vineri, martie 29, 2024

Constituționalitatea comasării alegerilor

Consider că suprapunerea alegerilor locale cu cele parlamentare, prin extinderea mandatelor autorităților locale, este o decizie gravă și inacceptabilă a actualei puteri; legea nu ar fi trebuit votată și oricum ar trebui retrasă. Argumentul principal (nu unic) pentru această afirmație este că o modificare de acest fel, făcută pentru ceea ce puterea percepe a fi interesul ei imediat și partizan, duce la crearea unui precedent. De fapt, la întărirea lui, pentru că el deja există. Puteri succesive vor dori același lucru: schimbarea unilaterală și pe ultima sută de metri a legislației electorale. Asta va duce la volatilitate; adică la lipsa unor reguli stabile, acceptate, predictibile pentru desfășurarea alegerilor.

De ce ar fi așa ceva de nedorit? Pentru că procesul electoral democratic nu se reduce la vot, altfel n-ar mai avea nicio noimă. Menirea alegerilor este să legitimeze o putere și un program politic, prin urmare electorii au dreptul la mai mult decât un vot: au dreptul să vadă o legătură clară, naturală și puternică între votul lor și rezultatul lui, inclusiv direcția politică adoptată de stat după alegeri. Orice lucru care afectează această legătură, în fiecare din cele 3 atribute ale ei, reprezintă ceva inacceptabil. Iar volatilitatea legilor electorale afectează claritatea legăturii, pentru că durează până când alegătorul mediu vede relația dintre vot și rezultatul lui conform sistemului electoral – de obicei, înțelegerea asta vine pe baza experienței. De asemenea, mai e afectată puterea legăturii, pentru că schimbarea permanentă a legilor electorale dă publicului senzația că rezultatul alegerilor a fost determinat mai puțin de vot, cât de schimbarea electorală respectivă. Senzație uneori îndreptățită, cel puțin în parte.

Am mai scris despre asta. Curtea Constituțională urmează astăzi să se pronunțe asupra constituționalității legii care prevede comasarea. Am mai scris și despre modul de funcționare al acestei instituții:
1. Curtea Constituţională trebuie să fie oarbă în exercitarea rolului de protejare a Constituţiei.
2. Curtea Constituţionale trebuie să fie permanent şi extraordinar de atentă să nu îşi folosească puterile pentru nimic altceva.

Se vorbește des despre Curte ca instituție sau despre decizii ”politizate” pe care le-ar lua judecătorii de acolo. În general, însă, comentatorii definesc expresia asta după tipicul ”decizia Curții e politizată pentru că eu nu o consider bună; consider că a fost dată pentru partidul căruia îi sunt împotrivă etc.” Definiția asta ignoră rolul Curții și este, în mod ironic, contradictorie. O decizie politică este, prin definițe, o decizie pe care cel sau cei care o iau o consideră oportună; și nu au nevoie de altceva pentru a avea dreptul s-o ia. Curtea Constituțională, însă, la fel ca orice altă Curte, nu are dreptul să ia deciziile pe temeiuri de oportunitate, ci strict pe temeiuri de lege. Cei 9 judecători ar putea avea o opinie foarte puternică și foarte bine argumentată că această lege e una proastă. De fapt, sper să aibă, așa o consider și eu! Însă ei își pot urmări aceste opinii doar în exact aceeași măsură în care pot să o fac și eu și ceilalți cetățeni ai României: de la exprimarea lor publică și până la vot. În calitatea lor de judecători, trebuie să lase opiniile personale la o parte; Curtea nu are voie să ia decizii politice, cu alte cuvinte nu are dreptul să ia decizii pe temeiul că judecătorii le consideră oportune, indiferent de tăria argumentelor, indiferent cine altcineva le mai consideră astfel. Apărarea legii fundamentale este singurul temei care le poate îndreptăți deciziile; prin urmare, când vine vorba de o lege, singurul motiv pentru care judecătorii i se pot opune e că ar încălca Constituția.

Or, în ce privește comasarea alegerilor, nu găsesc un singur pasaj în textul legii fundamentale care ar putea să fie încălcat de prevederea asta. Constituția nu specifică durata mandatului autorităților locale; prin urmare acest lucru poate fi stabilit, și modificat, de legislativ așa cum consideră oportun (cu alte cuvinte, e o decizie politică a parlamentului). Dacă durata unui mandat este prelungită în mod nerezonabil atunci se poate argumenta că se încalcă pasajul constituțional privind caracaterul ales al administrației locale. Dar prelungirea cu șase luni a unui mandat nu poate intra în această categorie…

Nu știu exact conținutul contestației depuse; poate sunt alte argumente, de formă, care să fie valide. Cel de fond însă, nu e valid. Din nefericire, Curtea Constituțională a dezamăgit mult prea des, a ignorat mult prea des rolul de gardian al Constituției și a luat decizii politice, decizii pentru care a adus argumente de oportunitate. De cele mai multe ori, deciziile astea nu au fost neapărat, în intenție cel puțin, o încercare a Curții de a câștiga mai multă putere; de cele mai multe ori speculez că la baza lor a stat chiar un fel de lașitate, o încercare de a lua decizii care să supere pe cât mai puțini din actorii politici, în principal. Tot din nefericire, citesc extrem de rar comentarii privind deciziile Curții care să țină cont de asta. Cum spuneam mai sus, de obicei Curtea e criticată pentru ”decizii politice” cu argumentul că decizia nu este în acord cu politica pe care comentatorul cu pricina o susține.

În ce mă privește, politica pe care o susțin e că legea privind comasarea alegerilor este o greșeală gravă și trebuie retrasă. Dar asta nu înseamnă că voi cere judecătorilor să blocheze legea, adică să ia o decizie politică fără temei constituțional. Cei care au aceeași opinie despre oportunitatea legii ar trebui să ceară decizii politice instituțiilor care au acest drept, și anume parlamentului. Nu doar legea trebuie retrasă, ci și precendentul trebuie oprit modificând și Constituția: orice modificare de substanță a legilor electorale nu poate intra în vigoare decât după următoarele alegeri generale sau referendum național desfășurate pe legea veche.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Ipotetic vorbind poate aveti dreptate. Dar USL a facut aprope un razboi civil in Romania, forta mediatica si financiara pe care o au, impreuna cu oamenii din PSD si PNL care au furat viitorul Romaniei sunt un dezastru mult mai mare pentru noi.

    O sa regretam ‘dictatura’ de acum cand tara va fi condusa de niste mafioti, asta e sigur!

    • Tocmai ce-am citit! daca e asa de sigur, sa adaugam in constitutie: USL n-are voie sa castige alegerile, pentru ca dan stie ca sunt mafioti.
      Este exact argumentul impotriva caruia se straduieste autorul sa deschida ochii unora dintre noi.

  2. Bravo!
    Intre timp Curtea ti-a dat dreptate si a aratat ca isi bazeaza deciziile pe Constitutie [ma rog, e o discutie mai lunga, sa zicem un mix Constitutie – partid de guvernamant, de data asta cu mai mult ingredient de Constitutie].

    • Da’ de unde, CCR a aratat exact opusul. Isi bazeaza decizia pe faptul ca acum guvernul este la colt si opozitia in forta si in strada. Legea este constitutionala, iar CCR a decretat-o neconstitutionala. Sa vedem argumentatia, dar la ce articole au fost invocate, mai mare rasul!

      „Prin legea pentru comasarea alegerilor se incalca articolul 1 din Constitutie privind separarea puterilor in stat, articolul 11 legat de respectarea tratatelor internationale – respectiv Codul bunelor practici in materie electorala, dar si articolele 15, 36, 37, 124 si 126 referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor si presedintilor de consilii”, declara in decembrie 2011 liderul deputatilor social-democrati, Mircea Dusa.

      Hai s-o luam pe rand.

      Separarea puterilor: constitutia actuala permite folosirea aproape neingradita a asumarii raspunderii. Abuzarea acestui mecanism este cat se poate de reala, dar este o hiba in constitutie nu o incalcare a ei. Un abuz „cu legea in mana” practicat de toate guvernarile de dupa ’89.

      Tratatele. M-as mira sa gasesc codul bunelor practici prin lista de tratate. Legislatia europeana nu cred ca interzice in mod explicit practicile abuzive semnalate de Doc.

      Articolul 15 Universalitatea
      (1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
      (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

      Articolul 36 Dreptul de vot
      (1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
      (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.

      Articolul 37 Dreptul de a fi ales
      (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
      (2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

      Art 124 si 126 reglementeaza exclusiv puterea judecatoreasca asa ca nici nu ma mai obosesc sa le citez aici. NICIUNUL din articole nu are nimic de a face cu durata mandatelor primarilor. Iar treaba cu legea dispune numai pe viitor, e o intrerpretare tendentioasa sa consideri ca mutarea alegerilor este actiune retroactiva. Alegerile sunt pe viitor. Prelungirea mandatelor este permisa de nenumarate practici cuprinse chiar si in constitutie. Vezi art 63.

  3. Constituția nu specifică durata mandatului autorităților locale; prin urmare acest lucru poate fi stabilit, și modificat, de legislativ așa cum consideră oportun (cu alte cuvinte, e o decizie politică a parlamentului).

    Oficial asa e! Legislativul aproba legile ca de aia se numeste legislativ, iar executivul le executa ca de aia se numeste guvern.
    Ce-ar fi ca la propunerea din final, la care subscriu fara rezerve, sa adaugam si o prevedere, care sa limiteze asumarea raspunderii doar pentru legislatia complemetara si numai in caz de urgenta?!

  4. Hantzy,

    sustin fara rezerve limitarea dreptului la angajarea raspunderii. Avem, de altfel, si un model – nu trebuie sa fim originali.

    E aici o ironie. Constitutia noastra e modelata in buna parte dupa cea a Frantei. Angajarea raspunderii este una din prevederile copiate de acolo; la fel si caracterul semi-prezidential al executivului. Or, in timp ce francezii au inteles sa revizuiasca legea lor fundamentala pentru ca avea probleme, noi am ratat asta, sau am facut-o chiar invers – de exemplu decaland mandatul prezidential de cel parlamentar, exact in perioada cand constitutia franceza era revizuita in sens contrar. Alta revizuire, din 2009, a limitat posibilitatea guvernului francez de a recurge la angajarea responsabilitatii: au voie sa o faca doar pe legile bugetelor (de stat si de asigurari), plus un (singur) alt proiect, per sesiune parlamentara. Eu cred ca asa ar trebui modificata constitutia si la noi.

    Pana la modificare, insa, ramane in vigoare prevederea actuala, si ea trebuie respectata (in primul rand!) si aparata de Curtea Constitutionala. N-au facut asta in trecut, din pacate.

    • Nu sunt jurist, asa ca n-am pretentia ca as putea enunta vreun articol, cu siguranta ca am inchis toate portitele … Nici varianta propusa, bineinteles, nu as refuza-o.

  5. Pe mine m-a socat cererea CCR din 18 ianuarie:
    Pe 18 ianuarie, CCR a amanat dezbaterile pe motiv ca trebuie sa ceara Guvernului detalii privind impactul financiar al aplicarii acestei legi, respectiv daca se economisesc 20 de milioane euro prin comasarea alegerilor.

    Ce legatura are suma cu decizia lor??? Adica daca se economisesc 20 de milioane este constitutional, daca se economisesc doar 15 nu mai e?

    Exact cum ati spus, in loc sa cantareasca doar dpdv al Constitutiei, ei au cerut devize…

    Oricum, au declarat legea neconstitutionala. Este bine, dar sa vedem si cum o argumenteaza…

    • Hoinar,

      ai dreptate. Am scris articolul inainte sa aflu decizia Curtii (a aparut la stiri exact cand il publicam) – dar am avut o suspiciune ca va da un astfel de rezultat, tocmai pentru ca a facut cererea respectiva : nivelul economiilor facute prin comasare ar fi trebuit sa fie totalmente irelevant pentru decizie…

  6. domnilor, FAPT REAL. In USA se voteaza la patru ani (si se comaseaza tot, inclusiv taxe locale, referendum pt. fumat sau masini electrice, scuipat pe strada) si la doi ani (reinnoire partiala a congresului). Ori sustinem sus si tare ca USA sunt nedemocratice, ori argumentul ca romanul nu stie ce sa alega dintr-un sir de intrebari este AIUREA. Faceti-va alegerea si discutam apoi despre restul. PS. Catalin Avramescu intr-un dialog cu pediatrul atoate-stiutor (Mugur Ciuvica) pe un astfel de argument a scos din buzunar un buletin de vot din California pe care erau TREISPREZECE intrebari. Deci domnilor????

  7. Nu stiu daca este bine,dar judecatorii CCR nu ar trebui sa aiba nici o afinitate politica,nu de multe ori acesta a fost si motivul pt.care lumea a pus in balanta hotararile lor,mai avem multe de invatat ,doar trecand prin calvarul acestor decizii mai bune sau mai rele putem sa ne erodam. Legile lasa de multe ori portite de scapare, cu asa parlament,clasa politica la ce te astepti ,clasa politica nu a acumulat nimic in acesti 22 ani ca sa si faca saltul calitativ.

  8. Pai Curtea Constitutionala nu e o curte juridica. Poti fi membru si in calitate de ospatar si in calitate de filosof. Denumirea de judecator nu ar trebuii folosita. E mai mult o curte cetateneasca. Dar nimeni nu vrea sa puna accent pe asa ceva, pentru ca poate cetatenii ar dorii un control asupra criterilor de selectie a membrilor (sau poate chiar asupra persoanelor).
    Deci argumentul ca decizia trebuie sa fie strict pe baza legii cade. Nu au pregatirea necesara. Cati dintre ei au studiat dreptul constitutional cu Emil Boc?
    Iar durata mandatelor nu poate fi prelungita decat pentru mandate viitoare. Nu ai voie sa prelungesti mandate in vigoare acordate dupa legea existenta la momentul depunerii juramantului.

    • CTC

      ”Poti fi membru si in calitate de ospatar si in calitate de filosof”

      Nu, nu poti. Nu ca ar avea vreo relevanta; vezi pasajul urmator.

      ”Deci argumentul ca decizia trebuie sa fie strict pe baza legii cade.”

      Nu. Ar fi un non sequitur si daca ar pleca de la afirmatii adevarate, dar nu e cazul. Modul de functionare al acestei institutii nu se stabileste prin speculatii semantice dubioase. Este stabilit in mod clar si imperativ de constitutie si de lege.

      ”Iar durata mandatelor nu poate fi prelungita decat pentru mandate viitoare. Nu ai voie sa prelungesti mandate in vigoare acordate dupa legea existenta la momentul depunerii juramantului.”

      Constitutia nu interzice asa ceva. Prin urmare, decizia Curtii Constitutionale nu s-ar putea baza pe un astfel de argument.

      • „Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.”
        Cred ca ai inteles ca eram ironic. Studiile de drept penal sau practica de avocat nu au nici o relevanta in materie de drept constitutional. Sunt oameni numiti acolo pentru ca erau senatori, nu pentru ca erau experti in drept constitutional. Nu toti, dar suficienti.
        Legat de mandate, inteleg ca dupa tine ce nu e mentinat in constitutie nu e interzis. Cat lunga crezi ca ar o constitutie de genul asta? Mai lunga decat codul penal sau civil? Inca o data, dreptul constitutional nu e drept penal sau civil. Stiu ca e greu de inteles, dar de aici porneste confuzia.

  9. Cu voia dvs, CC a dezamagit si acum. Cand a amanat decizia in/validarii legii de comasare a alegerilor, a vrut sa stie care sunt economiile care rezulta din comasare. Acum a invalidat legea fara sa mai astepte rezultatele analizei pe care o ceruse. Iata o decizie care arata ca CC da in continuare solutii politice. Cred ca ar trebui sa fiti dezamagit.
    Acum, am trei lucruri sa va reprosez: a) cand CC a admis ca argumentul guvernului e plauzibil juridic dar a vrut sa vada si niste rezultate economice, CC a admis implicit ca intr-o situatie economica speciala poate fi adoptata o solutie juridica speciala. De ce aveti probl cu asta? Juridic se pare ca e posibila, iar economic necesara; b) in opinia dvs comasarea alegerilor e nedemocratica sub argumentul ca alegatorul nu stie ce voteaza (asa v-ati exprimat cel putin in textele mai vechi). Pai, votul la locale e politic. De-asta USL se bate sa-l aiba separat de generale: daca castiga localele, iar acum are sanse bune, castiga generalele conform unei traditii electorale mai vechi la noi. Cu alte cuvinte, votul localelor nu poate fi alterat prea mult de comasare, pt ca este un vot eminamente politic; si c) fara indoiala ca modificarea legii electorale ar da si altora idei mai tarziu, dar sa ne uitam doar la asta si sa inchidem ochii la probl prezentului mi se pare sa demonstram surzenie sau chiar dispret fata de probl prezentului. :)

    • Constantin Balasoiu,

      ”Cred ca ar trebui sa fiti dezamagit.”

      Pai, sunt dezamagit – desi e posibil ca proiectul sa fi fost gasit neconstitutional pe motive de forma pe care nu le cunosc acum. Trebuie sa astept motivatia ca sa vad exact.

      Si acum sa va raspund la reprosuri, desi cred ca ele pornesc de la neintelegeri…

      ”a) cand CC a admis ca argumentul guvernului e plauzibil juridic dar a vrut sa vada si niste rezultate economice, CC a admis implicit ca intr-o situatie economica speciala poate fi adoptata o solutie juridica speciala. De ce aveti probl cu asta? Juridic se pare ca e posibila, iar economic necesara; ”

      Nu am nicio problema cu asta.

      ” b) in opinia dvs comasarea alegerilor e nedemocratica sub argumentul ca alegatorul nu stie ce voteaza (asa v-ati exprimat cel putin in textele mai vechi)”

      Nu. Am scris doar ca exista o problema si in faptul ca, avand atatea scrutinuri suprapuse, dezbaterea politica risca sa fie afectata, va fi prea putin timp pentru electorat sa se concentreze la fiecare dintre actorii din competitiile locale si nationale. In general am grija la termenii pe care ii folosesc. O prevedere poate fi „proasta” fara sa fie neaparat „nedemocratica”.

      ”Pai, votul la locale e politic. ”

      Ce inseamna ”vot politic”? Nu orice vot e politic? :-)

      „c) fara indoiala ca modificarea legii electorale ar da si altora idei mai tarziu, dar sa ne uitam doar la asta si sa inchidem ochii la probl prezentului mi se pare sa demonstram surzenie sau chiar dispret fata de probl prezentului. „

      Care ar fi aceste probleme ale prezentului?

      • Pai, sa le luam pe rand:
        la a) aveti o probl, pt ca ati declarat ca o modificare de comasare a alegerilor e neconstitutionala. CC considerase ca s-ar putea sa nu fie, asta cat inca parea sa mai astepte o mica ancheta a economisirii care ar rezulta din comasare. Absolut dezolanta atitudinea si decizia CC!

        la b) dvs sustineti ca electoratul n-ar intelege prea bine ce si cum voteaza, intr-un caz de comasare (nu era nevoie de alte explicatii, va intelesesem pozitia), de unde rezulta o probl de legitimitate politica, incredere populara etc (cumulez toate textele dvs pe tema asta din ultima vreme). Eu spun ca de vreme ce un primar nu e ales ca un presedinte de bloc, problema e oarecum falsa; argumentul meu e ca alegerile locale sunt politice, deci n-are prea mare importanta daca sunt sau nu comasate cu alegerile generale: ca sa le desparti, trebuie sa accentuezi asupra elementului nepolitic al alegerilor, ceea ce e din nou fals. Nu cunosc cazuri in care alesi locali au intrat in conflicte memorabile cu agende politice mai largi ale propriului partid. Apoi, USL nu se omoara cu respectarea constitutiei, asta e clar din modul in care intentiona sa forteze anticipatele prin demisia din parlament, ci stie ca un succes la locale e deja o confirmare la generale. Asta se intampla pt ca elementul nepolitic al agendelor locale e nul in asemenea judecati, doar elementul politic al votului conteaza. Asta spun prin vot politic. Or, cand votul e atat de politic, nu stiu de ce ne punem probl ca oamenii nu inteleg sau nu stiu ce voteaza.

        iar la c) dvs ar trebui sa-mi spuneti mai intai care sunt aceste idei, doar ati vorbit de un ‘precedent care trebuie oprit’, de un ‘precedent care ar putea deveni o practica’ etc. :)

        • Si mai simplu: elementul politic al votului primeaza chiar intr-o situatie in care, sa zicem, Chiliman castiga alegerile locale cu ceva extrem de nepolitic, de ex ‘va scap de caini in 6 luni fara sa-i omor’. Victoria lui Chiliman face din votul cetatenilor unul politic, iar PNL vede acolo o victorie a lui. Pt ca votul dat lui Chiliman pentru maidanezi din exemplul nostru e politic, probl. pe care o ridicati dvs ar avea sens doar daca primarii ar fi alesi ca presedintii de bloc.
          Evident, orice vot e politic; as spune, e politic mai ales atunci cand acolo platforma unui primar e doar despre peturi aruncate, borduri, maidanezi etc :)

        • Intram rapid in non-dialog, din pacate. La punctele a) si b) imi atribuiti afirmatii pe care nu le-am facut: „ati declarat ca o modificare de comasare a alegerilor e neconstitutionala.” (? am declarat contrariul!) sau „de unde rezulta o probl de legitimitate politica, incredere populara etc (cumulez toate textele dvs pe tema asta din ultima vreme)” (?? in ce texte am scris asa ceva?) . Iar la c) ma intrebati un lucru care ar trebui sa fie destul de clar din articol…

          • Ahhh, ati declarat explicit contrariul intr-un pasaj de doua degete, dar tot textul merge oarecum impotriva afirmatiei dvs ca si cum, o decizie de comasare poate fi constitutionala intre niste limite de timp, dar e in mod patent nedemocratica. Vedeti? M-am lasat furat de ideea textelor (mai ales alea vechi) pe care le-ati scris, de ex: „consider că suprapunerea alegerilor locale cu cele parlamentare, prin extinderea mandatelor autorităților locale, este o decizie gravă și inacceptabilă a actualei puteri; legea nu ar fi trebuit votată și oricum ar trebui retrasă.” Alt citat mai vechi: „Există printre modificările principale una pe care o consider gravă și inacceptabilă, și care ar trebui, dacă nu abandonată cu totul, cel puțin adoptată cu un sprijin politic mult mai larg: mă refer, desigur, la ideea suprapunerii alegerilor locale cu cele parlamentare. Resping energic această prevedere…” (In textul asta mi se pare ca discutia despre constitutionalitate e si mai vaga).
            Daca nu va suparati prea rau, haideti sa nu luam in tragic greseala asta. In definitiv, nu e asa de rau ca asimiliz constituionalitatea unui lucru cu democratia si invers; in timp ce dvs ma puneti la incercare cand inversati cuvintele astea: adica ceva ce e constitutional poate fi in mod patent nedemocratic; si invers.
            Acum in probl legitimitatii etc, mi se pare ca probl e in curtea dvs. Rezolv imediat cu un citat: “De ce ar fi așa ceva de nedorit (adica o comasare)? Pentru că procesul electoral democratic nu se reduce la vot, altfel n-ar mai avea nicio noimă. Menirea alegerilor este să legitimeze o putere și un program politic, prin urmare electorii au dreptul la mai mult decât un vot: au dreptul să vadă o legătură clară, naturală și puternică între votul lor și rezultatul lui, inclusiv direcția politică adoptată de stat după alegeri. Orice lucru care afectează această legătură, în fiecare din cele 3 atribute ale ei, reprezintă ceva inacceptabil. Iar volatilitatea legilor electorale afectează claritatea legăturii, pentru că durează până când alegătorul mediu vede relația dintre vot și rezultatul lui conform sistemului electoral – de obicei, înțelegerea asta vine pe baza experienței.” Ei, asta un text unde discutati despre legitimtate. Am folosit cuvantul incredere. Ei, e un citat despre incredere, daca e despre legitimitate.
            Haideti sa nu luam ‘non-dialogul’ in tragic, e in definitiv doar o probl de cuvinte (daca inlocuiesc neconstitutional cu ‘nu striviti democratia sau logica…’ nu se schimba mare lucru). Promit sa nu mai folosesc cuvantul neconstituional; am sa-l inlocuiesc cu ‘nu striviti democratia’ daca e nevoie.
            Acum, probl pe care am pus-o mi se pare ca ramane, desi CC o face oarecum inutila. Am sa o rezum totusi de dragul textelor pe care le-ati scris: comasarea nu constituie o probl pt democratie cata vreme votul local ramane unul fundamental politic. N-are nicio importanta daca ne atrage un primar sau altul cu solutiile lui nepolitice in materie de deratizare, borduri, parculete sau eutanasiere. Votul e funciarmente politic. Or, cand votul local e politic, nu trebuie sa ne necajim prea tare ca oamenii nu mai inteleg ce si cum voteaza la generale intr-o situatie de comasare. Un vot politic are meritul de a-si pastra nu doar simplitatea, ci si coerenta (nu intamplator sa bat astia sa castige localele si din cauza asta localele suna pt ei ca o confirmare la generale)
            Regret ca m-am intins, dar vedeti ca nu e doar vina mea :)

          • „Promit sa nu mai folosesc cuvantul neconstituional; am sa-l inlocuiesc cu ‘nu striviti democratia’ daca e nevoie.”

            ??? Ati citit articolul acela? Haide sa va fac un rezumat: expresia respectiva „nu striviti democratia” era intre ghilimele, pentru ca nu imi apartine. Era luata din apelul unor organizatii ale societatii civile, care pretindeau ca democratia e strivita daca se schimba sistemul de vot, pretentie pe care, in acelasi articol(!) o demonstrez a fi aberanta.

            Nu tin niciodata sa intrerup un dialog, dar trebuie sa imi atribuiti doar afirmatiile pe care le fac. Nu pot dialoga cu cineva care imi scrie replicile.

          • Hehehe, ce sa spun: fiecare text cu subtitluri, iar fiecare subtitluri cu ideile lui. O lectura de ansamblu e periculoasa, scapa subtitlurile si subtilitatile lor extrem de diferite din vedere. Adica dvs puteti demonstra ca “comasarea […] e o decizie grava si inacceptabila”, sa sustineti simultan ca demontati demersurile pro-democratia care proclama ca modificarea de comasare striveste democratia (bineinteles, nu comasarea singura) si in fine sa pretindeti ca nu sunteti inteles cand propozitii pe care le repetati precum ‘comasarea … e o decizie grava si inacceptabila’ sunt adunate in acelasi registru cu alte declaratii de dezaprobare a modificarii de comasare facute de altii, pe care dvs dimpotriva le demontati in acelasi text. Asta tine de un soi de acrobatie jurnalistica care cred ca pune niste probl complet inutile. In realitate, aveti exact aceeasi probl pe care o are pro-democratia cu modificarea de comasare a alegerilor, dar refuzati sa o acceptati sub argumentul devastator ca expresiile sunt gresit atribuite. Ei, asta e intr-adevar un non-dialog.
            As fi vrut sa ramaneti totusi cu doua lucruri din discutia asta inaine de a o trimite definitiv in inutilitate: a) votul e politic (am explicat), iar asta pune in chestiune argumentul dvs conform caruia democratia e afectata prin comasare (ati folosit cuvinte ca ‘procesul electoral nu se reduce la vot’, legitimitate etc, va amintiti); si b) argumentul evitarii precedentului e bun, dar pt ca avem o situatie economica speciala e cazul sa nu ignoram probl prezentului.
            O sa ma exprim in citate pe viitor mai des. E mai sigur.
            Numai bine :)

  10. Asteptam acest articol din partea dvs. acum cateva saptamani, cand s-a aruncat ideea pe piata. Nu acum, cand Curtea, in numele unor considerente care imi scapa (io le-as zice „trecere de partea poporului rasculat”) a dat verdictul pe care l-a dat.
    Punct.
    Puteti s-a interpretati ca pe un repros deloc voalat, pentru ca asta e..

  11. Doc,
    nu a aparut motivarea CC, insa impresia mea e ca decizia a fost luata datorita faptului ca modifica durata mandatelor IN CURS ale alesilor locali.
    Stii tu, celebrul principiu al „neretroactivitatii” legii , pe al carui interpretare CC si-a bazat mai multe decizii discutabile si in trecut.
    Ce crezi, ar tine in cazul de fata?
    Si as mai avea o intrebare: o astfel de lege ar putea fi, procedural vorbind, atacata in vreo alta instanta judecatoreasca , sau CC e ultima „reduta”?
    pentru ca nu inteleg de ce ar fi sesizata CC, si nu o alta instanta, pe temeiuri gen „retroactivitate”, „lege prost scrisa” (vezi cazul maidanezului constitutional ) etc…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro