miercuri, aprilie 21, 2021

Consiliul European : piata unica pentru energie ar trebui sa fie gata in 2014

Desi presa a relatat doar despre tratatul de guvernanta fiscala, acceptarea Serbiei ca  stat candidat la UE si aderarea Romaniei la spatiul Schengen, de fapt, intalnirea sefilor de stat si de guvern din UE 27, care a avut loc la finele saptamanii trecute, a adus si energia, din nou, in prim-planul dezbaterii europene. Despre ce este vorba? Discutiile din Consiliu European si, mai ales, concluziile adoptate au vizat si o serie de aspecte extrem de importante pentru viitorul sectorului energetic european.

De exemplu, alineatul 19 al concluziilor Consiliului European spune ca : „in ceea ce priveste energia, se reconfirma angajamentul politic de a finaliza piata europeana de energie pana la sfarsitul lui 2014, si prin transpunerea noii legislatii europene (al treilea pachet de liberalizare), cu respectarea termenelor cuvenite, inclusiv in ceea ce priveste interconectarea retelelor transfrontaliere dintre statele membre UE”. Sefii de stat si de guvern din UE 27 au mai concluzionat ca :„asteapta cu interes comunicarea Comisiei Europene, preconizata pana in luna iunie cel mai tarziu, privind evaluarea gradului de liberalizare si integrare a pietei interne de energie.“

Ce schimbari aduc aceste concluzii pentru Uniunea Europeana si Romania?

Pentru UE este un nou angajament politic ferm de integrare a pietelor nationale intr-o piata unica europeana de energie electrica si gaz natural, ca fundament pentru o politica energetica europeana comuna. Este clar ca odata creata o piata de energie comuna, statele membre vor fi obligate sa adopte o politica comuna in domeniu, asa cum este, de exemplu, in agricultura. O criza in alimentarea cu gaz natural sau energie electrica la Bucuresti sau Sofia, va avea repercusiuni la Paris sau Berlin.

Pe termen scurt, o serie de state membre ar putea avea un disconfort in legatura cu acest proces, fie legat de alinierea preturilor la consumatori, fie legat de protejarea unor producatori autohtoni care nu pot face fata rigorilor pietei, fie o temere fata de un proces pe care nu il inteleg prea bine.

Pe termen lung, castigurile conectarii pietelor sunt mari, iar efectele unei piete cu adevarat concurentiale se vad deja in unele tari in care acest proces s-a realizat. In SUA, de exemplu, pretul gazului natural platit de consumatori este de aproape 3-4 ori mai mic decat in Europa. In America insa dereglementarea a inceput in anii 80, a fost un proces lung si dificil de realizat, inclusiv datorita opozitiei unora dintre statele americane ce credeau ca reglementat, separat si regional e mai mai bine decat impreuna si liberalizat.

Ca un impuls suplimentar pentru dereglementare, Comisia Europeana va prezenta, la cererea sefilor de stat si de guvern din UE, la mijlocul acestui an o comunicare privind stadiul liberalizarii pietelor in statele membre, fapt ce trebuie interpretat si ca un indemn la o toleranta mai scazuta a Comisiei fata de cei care nu isi respecta angajamentele comunitare.

Pentru Romania, deciziile care s-au luat, in unanimitate, la Consiliul European, inseamna ca transpunerea celui de-al treilea pachet de liberalizare va fi, probabil, accelerata, tinand cont de faptul ca data de transpunere asumata (martie 2011) a fost depasita cu mai mult de un an, tara noastra fiind printre statele membre pentru care Comisia Europeana a avansat cu procedura de incalcare a legislatiei comunitare.

In Romania va fi, probabil, accelerata si definirea consumatorilor vulnerabili, adica a acelor categorii ce au nevoie de ajutor de la stat, deoarece nu au venituri suficiente pentru plata facturii la energie. Aceste categorii trebuie identificate si ajutate direct, in mod echitabil si transparent. Ceilalti consumatori care nu sunt „vulnerabili”, daca ii preocupa valoarea facturii la energie si daca vor sa o scada, trebuie, in primul rand, sa consume mai eficient si sa elimine risipa, prin investitii in eficienta energetica.

Liberalizarea pietelor de energie electrica si gaz natural in UE pare a fi un proces ireversibil. Liberalizarea, ca si globalizarea, trebuie bine inteleasa pentru a te putea adapta si a o folosi in interesul tau ca stat, regiune, companie sau individ. Liberalizarile trebuie facute cu mult curaj, determinare si planificare, pentru ca riscul unor efecte negative pe termen scurt sa fie diminuate. Nu trebuie sa ne fie frica de liberalizare. Trebuie doar sa intelegem si sa incercam sa ne adaptam, pornind de la premisa ca acest proces nu a fost initiat si nu este indreptat impotriva consumatorilor, ci este facut pentru ca ei sa fie principalii beneficiari ai unor servicii de calitate, la un pret de piata, corect, sustenabil si cat mai accesibil.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Eu nu stiu de unde inventam piata unica pentru energie. Asta e vorbarie goala de la Bruxelles, pe care o promovam papagaliceste, fara sa prelucram informatia.

    Ideea ca Romania are gaz pentru export e lipsita de temei. Romania IMPORTA gaze, pentru ca nu ne ajung. Sursele noi din Marea Neagra sint limitate. Ar trebui sa gasim mult mai mult gaz pentru a ne putea permite exportul. Dar o piata liberalizata a energiei ne-ar fi utila totusi, ca sa importam gaze de la tarile europene care pot vinde (daca exista asa ceva). Liberalizarea pietei internationale n-are legatura cu pietele nationale, interne. Fiecare stat are propria politica energetica, iar strategiile europene nu sint unice.

    Securitatea energetica e un concept pe care autorul articolului nu prea pune baza. Sau daca totusi pune, o face in context european. Dar Statele Unite ale Europei nu exista. Nu exista armata si politie comuna, iar moneda europeana are o soarta incerta. Desavirsirea uniunii ramine un pod prea indepartat. Sa nu gindim ca l-am trecut deja. Securitatea nationala a Romaniei nu poate fi inlocuita complet cu securitatea Europei de astazi.

    Dupa ce ia fiinta SUE, cu armata puternica, politie, legislatie unica, moneda unica, dupa ce aleg primul presedinte al UE, abia atunci putem vorbi de piata europeana unica de energie.

    • Vad ca pana sa ajungem la gaze naturale, exportam discutia de pe HN :-) E bine, ca acolo era oricum cam multa poluare fonica.
      DanielS, nu stiu cum sa formulez ca sa nu te jignesc, dar nu pari sa intelegi cum stau lucrurile. Nu inventam noi piata unica europeana — ea exista si se tot largeste si adanceste de mai bine de 50 de ani, iar pana acum 5 ani noi am chelalait pe dinafara gardului. Acu’, daca suntem in sfarsit inauntru, ne cerem afara…
      Ti-ar placea sa importi gaze din alte tari europene, da’ nu vrei sa si exporti acolo. Cand suntem noi stransi cu usa, sa ne-ajute cineva. Cand sunt altii care-ngheata, sorry, noi n-avem gaze de exportat. La modul ideal, daca s-ar putea sa ne vanda cineva gazele la pretul pe care-l vrem noi, eventual pe gratis.
      Iar treaba cu securitatea energetica n-o prea intelegi nici pe-asta, te rog nu te supara. E tocmai pe dos de cat pari tu sa crezi — de-abia cand esti parte dintr-o piata libera cat mai mare, daca se poate globala, de-abia atunci securitatea e maxima. Compara petrolul (o piata globala, aproape complet liberalizata — minus, in ceea ce ne priveste, smecheria cu Petromul, da’ poate totusi s-o termina si asta curand) cu gazele naturale. Unde simti tu ca e mai mare securitatea noastra energetica — pe piata globala a petrolului, sau pe aia fragmentata a gazelor?
      Fara aceasta liberalizare, n-ai niciun fel de securitate. In particular, in scenariul implicit pe care inteleg ca-l propui (noi cu gazele noastre, ailalti sa fie sanatosi), poti sa-ti iei adio de la gazele din Marea Neagra. Daca nu-i lasi pe baieti sa le vanda la pretul pietei (si sa-i taxezi corespunzator), poti sa-ti iei adio de la ele — pur si simplu n-or sa le exploateze doar pentru faptul ca vrei tu gaze ieftine si independenta energetica.
      Articolul mie imi pare excelent — pentru cine vrea sa inteleaga ce „scrie pe perete”, in loc sa se planga ca viata-i cruda si nedreapta. Singurul cusur pe care i-l gasesc este sugestia ca gazul e mai ieftin de 3-4 ori in SUA datorita liberalizarii. Una ca, la gura sobei cel putin, e „doar” cu vreo 10-20% mai ieftin decat in Romania (sau de doua ori mai ieftin decat ala rusesc) si a doua ca diferenta s-ar datora in primul rand naturii si structurii pietei gazului la ei vs. la noi. Liberalizarea nu aduce neaparat ieftinire, aduce in primul rand securitate si, cum sa spun… adevar economic.
      Oricum, paragraful absolut esential imi pare acesta:
      „In Romania va fi, probabil, accelerata si definirea consumatorilor vulnerabili, adica a acelor categorii ce au nevoie de ajutor de la stat, deoarece nu au venituri suficiente pentru plata facturii la energie. Aceste categorii trebuie identificate si ajutate direct, in mod echitabil si transparent. Ceilalti consumatori care nu sunt „vulnerabili”, daca ii preocupa valoarea facturii la energie si daca vor sa o scada, trebuie, in primul rand, sa consume mai eficient si sa elimine risipa, prin investitii in eficienta energetica.”
      Magistral. Chapeau. Care categorii vulnerabile sunt cu mai reduse numeric decat se crede indeobste, mai ales cand vorbim de electricitate.

  2. Piata unica de energie este un lucru bun in principal pentru consumator.

    Se pune totusi problema proprietatii asupra zacamintelor si a altor resurse necesare producerii energiei electrice (hidro, eolian si solar).

    Atat timp cat proprietatile vor fi puse la comun intr-un schimb win-win pentru toti membrii acestei piete unice vom avea numai de castigat. Piata unica ne-ar ajuta si pe noi sa valorificam mai bine resursele existente.

    Daca insa este vorba doar de un exod al resurselor naturale catre tarile din vestul EU, atunci vom avea cu totii de suferit. Depinde foarte mult de ceea ce va reprezenta in 10-20 de ani UE.

    In momentul de fata nu putem sa nu ne gandim la globalizare. Balanta comerciala a RO este clara. Importam bunuri din UE pentru a ne acoperi nevoile (aparatura casnica, masini, tehnologie), iar exporturile noastre sunt in buna parte destinate pietei UE. Trebuie sa ne integram mai bine, iar piata de energie este pilonul principal al economiei Uniunii Europene.

    Cine stie, poate ca in 20 de ani o buna parte din tehnologiile dezvoltate la centrele de cercetare din Germania (in materie de panouri solare, acumulatori si generatoare eoliene) vor fi mai usor accesibile multumita acestei piete energetice comune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Nicolescu este consultant in cadrul Deloitte. In trecut a fost Președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie, iar in 2014 a fost ministrul roman al energiei

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Deocamdată avem două stele la impactul cu Europa. Și o intrebare de la Bruxelles: Voi nu aveți nicio ambiție?

Printr-o ciudată potrivire, miercuri 14 aprilie, taman când mașinăria noastră politică intra pe contrasens, de undeva de pe lângă Bruxelles ne venea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro