duminică, iulie 21, 2024

…Constitutia Ungariei – n-ai cu cine, bai, n-ai cu cine! (II)

…luni, presedintele Ungariei, Pal Schmitt, a semnat decretul de promulgare a noii constitutii, aprobat deja in Parlament de Fidesz-KDNP. De la 1 ianuarie 2012, Ungaria va avea asadar o noua Constitutie, una care a starnit ingrijorare de-a lungul si de-a latul Europei, ba, am putea spune, de-a lungul si de-a latul intregii lumi. Din pacate, dupa cum spuneam in prima parte, de obicei din motive gresite.

I s-au reprosat, bunaoara, referintele la Dumnezeu, crestinism si familia traditionala. In introducere, de exemplu, se spune ca « recunoastem rolul Crestinismului in pastrarea nationalitatii ». Este ceva gresit ? Fara crestinarea impusa de Regele Stefan, Ungaria n-ar fi existat. Ar fi existat doar o mana de nomazi tragandu-si, din intamplare, sufletul in Campia Panonica. Departe de a fi scandaloasa, afirmatia e o simpla constatare a unei stari de fapt : prin crestinism, ungurii au devenit, dupa cum spune Constitutia, « parte din Europa Crestina ». In continuare, insa, se mai precizeaza ca « in acelasi fel, apreciem diferitele traditii religioase din tara noastra ». Unde e, asadar, problema? Te poti, sa zicem, revolta impotriva mostenirii Iluminismului – cum au facut-o multi oameni destepti, de la dreapta conservatoare (Edmund Burke), la stanga neo-marxista (Adorno si Horkheimer) – dar ar fi absurd sa-i contesti rolul in modelarea modernitatii. Nu te certi ca 1+1 fac 2 fara sa aluneci in penibil.

« Sustinem ca natiunea si familia sunt cele mai importante cadre de referinta ale coexistentei noastre » (« We profess that the most important frameworks for our coexistence are the family and the nation ») – o alta fraza care a inflamat spiritele liberale ale Europei, degeaba. Sa afirmi ca natiunea este cadrul de referinta al … coexistentei in cadrul unei natiuni poate fi, cel mult, usurel stupid redundant, dar atat. Daca ai zice ca liberalismul este cadrul general de referinta al sustinatorilor ideilor liberale, lumea ar ridica din sprancene, ar rade pe sub mustata (pe oala) si si-ar vedea in continuare de treaba. De isterizat, nu s-ar isteriza nimeni. Ce deranjeaza atunci ? Familia ca si cadru al coexistentei ? Nu cred. Ar insemna sa te revolti impotriva bunului simt si al evidentelor, sustinand un utopic contract intre indivizi abstracti ce-ar tasni din pamant asemenea lacustelor (imaginea le apartine clasicilor), ci si impotriva tuturor sustinatorilor eu-lui « inradacinat », i.e., « the embedded self », de la psihanalisti (Mary Joan Gerson a facut cariera cu o carte pe tema asta, bazata pe … rolul familiei in psihoterapie), pana la sustinatorii comunitarianismului (Will Kymlicka, Seyla Benhabib, etc.)

Asa ca sa nu ne mai ascundem dupa degete : nu « familia » deranjeaza, ci « familia traditionala », i.e., bazata pe casatoria dintre un barbat si femeie (dupa cum e definita casatoria in noua Constitutie maghiara), vazuta ca un atac direct indreptat impotriva casatoriilor intre persoane de acelasi sex. Si aici, mi-e teama, isteria e prost-directionata. Dupa cum am mai spus-o in repetate ocazii, felul in care statul decide sa « boteze » (sic !) uniunea dintre doua persoane poate fi prilej de dezbatere politica, dar nimic mai mult. Din punctul de vedere al credinciosului (“cred, Doamne, ajuta necredintei mele!”) casatoria civila nu conteaza. Pe partea mea, ii putem spune “portocala”, “ciorba de burta”, sau “casatorie”. Din punctul de vedere al Bisericii nu are, oricum, nici o valoare. Crezi? Bine. Nu crezi? Iarasi bine. Dar, repet, aici e vorba de o decizie politica, nu religioasa. Poti sa o critici sau sa o aprobi, dar e jenant sa aduci discutia pe taram religios sau ateu.

Ce plangeri majore impotriva Constitutiei ungare ar mai ramane ? Faptul ca precizeaza ca « viata fetusului trebuie ocrotita din momentul conceptiei sale », o precizare vazuta ca baza juridica pentru interzicerea avorturilor. Bun. Avem aici de-a face cu doua concepte controversate – primul, cand incepe « viata » ?, al doilea, avorturile. Un concept controversat nu este insa motiv suficient de isterie. A le considera a priori conectate echivaleaza cu a vedea conexiunea intre pisica, drobul de sare si copilul din covata drept una imbrambabila. Exista state care interzic avorturile fara a avea asemenea prevederi constitutionale, ergo, o asemenea prevedere constitutionala nu echivaleaza automat cu o lege care sa interzica avorturile mai mult decat absenta unei astfel de precizari constitutionale nu inseamna ca avorturile si pruncuciderea vor fi liberalizate prin lege. Ar fi bine daca am putea sa ne gestionam istericalele cu ceva mai multa chibzuinta.

Restul, marirea numarului de judecatori ai Curtii Constitutionale, restrangerea (temporara) a atributiilor acesteia, s.a.m.d. sunt maruntisuri. Maruntisuri contoversate, ce-i drept, si controversabile pe buna dreptate, dar atat. Nici o Constitutie din lume nu va putea satisface pe toata lumea. Nici o Constitutie nu va putea evita prevederile controversabile.

Altceva, dupa cum spuneam, ar trebui sa starnesca ingrijorarea : modul in care a fost elaborata si adoptata noua Constitutie, intrarea in detalii inutile si periculoase pe termen mediu si lung (americanii au avut grija s-o scalde in mai toate punctele controversate, tocmai pentru a permite viitoare interpetrari si re-intepetrari, iar englezii nu au catadicsit sa-si puna Constitutia in scris defel) si, mai cu seama, talmes-balmesul ideatic ce dovedeste un amatorism de-a dreptul pernicios. Diletantii convinsi, patrunsi de propria lor dreptate sunt periculosi. Ganditi-va la cate constitutii a avut Franta. Ganditi-va doar la Gigi Becali. Cand Orban descrie ratificarea noii Constitutii intr-o zi de Paste drept „un semn al destinului„, seamana cu Gigi intorcandu-se de la Athos cu victoria Stelei in buzunarul de la spate. Din pacate, tocmai mlastina ideatica a fost atacata de pe pozitii ideologice la fel de confuze si de amatoricesti.

Andreas Zielcke, bunaoara, intr-un articol publicat in Suddeutsche Zeitung, tradus si preluat pe CriticAtac, sustine, convins, o aberatie: « conceptul de revoluţie conservatoare a fost considerat întotdeauna absurd », scrie el, conform principiului « cine zice ala e ». Daca Zielcke s-ar fi ostentit sa treaca dincolo de van den Bruck, ar fi aflat cu siguranta ca, initial, conceptul de « revolutie », preluat din astronomie (revolutia Pamantului in jurul Soarelui, etc), era menit sa semnaleze si in politica intoarcerea la niste « origini » percepute ca autentice, ne-corupte. Primele revolutii ale modernitatii – cea Engleza si cea Americana – au profesat, in diferite ambalaje, acelasi lucru : pentru englezi, Glorioasa Revolutie insemna intoarcerea la principiile Magnei Carta, pentru americani, insemna preluarea (la o alta scara si in alte conditii) a experimentului democratic grec, a republicii romane si a oraselor-state italiene. (In fine, povestile sunt nitzel mai complicate, dar le simplific acum, din motive de spatiu.)

Ar mai fi aflat, bunaoara, ca un conservator precum Edmund Burke sustinea ca singura posibilitate de a conserva este acceptarea schimbarii, ca alde Burke, Guizot sau Constant nu erau adversarii parlamentului, ci dimpotriva, ceea ce ii ingrijora fiind o reprezentare inteleasa ca o simpla « masina de socotit vointe » (Guizot), adica taman ceea ce il ingrijoreaza acum pe Zielcke, si cate si mai si cate. A sustine ca orice miscare conservatoare e opusa democratiei si reprezentarii parlamentare, sau ca e echivalentul fascismului te arunca direct in bratele penibilului, comprmitandu-ti cauza la care tii, declarativ, atat de mult.

La fel, Zielcke lucreaza in continuare cu o grila de lectura simplificator-naiva ce nu se mai foloseste nici macar in ultimii ani d eliceu, daramite in colegiu sau mai departe : Evul Mediu – rau si intunecat, Iluminismul bun si luminos. Nu intru acum in toata literatura care demonteaza acest cliseu, ca ar fi prea multa. Ma multumesc sa constat ca “prima Renastere” e plasata acum in secolul al XII-lea, sic a reprezentarea descendenta, care il irita atat de tare, e din nou re-evaluata ca una mult mai sofisticata si mai apta sa raspunda cerintelor unui individ complex, dotat deopotriva cu un forum internum si un forum externum. Dimpotriva. Daca e sa ne luam dupa alarmanta si constanta pierdere a increderii in clasa politica de-a lungul si de-a latul democratiilor reprezentative mai vechi sau mai noi, mult laudata reprezentare « ascendenta », a vointelor individuale, si-a cam trait traiul si si-a mancat malaiul. Daca asistam la o transformare in zilele noastre, sub presiunea noilor medii de comunicare, apoi atunci proces poate fi caracterizat drept o neo-medievalizare a individului (in sensul nbun al cuvantului).

In fine, dar nu in cele din urma, nu poti proceda precum Robert Friss intr-un articol din Nepszabadsag, tradus si preluat pe portalul presseurope.eu , amestecand capra cu varza, pe Hobbes si Locke cu Tocqueville si Fericitul Augustin (citatul mentionat nu exista) pentru a-ti sustine argumentul. Nu doar sfarsesti prin a compromite ambele « tabere », dar ii mai faci si pe bietii oameni invocati sa se rasuceasca in mormant, oripilati de aceasta intovarasire contra naturii. Ceea ce, oricum ai lua-o, nu e frumos.

Singura consolare a lui Friss, daca se poate numi asa, ar fi ca nici adversarii nu sunt mai presus. Constitutia maghiara e la fel de varza precum criticii sai. Se sare cu aceeasi voiosie si fara ridicari din sprancene, de la republicanismul « binelui comun » la liberalismul « binelui individual », de la reprezentarea descendenta, a Sfintei Coroane, la cea ascendenta (rule by the people) si, finit coronat opus, preambulul se incheie cu un apel la contractul social intre generatiile de maghiari « trecute, prezente si viitoare ».

Nici nu stii daca sa razi sau sa plangi mai intai. O constitutie a lui Gigi Becali, redactata sub indrumarea lui Dan Pavel, n-ar fi fost cu mult diferita.

De aceea vin si va spun, cu toata seriozitatea : N-ai cu cine, bai, n-ai cu cine ! Prea multi chelneri si prea multi frizeri, de ambele parti ale baricadei.

PS Ca nu ma pot abtine : Se promite « pastrarea unitatii spirituale SI intelectuale a natiunii » (de parca unitatea intelectuala ar fi ceva de aspirat la), pentru ca doar cateva randuri mai jos sa fie preamarita diversitatea culturala a Europei din care natiunea maghiar e parte. Intelege cine ce vrea si ce poate. Daca poate.

PPS In acelasi context, se mai face referire la pastrarea mostenirii culturale, a limbii si a bogatiilor create sau naturale din … Bazinul Carpatic. Ca si ardelean, ultima data cand m-am uitat pe harta, “Bazinul Carpatic” se suprapunea binisor cu Transilvania. Constat, nu dau cu parul.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Deci n-ar fi chiar rău dacă am renunţa la istericale şi am încerca măcar să facem propriile analize. Ar fi frumos dacă articolul ar fi citit şi înţeles şi de unii dintre scriitorii şi comentatorii de pe Contributors.

  2. Spuneti dvs., d-le Fumurescu, „Ma multumesc sa constat ca “prima Renastere” e plasata acum in secolul al XII-lea…”.
    Poate intr-un articol separat ne si detaliati la modul tehnic aceasta informatie. E cumva o teorie noua, nedefinitivata? E „old news” pentru mediul academic?

    • @ zulu – da, ar merita poate un text separat. E, intr-adevar, „old news”, in masura in care vreo 25-30 de ani e ‘old’ in domeniul asta. (Primele cercetari pe tema asta dateaza de fapt de prin anii ’40, dar in ultima pare a secolului al XX-lea evidentele au continuat sa se adune…)
      PS Recitind textul, realizez ca unele formulari sunt cel putin nastrusnice si, cuprins de febra scrisului, am scapat pe deasupra si cateva typos. Drept pentru care imi cer scuzele de rigoare.

  3. Daca se sare de la una la alta in Constitutie, atunci e f bine, inseamna ca fiecare va intelege ce vrea el din ea :) Si judecatorii curtii constitutionale (daca exista) vor manca si ei o paine daca o sa fie cazul vreodata (adica vreun conflict politic intern)

  4. „In acelasi context, se mai face referire la pastrarea mostenirii culturale, a limbii si a bogatiilor create sau naturale din … Bazinul Carpatic. Ca si ardelean, ultima data cand m-am uitat pe harta, “Bazinul Carpatic” se suprapunea binisor cu Transilvania. Constat, nu dau cu parul. ”

    Nu v-ati uitat bine pe harta. Muntii Carpati sunt preponderent in afara Romaniei iar termenul „bazin” are legatura cu exploatarea resurselor (Ex „Bazinul Rovinari”).

    Daca verificati harta de mai jos, o sa vedeti ca Ungaria actuala este mai mult de 2/3 inconjurata de Muntii Carpati.

    http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/00/Mapcarpat2.png

    • „Bazinul Carpatic” este un element geografic cu o definitie acceptata:

      http://en.wikipedia.org/wiki/Pannonian_Basin

      … iar teritoriul sau cuprinde, in afara de Ungaria teritorii precum Transilvania, Slovacia si Voivodina, precum si nordul Croatiei. Adica in afara de nordul Croatiei, exact Ungaria Mare.

      Mai mult, am intalnit termenul „Bazin Carpatic” de multe ori in pledoarii nationalist – iredentiste maghiare.

  5. Consideratiile dvs sunt de tip sfat la taifas. Dormi, constitutia vegheaza pentru tine. Consider ca dvs rupeti insa din context mosirea noii Constitutii Maghiare. Spuneti ca e firesc ca intr-o constitutie sa apara referiri la nasterea natiunii respective. Cred, in acelasi sens cu cel exprimat de dumneavoastra ca se poate atasa intreg manualul de istorie nationala a Ungariei; cred ca este o inutilitate ofensatoare-Tema majora a politicii moderne maghiare este teama de asimilare; profilul psihologic al strainului inconjurat de inamici primeaza in constiinta nationala a maghiarilor. De asemenea considerati ca, in materie de chestiuni in controversa, majoritatea are dreptul sa conteste punctul de vedere al minoritatii si sa si-l exprime in scris in codul fundamental al statului: si atunci vin eu si zic: unde mai este natiunea? natiunea parca include TOTI cetatenii (ambele versiuni -franceza si germana- despre natiune spun acest lucru). Discriminarea unora in favoarea celorlalti in chestiuni ce tin de imaginar si mit public este RAU. Imi permit sa va contrazic spunand ca vor exista persoane perfect normale in restul Europei care vor fi considerate anormale in Ungaria si vor fi, foarte probabil, urmarite penal. Titlul si articolul dvs nu cred ca trateaza corect situatia.

  6. Cred ca prin aceasta Constitutie ungurii si-au aratat pe deplin caracterul lor traditionalist si primitiv
    Familia a aparut prima oara in familiile de maimute,chiar inainte de comuna primitiva cand acestea s-au coborat dn copaci
    De ce sa nu facem referire si la ginti?la triburi?la orasele sclavagiste?la epoca antica cu minunatiile ei?
    Pentru mine personal familia nu mai inseamna nimic din 1996 de cand parintii mei s-au despartit,poate si cu mult inainte de asta
    Si natiunea nu mai inseamna nimic de cand am lucrat 13 ani pt ea fara sa fiu platit sau recunoscut

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro