa Uniunii Europene.( pe care o banuiti de socialism )

      Or fi avand ele un fel de comportament gen Gica-contra ?….daca nu, de ce raman in UE ,ar putea urma exemplul UK si toata lumea ar fi fericita !

      • Fara o definitie clara a statului de drept (recte o constitutie europeana) nu se poate aplica ceva arbitrar (gen, am constatat ca Ungaria nu respecta staul de drept pentru ca in urma alegerilor democrate a castigat orban cu 70% sau ca in Polonia au concediat niste judecatori la curtea constitutionala).
        Tocmai asta e problema. Eu daca vreau sa trec granita clandestin sunt arestat, dosar penal etc. Un grup de neica nimeni pot veni linistiti si daca se intampla acelasi lucru sau pur si simplu sunt stopati sa intre e incalcarea statului de drept.

        • 1 ) Daca nu exista o „definitie clara” a statului de drept atunci solutia ar fi, pentru Polonia si Ungaria, varianta aleasa de Anglia pana cand se va da acea” definitie clara”.
          Nu te poate sili nimeni sa traiesti in „neclaritatea” altora.

          2) In Belarus, Lukashenko a castigat cu vreo 80% alegerile.N-a reusit nimeni sa conteste ilegalitatea ,cu dovezi concrete ca alegerile nu ar fi fost in regula.
          Ar trebui deci sa admitem ca Belerusul este un stat de drept ,sau nu ?

          • 1. Ideea era alta: Polonis sau Ungaria (pure exemple) nu pot „exita” doar pentru ca un alt stat din Europa (sau chiar mai multe) nu sunt de acord cu anumit epolitici din tara lor. Sa stii ca desi tratatul de la Lisabona limiteaza clar deficitul bugetar sunt tari barosane din UE care incalca de ani de zile flagrant chestia asta. Si nimeni nu ii da afara dupa cum nici ele nu se cer afara. Si in cazul asta e „pe lege”. Cum poti interpreta ceva si mai ales sa si sanctionezi pe cineva fara o lege clara sau clauza constitutionala pan-europeana. Restul sunt discutii. Si sa nu crezi ca iau apararea H sau P. Doar ca la „mica interpretare” oricarui stat i se poate intampla orisice la un moment dat.
            2. In Belarus UE n-a scos o vorbulita de decenii intregi. Lukaschenko e acolo de peste 20 de ani. Nu e nimic ilegal in castigarea alegerilor de catre el, asta se intampla cu conducatori care se impun prea mult timp…dezvolta o retea de „subordonare” in populatie care ii propulseaza si ii mentin mult si bine. SI Putin castiga alegerile pe bune, nu e nimic ilegal. Dar e adevarat ca fortele d eopozitie sunt prea slabe din cauza lor. Asta insa nu face un scrutin castigat ilegal.

Dă-i un răspuns lui sile1 Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.