duminică, mai 22, 2022

Consiliul Naţional al Audiovizualului şi violenţa publică- strategia complicităţii

“Televiziunea de ştiri” este un ingredient esenţial al reteţei de guvernare de la noi. Publică sau privată, ea este, în cele din urmă, nu un instrument de comunicare, ci o armă ce permite urii să se generalizeze, contaminând întreg spaţiul de dezbatere. “Antena 3” şi vicioasa ei suveranitate mediatică este punctul culminant al unei involuţii care a marcat anii din urmă. Fanatismul “ prime time” este de acum, o marcă înregistrată. Audienţele măsoară capacitatea unor demagogi travestiţi în jurnalişti de a mobiliza masele captive.

În acest peisaj al degradării şi invectivei, Consiliul Naţional al Audiovizualului este expresia lamentabilă a complicităţii instituţionale. Dominat de o majoritate ce o oglindeşte pe aceea parlamentară a PSD, condus de un demnitar, Laura Georgescu, care a abdicat de la datoriile care îi revin şi a dezonorat funcţia ocupată, CNA ocroteşte, deliberat şi programatic, violenţa care se extinde, pandemic, în societatea românească.

ART. 10
(1) Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.
(2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(3) În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligaţia să asigure:
a) respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României;
b) pluralismul surselor de informare a publicului;
c) încurajarea liberei concurenţe;
d) un raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire naţională şi serviciile locale, regionale ori tematice;
e) protejarea demnităţii umane, a dreptului la propria imagine şi protejarea minorilor;
f) protejarea culturii şi a limbii române, a culturii şi limbilor minorităţilor naţionale;

(LEGE Nr. 504 din 11 iulie 2002)

În contrast cu alte organisme care au reuşit să funcţioneze satisfăcător, chiar şi în momente de criză, (este cazul CSM printre altele), CNA ilustrează, astăzi, raţiunile eşecului instituţional autohton.Recrutarea partizană, solidaritatea oarbă care aboleşte spiritul critic, absenţa mecanismelor de corecţie şi de sancţiune. În pofida eforturilor celor care îşi văd calitatea de membru ca pe un autentic oficiu public, ( Narcisa Iorga este vocea cea mai puternică), CNA se adânceşte în acest sol fetid al compromisului şi dezonoarei.

Marşuri ale libertăţii presei la care jurnaliştii sunt pe cale de a fi linşaţi, inchiziţie ideologică şi calomnie în impunitate, abandonarea oricărui standard în menţinerea decenţei profesionale- CNA este , dincolo de orice eschive, un agent esenţial în această operă de compromitere şi de propagandă.

O campanie electorală în care gesturile candidaţilor se reduc la demagogia religioasă şi la insultele rituale nu mai este o fantezie. Electoratul este prizonierul unui univers în care domină confuzia etică şi deriva morală. Strategia complicităţii se cere denunţată. Un CNA decredibilizat şi partizan subminează şansele competiţiei politice autentice. Dincolo de Laura Georgescu şi de cei care o susţin, fideli membri ai unei armate de partid, se află principiile constituţionale ce sunt încălcate, cotidian. Corupţia mediatică din România este parte a cangrenei ce alimentează subdezvoltarea noastră democratică. Reformarea CNA este o urgenţă care nu mai poate fi ignorată.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Nu ar trebui sa schimbam acel ” ceva” cand el nu merge intr-o directie buna? De ce noi ca natiune nu reactionam? De ce? De ce trebuie sa ascultam niste irealitati… Eu cred ca aceaste probleme se vor diminua cand partidele vor intelege ca important este starea NATIUNII si nu a interesului de grup.
    Respect pentru articol.

    • Miercuri 20 august la ora 11:00 la sediul CNA din b-dul Libertatii este convocat un miting autorizat. Prin asta avem deci ocazia de a schimba ceva, sau macar de a protesta.
      Sa vedem ce participare va avea acest miting. Vor fi mai mulți decat „plimbaretii” antenelor?

  2. daca o sa scrieti un articol la fiecare ora si tot n o sa epuizati subiectele. sint lucruri cunoscute. mass media mincinoasa si manipulativa, accederea in politica si functii administrative ca mijloc de sifonare a banului public, institutii de control financiar care pactizeaza cu entitatile pe care trebuie sa le controleze, militieni care dorm in uniforma in timp ce cetateanul este linsat in plina strada etc. etc. ele sint efecte ! ale unui stat supradimensionat aflat in disolutie, incompetent si mafiot. care s cauzele reale si ce se poate face ? sa luam televiziunea despre care vorbiti. de ce romania este condusa cu televizorul ? raspunsul este simplu : majoritatea care decide, maninca(supravietuieste) uitindu se la televizor. oare daca n ar mai primi frimiturile, cohortele de puturosi care tocesc fotoliile din fata ecranelor n ar fi nevoiti sa iasa la munca ? scazind astfel ratingul si n final falimentind tonomatele de breaking news uri ? n ar deveni mai responsabili in acordarea votului ? romania n a intrat (inca) in incapacitate de plata pentru ca traieste din imprumuturi (s a supraindatorat) si si vinde resursele vitale. mai degraba mai devreme decit mai tirziu o sa vina decontul.

  3. Aveti putintica rabdare! :)
    Daca exista legi ce reglementeaza activitatea CNA, orice abatere reala de la aceste legi poate fi sanctionata de Justitie. Probe ar fi suficiente. Inregistrate. Video. Cu sunet.
    Cei ce abuzeaza de functii publice, o fac (si) pentru ca sunt siguri ca nu vor fi trasi la raspundere. Dar, daca sunt doar unelte docile, au o problema: in caz ca sar calul (din punct de vedere juridic), cei care-i manevreaza ii vor lasa sa plateasca oalele sparte. E clar ca nu Parlamentul poate face ordine in CNA. Dar Justitia poate. Cred ca societatea romaneasca incepe sa devina constienta ca Justitia este o putere, in stat. Vorbe ce pareau goale cu 10 ani in urma incep sa capete acoperire in fapte. Cei ce inteleg (si accepta) ca Justitia este o putere in stat, au o sansa. Cei ce nu inteleg, se vor arde. Nu imediat, poate. Dar se vor arde. Iar acum nici prin cap nu le trece ca se vor arde.
    Aveti putintica rabdare! :)

  4. TOTUL a fost deja spus:

    România Liberă, 3 Martie 2012 „Avem în România opt televiziuni de ştiri care produc zgomot senzaţionalist şi ţipete isterice, dar nu produc ştiri.”

    Mircea Vasilescu, Dilema Veche nr.460 „…mass-media… ne propune un mic infern bramburit și nevrotic;”

    • Dupa parerea mea, astazi, este dovada de naivitate sa gandesti ca vreo televiziune (din lume, nu din Romania) mai prezinta stiri. Stiri in adevaratul sens al cuvantului: informatie pura, pe cat posibil completa, verificata din trei surse independente etc. Cred ca nu avem parte decat de informatii interpretate (ma refer la stirile cu implicatii politice). Interpretate mai mult sau mai putin subtil, in functie si de publicul caruia i se adreseaza stirile respective. Daca ai timp de pierdut si reusesti sa vezi aceeasi „stire” la mai multe televiziuni, ai o sansa, cu ceva efort, sa-ti faci o parere „de mijloc” si sa sintetizezi faptele. Bineinteles, daca crezi ca stirea respectiva merita efortul.
      Pot fi de acord cu dumneavoastra, ca „totul a fost spus”. Dar nu stiu daca a spune totul e suficient, daca putem progresa doar prin a spune.

  5. În continuare ar trebui, poate, reamintit ceea ce a fost pe vremea lui Adrian Năstase. A fost ceva cumplit. Aveam aceeaşi senzaţie de sufocare ca pe vremea lui Ceauşescu. Dacă Ponta Copy/paste aşa vede viitorul copiilor lui este foarte grav. Oricât le-ar crea o „insulă” în care să se mişte, respire, trăiască, tot se vor lovi de lumea de afară. Iar afară vor găsi lumea lui … Mircea Bagea. O lume cu muşchi, în şpagat şi fără creier.
    Este cumplit!

    • E o naivitate sa crezi, ca Prim-mitomanul si insurata sa consoarta, isi vor lasa progeniturile sa respire atmosfera romaneasca. Si ei, precum si cei doi Nastase, vor respira, trai, studia elvetian sau englezesc sau american.

      Din snobism de neamuri proaste, prima Famiglie a Tarii a ales sa-si lase copii in grija unei filipineze. O romanca le-ar fi mutat nasurile si inteles limba. Ca doar nu banii le lipsesc.

  6. Nu se poate da CNA-ul in judecata pentru ca e partinitor si nu „protejeaza interesul public” ?

    Sunt chiar curios daca nu se poate prin justitie cere despagubire „morala si materiala” unei institutii ? Exista un jurist care ma poate lamurii in acest sens ?

    Ar mai fi solutia la care a recurs voiculescu impotriva CNSAS, prin care i s-au restrans atributiile, nu stiu daca e moral , dar la modul cum arata CNA-ul acum poate e mai bine fara un arbitru ( de fapt un jucator deghizat ).

    • Sincer, nu m-ar incalzi cu nimic ideea ca o institutie a statului sa plateasca despagubiri din banii publici, iar functionarii care au gresit sa nu pateasca nimic…

      Inteleg ca inalt-prea-luminatul Guvern amnistiaza „mamicile si pensionarii” care au primit bani necuveniti, din vina unor functionari publici. Credeti ca acei functionari publici vor plati ceva? Sau sunteti convinsi ca acei functionari nu au luat spaga, ca sa „greseasca”?

Dă-i un răspuns lui Decebal Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro