duminică, aprilie 14, 2024

Consiliul Național al PNL și dorințele președintelui Iohannis

Astăzi are loc la București Consiliul Național al PNL. Pe ordinea de zi figurează multe probleme importante. Dintre care cea mai arzătoare și mai interesantă pentru buzuunarul unor lideri ai partidului este aceea a stabilirii criteriilor pe care ar trebui să le îndeplinească viitorii candidați la Europarlamentarele din anul 2019. Jobul nu e de ici-colea, este bănos, peste 8000 de euro pe lună, așa că bătălia va fi mare.
Locurile eligibile sunt puține, doritorii mulți din cale afară, foamea de bani și de sinecuri a nomenclaturii peneliste încă și mai mare. Președintele partidului, dl. Ludovic Orban, ar fi dorit să își păstreze pentru sine privilegiul de a stabili lista candidaților, tot la fel cum plănuia să se servească de ședința de azi a Consiliului spre a-și întări controlul asupra filialelor partidului. Visa că ar fi posibilă o modificare la Statut care să îi pună la îndemână instrumentele cu care să poată înlocui după bunul său plac liderii de filiale care nu îi ies din vorbă. Praful și pulberea par să se fi ales din toate aceste planuri.
Dl. Orban are de înfruntat nu atât opoziția foștilor pedeliști pe care i-a adus preventiv la ordine săptămânile trecute dl. Vasile Blaga, care se pare că și-a asigurat pentru aceasta un loc eligibil de europarlamentar. Totul are un preț pe lumea asta. Aceștia vor lua cuvântul, vor vorbi despre criza de comunicare din interiorul partidului și cu asta, basta. Primejdia mare vine din partea unor liberali sadea sau pretinși ca atare. În sarcina cărora cade, între altele, și responsabilitatea scorului electoral prost înregistrat de PNL la alegerile locale și parlamentare din anul 2016. Sunt însă indicii că lucrurile au scăpat rău de sub control, se pare că erau semnale că pentru astăzi ar fi fost create condițiile unei lovituri de palat, așa că președintele Iohannis a încercat, la începutul săptămânii, să îi cheme pe peneliști la ordine. S-a întâlnit cu o parte dintre ei, le-a cerut să își păstreze calmul, să redevină raționali.
Nu este încă limpede dacă dl. Iohannis va lua sau nu parte la ședința Consiliului Național de astăzi. După părerea mea, nu o va face. Nu atât din comoditate, nu fiindcă este sâmbătă și a intrat demult în folclor faptul că domnia-sa nu ratează aproape nici o ocazie spre a-și petrece week-endurile la Sibiu, ci pentru a nu oferi motive de acuzații de abandonare a apolitismului funcției prezidențiale celor din PSD-ALDE. Ceea ce nu înseamnă însă că fie direct, fie prin interpuși, dl. Iohannis nu se va implica din ce în ce mai mult în viața cotidiană a PNL-ului. Informațiile de ultimă oră par a nu-mi da dreptate. Să fie oare acesta un indiciu că președintele s-a decis să joace și nu oricum, ci chiar după modelul totul sau nimic?
Nu trebuie uitat că dl. Iohannis a acceptat oferta partidului de a fi candidatul acestuia la prezidențialele din toamna-iarna anului 2019, că se confruntă cu o drastică scădere în sondaje, că știe că ar avea șanse minime de reușită în cazul în care nu ar dispune de o formațiune politică puternică în spate. Dl Iohannis este conștient că PNL-ul are în ADN-ul său vocația sciziunii pe care și-a exercitat-o în repetate rânduri din anul 1990 încoace. Președintele României simte răsuflarea d-lui Dacian Cioloș în ceafă. PNL, consistent numeric, este situat relativ bine în sondaje, are structuri în teritoriu, are și câțiva primari cu mare influență care pot funcționa drept agenți electorali de seamă. Atuuri pe care nu le au nici USR, nici România Împreună. E mai mult decât normal ca dl. Klaus Iohannis să facă tot ceea ce este posibil ca să nu le piardă.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro