joi, octombrie 1, 2020

Constitutia, dupa esecul referendumului urii

Esecul referendumului pentru modificare articolului 48 din Constitutia Romaniei are o semnificatie constitutionala majora, chiar mai importanta, desi mai putin vizibila sau mai greu de inteles, decat semnificatia lui politica. Pentru a intelege aceasta semnificatie constitutionala, trebuie sa distingem intre argumentele de oportunitate si argumentele de principiu ce au fost invocate in dezbaterea pe tema referendumului constitutional.

Marea majoritate a oponentilor referendumului au invocat motive de oportunitate. S-a argumentat ca modificarea art 48 din Constitutie este inutila deoarece legislatia in vigoare, spre exemplu Codul Civil, interzice oricum casatoria intre persoane de acelasi sex. In plus, decizii recente ale Curtii Constitutionale au validat, desi indirect, legalitatea definirii casatoriei ca uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie.

Coalitia pentru Familie a argumentat, corect, ca acestea sunt argumente eronate, si ca doar modificarea textului articolului 48 din Constitutie poate garanta mentinerea definitiei actuale a casatoriei. Membrii Coalitiei si sustinatorii lor au inteles ca textul actual al Constitutiei este „vulnerabil” a fi reinterpretat, cum s-a intamplat in multe democratii constitutionale precum Statele Unite, in sensul ca limitarea casatoriei la un barbat si o femeie este neconstitutionala pentru ca incalca principiul egalitatii in drepturi intre cetateni. Este adevarat ca o asemenea interpretare ar reprezenta o modificare a jurisprudentei existente a Curtii, insa schimbari de jurisprudenta nu sunt neintalnite in practica Curtii. In plus, oricat de putin probabila ar parea o asemenea schimbare de jurisprudenta in acest moment, experienta constitutionala a altor tari din Europa si din lume arata cat de repede poate evolua jurisprudenta prin care casatoria traditionala devine recunoscuta ca o discriminare nepermisa a principiului nediscriminarii ca un element al egalitatii in drepturi. O asemenea reinterpretare constitutionala ar prevala asupra legilor sub-constitutionale, precum Codul Civil, care trebuie sa se conformeze principiului suprematiei Constitutiei. Cu alte cuvinte, mentinerea casatoriei traditionale depinde doar de continuitatea de interpretare a judecatorilor constitutionali. Coalitia pentru Familie si suporterii acesteia in spatiul politic si civic au considerat aceasta garantie insuficienta si au incercat sa imunizeze casatoria traditionala prin modificarea textului constitutional.

Este important de inteles ca, interpretata corect, Constitutia Romaniei  nu permite o asemenea modificare a articolului 48. In textul constitutional, se prevede la art 152 (2) ca nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.  Cu exceptia laudabila a unei opinii separate a judecatorului Morar, judecatorii Curtii Constitutionale nu au considerat ca modificarea Art 48 ar reprezenta o asemenea suprimare a drepturilor si libertatilor fundamentale. Argumentul principal, acceptat si de catre oponentii modificarii Art 48 pe motive de oportunitate, este ca legislatia romana in vigoare nu recunoaste dreptul la casatorie al persoanelor de aceasi sex. Prin urmare, s-a sustinut, modificarea Constitutiei nu poate duce la limitarea sau restrangerea unui drept inexistent.

Acest rationament nu poate fi acceptat. Constitutia romana nu mentioneaza nici dreptul la libertate de exprimare a persoanelor de religie catolica sau dreptul de proprietate al personelor nascute intr-o zi de miercuri sau dreptul la casatorie al personelor care nu pot avea sau nu isi doresc copii. Orice modificare constitutionala care introduce asemenea limitari ar fi evident neconstitutionala pentru ca ar restrange drepturi si libertati fundamentale. Cu alte cuvinte, exista drepturi si libertati fundamentale pe care Constitutia le garanteaza desi acestea nu se regasesc explicit in textul constitutional. Existenta lor se poate deduce pe cale de interpretare prin combinarea unui drept specific (spre exemplu, dreptul la casatorie, libertatea de exprimare, drept de proprietate privata) cu reguli referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati (art 53) si, important, cu principii constitutionale care se aplica tuturor celorlalte norme constitutionale – principii precum egalitatea in drepturi. Din acest motiv, multe parlamente si curti constitutionale din lume au aplicat acest rationament constitutional, care nu este specific Constitutiei Romaniei, si au decis ca limitarea casatoriei la persoane de acelasi sex constitue o discriminare pe criterii de orientare sexuala contrara principiului egalitatii in drepturi. Constienti de posibilitatea si efectele unei asemenea decizii, Coalitia pentru Familie si sustinatorii ei au incercat, cu girul descalificant al Curtii Constitutionale, prevenirea unor asemenea decizii prin modificarea textului constitutional.

Semnificatia constitutionala a esecului referendumului trebuie privita din perspectiva principiilor constitutionale pe care acest esec le protejeaza, nu din perspectiva politica a oportunitatii modificarii art 48. Prin boicotul referendumului, cetatenii romani au luat in propriile maini interpretarea si aplicarea principiilor constitutionale pe care Curtea Constitutionala nu a fost capabila sa le protejeze. Principala semnificatie a esecului referendumului nu este ca romanii au fost neinteresati de modificarea Art 48 sau au considerat o asemenea modificare neoportuna. Din contra, cetatenii Romaniei si-au asumat direct, in calitate de detinatori ai suveranitatii, respingerea modificarii Constitutiei prin introducerea in textul constitutional a unei prevederi vadit discriminatorii impotriva concetatenilor lor.

Asta nu inseamna, inca si din pacate, ca romanii care vor sa se casatoreasca cu persoane de acelasi sex o pot face acum in Romania. Statul roman continua sa ii discrimineze, desi mecanismul de discriminare obliga autoritatile romane sa recunoasca casatorii intre persone de acelasi sex care au fost valabil consimtite in alt stat UE. Un viitor Parlament poate modifica Codul Civil pentru recunoasterea acestor casatorii (nu doar a unor parteneriate civile, care, desi reprezinta o masura pozitiva, raman discriminatorii si prin urmare nu sunt un remediu suficient sub regimul actualei constitutii). O decizie a unei viitoare Curti Constitutionale poate avea acelasi efect. Daca nici parlamentul si nici judecatorii constitutionali nu vor pune capat acestei descriminari, ramane deschisa modificarea textului constitutional in sensul diametral opus modificarii pe care si-a dorit-o, si pentru care a militat cu ura, Coalitia pentru Familie, BOR, reprezentatii partidelor politice (cu cateva exceptii onorabile), si membrii ai societatii civile.

Desigur, scenariile institutionale prin care principiul egalitatii in drepturi poate deveni realitate in Romania par utopice in acest moment dat fiind contextul politic si constitutional. Ar fi insa o mare eroare sa subestimam democratia romaneasca si Constitutia post-decembrista, pe care o apara, atunci cand Curtea Constitutionala tace laş, chiar cetatenii romani.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. …modificarii pe care si-a dorit-o, si pentru care a militat cu ura, Coalitia pentru Familie, BOR, reprezentatii partidelor politice (cu cateva exceptii onorabile), si membrii ai societatii civile.

    So what???

    Si-apoi, de unde ar rezulta ca au militat cu ura? Eu am vazut ura, etichetari, infierari minioase si invective doar in tabara cealalta.

    Dar chiar si asa, care e problema??? Sint liberi sa urasca. Sa fie sanatosi!

    Sau nu sint liberi? Dvs., ca lucrator in domeniu, ce parere aveti despre articolul urmator, publicat in:

    Journal of Law and Policy
    Volume 25 | Issue 1 — Article 6
    12-2-2016

    ,
    avind titlul:
    Protecting Hatred Preserves Freedom: Why Offensive Expressions Command Constitutional Protection
    ,
    autorul fiind judecatorul american:
    Andrew P. Napolitano
    ?

    Incercati un eseu pe tema asta in care sa polemizati cu Judge Nap? As fi curios sa il citesc. Tema e de mare actualitate.

    P.S. Articolul se gaseste pe internet in format pdf la adresa:
    https://brooklynworks.brooklaw.edu/jlp/vol25/iss1/6/

    Click pe Download pentru a avea acces la fisierul pdf.

    • In care parte cealalta ati vazut ura, invective si infierari manioase? Din partea acelora carora se dorea sa li se interzica definitiv si irevocabil niste drepturi posibile candva in viitor, dar inexistente pe moment?

      Sau acelora care erau prezentati drept atentatori la traditiile si valorile poporului roman, perversi, pedofili, hoti de copii?

      Sau din partea acelora, putini si slabi, impotriva carora se ridicasera toate institutiile statului, toate partidele (cu exceptia notabila a USR), aproape toata mass-media (fara Hotnews) si toate cultele religioase (cu exceptia la fel de notabila a Bisericii Luterane)?

      E amuzant sa vezi cum se victimizeaza unii cand nu le reusesc planurile de a legaliza discriminarea si hartuirea unei minoritati si asa oprimate.

    • E sub demnitatea lui sa se scoboare de pe soclu si sa raspunda intrebarilor pline de ura ale oamenilor simpli care il urasc fiindca e genial.

  2. Sâmburele acestei postări, ușor caragialesc, unde ridicolul nu este întrecut decât de ipocrizie și rea-credință, îl găsim aci:

    ”cetatenii romani au luat in propriile maini interpretarea si aplicarea principiilor constitutionale … si-au asumat direct, in calitate de detinatori ai suveranitatii, respingerea modificarii Constitutiei prin introducerea in textul constitutional a unei prevederi vadit discriminatorii impotriva concetatenilor lor”

    Cu alte cuvinte, poporul român s-a ridicat cu mic cu mare întru apărarea drepturilor LGBT.

    Această interpretare a respingerii referendumului de către covârșitoarea majoritate a electoratului este profund neadevărată și dăunatoare.

    Neadevărată, pentru că masiva neparticipare la referendum a fost expresia refuzului poporului de a se lăsa manipulat și instrumentalizat printr-o manevră demagogică menită să cauționeze o guvernare ineptă și mai ales să revitalizeze politic odiosul mic dictator Nicoale L. Dragnea.

    Dacă ar fi trecut, această farsă plebiscitară ar fi furnizat sceleratei clici de la putere pseudo-argumentele populiste spre demolarea definitivă a statului de drept, îndepărtând România de la cursul occidental și aducând un stat fragilizat mai aproape de oribila influență rusă.

    Peste week-end, un referendum inutil și parazitar, parte a războiului hibrid purtat de Rusia împotriva României a fost dejucat regește de electoratul român, spre marea mândria noastră.

    Când miza și implicațiile sunt atât de cruciale și complexe, să interpretezi uriașul refuz popular de ieri în registrul … drepturilor minorităților sexuale, este intelectual de rea credință și moral derizoriu.

    Postarea este și foarte dăunătoare pentru că, înhămând o expresie majoră a voinței suverane române la trăsurica LGBT (comunitate onorabilă, dar minoră în România) și ocultând marile semnificații politice, sociale și geo-politice ale evenimentului, postarea face muncă de diversiune, inducând în eroare și obnubilând limpedea vedere a lucrurilor.

    • Românul nu este conservator, nici tradiționalist, este adaptabil, se pleacă cu vîntul, se duce cu mulțimea, se integrează în peisaj imediat. Este nepăsător, nu tolerant!

    • Cred ca nu ati inteles intentia autorului. Boicotul referendumului are mai multe cauze si mai multe efecte. Unul dintre efectele neprezentarii la urne este cel prezentat de autor, care analizeaza dintr-o perspectiva noua si, pentru mine, interesanta. Nu inseamna ca toti cei 80% dintre cei inscrisi pe liste si care nu s-au prezentat la vot au avut argumente constitutionale, nici ca efectele se reduc la refuzul modificarii Constitutiei.

  3. „Esecul referendumului pentru modificare articolului 48 din Constitutia Romaniei are o semnificatie constitutionala majora…”

    Oare?! Cam cât de mare?! Cam ca aceea pe care a avut-o referendumul pentru reducerea parlamentului la o singura camera, cu maximum 300 de parlamentari?

    Rezultatele referendumurilor sunt interpretate de Curtea Constituțională a României așa după cum are chef. Prin urmare, semnificația majoră este a interpretării CCR asupra unei reușite, ori a unui eșec al referendumurilor, NU rezultatele în sine, pentru că voința populară în realitate nu contează în patria noastră. Nici Constituția nu contează. Contează doar modul în care ea este interpretată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

De ce e Bucureştiul altfel

Capitala României e cea mai mică (spaţial) metropolă importantă din regiune: oraşul se termină imediat după blocuri. Limitarea extremă crează probleme importante...

Ce-i de înţeles când se votează în municipiu USR-Plus iar în sat un primar PSD mort. Lecţii pentru 6 decembrie

Dincolo de anecdotică, alegerile locale aveau de răspuns la două mari întrebări, decisive şi pentru parlamentarele din 6 decembrie. Prima: mai persistă...

What is next sau cum să citim rezultatul alegerilor locale prin ceața declarațiilor politicienilor?

Votul e adesea pasiune, rareori rațiune. Cel de ieri a fost un amestec destul de echilibrat de rațiune și pasiune.

Cum se stinge un sat în România

Satul Șirnea din comuna Fundata, județul Brașov este deja bine cunoscut de publicul românesc. Imagini feerice din acest sat de munte circulă...

Ce scot din tomberon Realitatea Plus și Antena 3

O dată cu toamna sosesc și grile noi la televiziunile românești. Totodată campania electorală e în toi, iar televiziunile de știri au...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.