joi, martie 28, 2024

Contextul de votare la parlamentarele din 2020

Votul de la parlamentarele din 6 decembrie 2020 a surprins, la nivel de rezultate, prin ierarhii neașteptate și apariții noi pe scena partidelor politice. De ce ierarhiile de vot de la localele din septembrie 2020 au dispărut în două luni de zile? De ce trendul de gândire critică de după 10 august 2018, care a susținut partide precum PNL sau USR-PLUS, nu a mai fost în prim plan? De unde a apărut Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid cvasi-absent în dezbaterile premergătoare alegerilor? De ce un absenteism atât de mare cu numai 32% prezență la urne?

Îngrijoararea și dezamagirea par să fi fost principalele stări de spirit ale unor segmente importante din populație cu influențe semnificative în generarea surprizelor de vot. Fiind vorba de trăiri, sentimente publice, ar trebui să aducem argumente din sondaje de opinie. În absența lor, folosim abordările contextuale (David et al, 2018). Pornim de la premisa că locul de vot, prin profilul socio-cultural , condiționează voturile majoritare sau profilurile locale de vot. Desigur, nu susținem că relațiile constatate la nivelul localităților, comune și orașe, pot fi transferate ca atare, interpretativ, la nivelul vortanților individuali. Contextul local, însă, poate oferi ipoteze pentru interpretarea votului

Prezența la vot în contextul pandemiei

Ipoteza de la care pornim susține că îngrijorarea legată de efectele pandemiei a acționat ca factor de reducere a participării la vot, de absenteism. Datele agregate la nivel de localitate cu care lucrăm nu ne permit să verificăm direct ipoteza. Indirect însă, poate fi susținută și cu date agregate și cu date de sondaj. Simpatizanții PNL (85%) și USR-PLUS (89%) susțineau, în cadrul unui sondaj din vara anului 2020 (IRES et al :24), că ar fi de preferat ca alegerile să fie organizate în România pe parcursul mai multor zile pentru a evita consecințele negative ale pandemiei. Simpatizanții PSD optau pentru aceeași soluție numai în proporție de 63%. Este foarte probabil că diferențierea îngrijorării în legătură cu consecințele epidemiei derivă din nivelul diferit de educație școlară. Persoanele cu nivel mai ridicat de educație par să fie mai îngrijorate asupra consecințelor negative posibile ale pandemiei. Pornind de aici se poate presupune că absenteismul mai ridicat la alegeri a fost în rîndul celor cu nivel sporit de educație și implicit, al votanților PNL/ USR_PLUS.

Cu datele agregate de după alegeri, analizate pe tipuri de contexte și localități, se poate constata că ratele maxime de participare la vot au fost în localitățile izolate de marile orașe și cu populație relativ îmbătrânită. În localitățile urbane dezvoltate, cu mare densitate a populației, puternic afectate de COVID 19, ratele de participare au fost minime (Tabelul 1). Constatarea este susținută și prin analiza mult mai elaborată din anexă: participarea la vot apare ca fiind sistematic mai mică în localitățile cu număr mare de locuitori.

Tabel 1. Opțiune electorală și rată de participare la vot pe tipuri de contexte (%)

Sursa de date primarei: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru datele referitoare la votul de la parlamentarele din 6 decembrie 2020. Pentru tipologia localităților am folosit date ale Institutului Național de Statistcă și date proprii, din cercetări anterioare.

Rata de participare la vot este nu numai efect de context. Ea este și condiționare semnificativă a votului, a opțiunii electorale. Vom trece, în continuare, prin „sita” analitică impactul ratei de participare la vot și a diferiților factori de context comunitar asupra opțiunii de vot.

Contextul condiționează opțiunea electorală

Dezvoltare-sărăcie. PSDa fost preferat în special de către populația din localitățile sărace și îmbătrânite, prin opoziție cu PNL, pentru care se optează în special în periurbanulii dezvoltat. Votul de urban dezvoltat, cu indice mare de dezvoltare umană locală, a fost specific pentru USR-PLUS. Votul pentru AUR nu pare să fie legat de anumite extreme negative sau pozitive de dezvoltare (Tabel 1). Mai important decât ceea ce spun datele procentuale din Tabelul 1 este rezultatul a analizei din Anexa 1. Aici putem identifica efectul unor factori specifici asupra votului, controlând mulți alții (ca într-un experiment de laborator).

În acest „laborator de analiză” aflăm că „da” votul pentru PSD este unul specific localităților sărace, cu indice de dezvoltare umană locală redus. Votul de dezvoltare este specific opțiunilor pentru USR-PLUS. Populația din localități cu indice maxim de dezvoltare umană locală precum Chiajna, Corbeanca, Dumbrăvița, Giroc, Florești sau Valea Lupului au votat covârșitor în favoarea USR-PLUS (Anexa 2).Opțiunile comunitare favorabile în special PNL nu sunt asociate semnificativ cu nivelul de dezvoltare. Iarăși surprinzător votul favorabil AUR pare să fie specific comunităților relativ dezvoltate dar nu foarte dezvoltate (Anexa 2).

Mărimea demografică a localității, deși semnificativă și pentru dezvoltare, are și semnificații proprii, diferite, care țin de vârsta populației, densitate etc. De aici derivă și faptul că factorul respectiv are semnificații proprii legate de contextul de votare. Comportamentul de vot funcție de mărimea localității pare să fie complet diferit la alegerile parlamentare față de cele locale, ambele considerate pentru anul 2020. La locale, votul pro PSD a fost mai intens în localitătile mici, ca număr de populație. La parlamentare, se pare că modelul a fost invers, cu vot mai intens pro-PSD în localitățile mari, cu mulți locuitori (compară Sandu 2020a cu Anexa 1 din acest text). De unde poate veni diferența? Neclar, cu datele de care dispuniii. La localele 2020 votul în favoarea PNL și USR-PLUS a fost mai intens în localitățile mari. În schimb, la alegerile parlamentare din 2020 preferința pentru cele două formațiuni politice a fost mai mică în localitățile mari. Votanții în favoarea AUR sunt, pentru parlamentare, autoselectați de la nivelul localităților de mărime redusă sau medie.

Selectivitarea ratelor de participare la vot. Participarea redusă la vot în anumite localități a defavorizat în special PNL dar a favorizat în special USR-PLUS și AUR (Anexa 1).

Apropiere-izolare față de marile orașe. Poziția localității în raport cu marile orașe contează și ea în ecuația înțelegerii votului (Anexa 1). Votul în favoarea USR-PLUS este favorizat de situarea localităților în apropierea marilor orașe. Dovadă în acest sens este și faptul că multe dintre comunele cu ponderi foarte mari de votanți în favoarea USR-PLUS sunt în apropierea unor orașe precum București, Timișoara, Cluj sau Iași (Anexa 2).

Prin contrast, votanții AUR sunt localizați în special în comunități relativ izolate în raport cu marile orașe, în localități mediu-superior dezvoltate.

Cultura transnațională a migranților. Votul la parlamentarele din 2020, în pofida schimbărilor multiple pe care le suportă, rămâne puternic ancorat în experiența de migrație comunitară. Contează atît numărul celor plecați din localitate în străinătate și al celor reveniți, cât și principala țară de destinație a migranților. Deși datele cu care lucrăm la nivel local sunt vechi, de la ultimele două recensăminte din 2011 și din 2002, impactul electoral al experiențelor de migrație continuă să fie semnificativ. Prin contrast, voturile pro-AUR par să vină mai mult din partea unor comunități izolate de marile orașe (Anexa 1).

Comunitățile din România cu număr mare de plecați în Italia au votat semnificativ mai mult decât altele în favoarea AUR. Constatarea este consistentă cu precizarea că ponderea cea mai mare de voturi în favoarea respectivului partid, în diaspora, a fost înregistrată în Italia. Pare să fi fost vorba de un curent de opinie electorală care a venit din partea diasporei românești din Italia și a influențat orientările electorale ale rudelor și prietenilor de acasă în favoarea AUR. Diasporele din Germania+Austria și cea din Marea Britanie+Irlanda au favorizat semnificativ opțiunile de acasă ale votanților favorabili USR-PLUS. Opțiunea pro-PNL a fost favorizată de diasporele românești din Franța+Belgia.

În afara acestor câmpuri de migrație, clar specificate prin origine locală și țară de destinație , au contat, în procesul electoral, și experiențele de migrațieiv. PNL și USR-PLUS sunt formațiunile care au beneficiat semnficativ de voturi suplimentare în comnitățile cu experiența de migrație în străinătate de nivel ridicat. Așa a fost și la localele din 2020. Pare să fie vorba, în consecință, de o relație tare, de durată în baza căreia cultura de migrație transnațională favorizează voturile de dreapta în localitățile de origine. Pentru voturile în favoarea PSD, relația la parlamentarele 2020 a fost de sens invers – comunitățile cu experiență de migrație bogată au votat sistematic mai puțin în favoarea acestui partid. Se menține, și în străinătate și acasă, în comunitățile cu mulți plecați în străinătate, tendința de respingere a PSD. Nu este de mirare, dată fiind absența de decenii a unor politici destinate diasporei, amintirea mișcării sociale eșuate de la 10 august 2018 etc.

Cultura politică locală. Primele trei partide cu ponderi maxime de susținători la parlamentare au reușit să mențină o continuitate locală favorabilă lor. Efectul de continuitate a votului favorabil de la locale la parlamentarele 2020 pare să fie de maximă intensitate la PNL. În comunitățile în care, în septembrie 2020, s-a votat masiv în favoarea PNL, tradiția a continuat, tendențial și la parlamentarele din același an. Similar pentru PSD și USR-PLUS. Comunitățile care au votat consistent în favoarea AUR în 2020 au convertit, se pare, simpatii electorale pro PSD, PNL sau PRO România de la localele 2020.

Concluzii și discuție

Unul dintre factorii esențiali care a generat lanțul surprizelor de la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 a fost legat de participarea redusă la vot. Nu a fost vorba de o reducere a participării în proporții egale pentru toate categoriile de electori. Date de sondaj pre-electoral, puțin discutate în spațiul public, au evidențiat cu claritate faptul că a existat o selectivitate a îngrijorărilor legate de pandemie. În special votanții cu nivel ridicat de instrucție din marile orașe au fost cei care au manifestat o îngrijorare sporită legată de posibilele consecințe negative ale participarii la vot fară o organizare mai prudentă decât cea manifestată prin deciziile oficiale. Aceasta este, foarte probabil, categoria de potențiali votanți care optau, în sondaj, pentru mai multe zile destinate alegerilor și în țară nu numai în străinătate. Îngrijorarea legată de COVID 19 s-a tradus, în lipsa unui răspuns adecvat din partea guvernanților, prin absenteismul sporit al votanților PNL, în primul rând, USR-PLUS, în al doilea rând.

În plus, cu efecte similare a fost și decizia veche de a limita dreptul de vot parlamentar numai în localități din același județ în care cetățeanul are domiciliul sau rezidența obișnuită. În condițiile unei populații din ce în ce mai moblile și a îngrijorării sporite legate de consecințele pandemiei, votul electronic sau prin corespondență și în țară ar fi putut reduce susbstanțial absenteismul.

Dezamăgirea unor segmente semnificative de votanți, din țară și din diaspora, în legătură cu prestația politică a celor aflați succesiv la guvernare, din 2016 până în 2020, a dus și la opțiunea neașteptată pentru AUR. Formațiunea respectivă, cvasi-necunoscută, a câștigat voturi semnificativ și din comunitățile care la locale votaseră prioritar pentru PSD, PNL sau USR-PLUS.

Comparabilitatea redusă a votului de la parlamentare cu cel de la localele 2020 derivă și din simplul fapt că votanții au evaluat mai atent ce au facut guvernanții PSD mai întâi, cei ai PNL ulterior, în raport cu ceea ce au promis. Probabil că pentru segmente diferite de populație, percepțiile de neîmpliniri ale celor perindați la putere au fost diferite. Foarte probabil că în această listă lungă de nemulțumiri intră teme de agendă publică precum calitatea proastă a condițiilor din spitale, pensiiile speciale intangibile, corupția, blocarea sistematică a normei „omului potrivit la locul potrivit”, șomajul ridicat în rândul tinerilor, incapacitatea de a absorbi fonduri europene la un nivel sporit, cazurile uitate prin sertarele justiției precum „10 august 2018”, „Caracal-Dincă” etc.

Desigur, în rezultatele votării au contat și strategiile sau acțiunile de partid care au precedat alegerile. Materialul de față este orientat, însă, sociologic, spre ceea ce poate fi măsurat în legătură cu votul și diferitele contexte locale care l-au condiționat.

Fără a relua aici constatările din analiză, accentuam câteva aspecte.

Există, cert, o puternică influență a celor plecați în străinătate asupra rudelor, prietenilor și cunoștințelor de acasă, din localitățile de origine. Poate că cel mai bun exemplu este cazul votului în favoarea AUR. În Italia s-a înregistrat cea mai mare pondere de votanți în favoarea AUR din totalul celor care au participat acolo la alegerile pentru Parlamentul României. Sub influența acestui factor, votul în favoarea AUR în țară a fost semnificativ mai intens exact în localitățile de origine mai ales pentru migranții din Italia.

Se poate vorbi de un gen de „diasporă de acasă” în sensul de proiecție valorică și comportamentală a celei din străinătate în special asupra celor din localitățile de origine. Analizele din Anexa 1 relevă clar faptul că, în continuare, votul de dreapta din România este puternic susținut de comunitățile cu rate ridicate de emigrare în străinătate.

Ca și la locale, votul de la parlamentare este puternic structurat pe disparități teritoriale între localități sărace-bogate, izolate de marile orașe-apropiate de acestea, localități îmbătrânite- localități cu populație tânără etc.

Anexe

Anexa 1: Predicția opțiunilor electorale și a participării la alegerile parlamentare din 2020 la nivel local

Surse de date primare: AEP, INS, arhive proprii. Modele de regresie OLS. Datele inițiale de la AEP au fost descărcate la nivel de secție de votare, județ cu județ (https://prezenta.roaep.ro/parlamentare06122020/romania-pv-final ). Ulterior le-am agregat pe UAT-uri și le-am cumulat într-un fisier unic.

Anexa 2. Primele 20 de localități cu pondere mare de voturi favorabile AUR și USR-PLUS

Referințe

David, Q., Pilet, J. B., & Van Hamme, G. (2018). Scale matters in contextual analysis of extreme right voting and political attitudes. Kyklos, 71(4), 509-536.

IRES, Fundația Viață și Lumină, Centrul pentru Inovare Publică. 2020. Alegeri în Pandemie. Policy Paper. Iulie . https://ires.ro/articol/405/2020–alegeri-in-pandemie.

Sandu D. 2020a. Drumul comunitar al votării la localele din 2020. Contributors.ro. 31 octombrie 2020.

Sandu, D. 2020b. Actualizarea indicelui dezvoltării umane locale : fundamentare și aplicabilitate. În Marcel Ionescu-Heroiu, coord. Politici urbane în România. Worl Bank. Raport de cercetare, iunie 2020.

NOTE________

1 Tipologia localităților a fost realizată printr-o analiză cluster cu legături medii, folosind variabilele distanța până la cel mai apropiat oraș de 200 mii locuitori sau mai mult (transformare logaritmică – ln), populația localității în 2018 (ln), indicele dezvoltării umane locale 2018 IDUL (Sandu, 2020b) și vârsta medie a populației din localitate, 2018. Toate variabilele au fost standardizate cu scorul z înainte de rulare. În calcul nu au intrat decât localitățile care aveau cel puțin 1000 de locuitori în 2018, cele pentru care au putut fi calculate valorile IDUL 2018. Analiză pe 3068 de unități teritorial administrative (UAT). Pentru a calcula mediile la nivel de tip de localitate (context) valorile pe localitate au fost ponderate cu numărul de algători înscriși în listele permanente pentru UAT. Pentru modelele de regresie din Anexa 1 nu există efecte de coliniaritate (VIF : 4).

2 Folosim, aici, periurban în sensul de localități urbane sau rurale apropiate de orașele mari de peste 200 mii de locuitori. Tehnic, distanța față de orașele de peste 200 mii locuitori a fost măsurată pe hartă, în linie dreaptă (euclidian), de la fiecare localitate până la cel mai apropiat oraș de peste 200 mii locuitori, cu populația din 2011.

3 Ar putea fi vorba de faptul că în cele două materiale am lucrat cu modele diferite de predictori. Mai probabil, însă, este vorba de un efect al sensibilității sporite a votanților de dreapta la riscurile de îmbolnăvire COVID 19, în contextul alegerilor parlamentare. Poate fi vorba însă, și de schimbări în strategia electorală a partidelor cu efecte asupra votului. Tema merită să fie explorată în continuare.

4 În analiză am lucrat cu un indice al experienței de migrație care agregă, la nivel de UAT, informații depre cei plecați pe termen lung și scurt din localitate în străinătate , la nivelul anilor de recensământ 2002 și 2011, plus numărul celor reveniți în localitate din străinătate în înregistrarea recensământului din 2011.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. „La locale, votul pro PSD a fost mai intens în localitătile mici, ca număr de populație. La parlamentare, se pare că modelul a fost invers, cu vot mai intens pro-PSD în localitățile mari, cu mulți locuitori (compară Sandu 2020a cu Anexa 1 din acest text). De unde poate veni diferența? Neclar, cu datele de care dispuniii.”
    As lua in considerare bugetarii si pensionarii speciali (inclusiv viitori)…frica de schimbarea legilor in defavoarea nr de locuri de munca bugetate si a pensiilor speciale.
    Multumesc pt articol.

    • Adica in localitatile mari sunt mai multi bugetari, inclusiv prin regiile autonome si alte institutii, „academii” etc care stiu prea bine ca „autofinantarea” e de fapt o plata de la buget mascata.

  2. Nu mai săpați atita după explicații docte dar inutile. Am votat ultimii 25 de ani de fiecare data, tot cu zona „dreapta” – CDR, PNL, USR etc. Nu am mers la vot toată familia în 6 dec 2020. De ce? Pentru ca masurile anti-pandemie impuse cu pumnul în gura incepind din martie ne-au distrus afacerea, veniturile, calitatea vieții și speranța de mai bine. Pt ca tot jocul guvernului în lupta cu pandemia a fost făcut în cheie electorala. Pentru ca își băteau joc de tot ce trăim în timp ce în aceeași fraza ne obligau sa purtam masca ca idioții pe strada dar sa mergem la vot ca acolo e sigur. Pentru ca am stat degeaba în martie și aprilie închiși în case la 200 de cazuri iar acum ne rinjeau politrucii în fata cerind-ne votul cu 8000 de cazuri. Pentru ca pandemia a lovit economic doar privații, bugetarii nici măcar tichetele de vacanta nu le-au fost reduse, și așteaptă mariri. Pt ca ne cere solidaritate și înțelegere și respectare de reguli stupide și inutile o clasa politica de hoți corupți și mincinoși. Deci uite de aia nu am mers la vot, stimabile analist. Și nu știu ce ma va mai face vreodată sa calc într-o cabina de vot după anul 2020, cind pandemia a arătat adevărata fata a statului, politicienilor și corporațiilor.

    • Corect! Este de înțeles reacția dv. Totuși, dacă îmi permiteți, afilierile electorale, ca și opțiunea participării la procesul electoral, cred că trebuie cultivate pe termen lung. Asta nu înseamnă că, uneori, partidele nu merită „amendate” prin boicot, individual sau în grup.

  3. Ca Alex sunt cu miile in tara. Vroiau vot, era util doua zile, ori prin corespondenta. Bazinul electoral al PSD este prea mare ca sa fie redus. 1,75 mil. votanti includ toti bugetarii si cu familiile lor si prea putini pensionari care nu au mai votat. Nici guvernarea de acum nu va face mare lucru, cu schimbarea constitutiei, regionalizare, descentralizare, noi reforme ci doar peticire neimportanta. Vor avea de tras cu deficitul bugetar si mari probleme economice datorate pandemiei.

  4. Despre cum se radicalizeaza optiunile politice.
    Domnul X, munceste in privat si plateste taxe (substantiale). Nu munceste, nu mananca.
    Nu a mai votat din vremea meciului de pomina Iliescu-Vadim, in care a votat Iliescu… De atunci, scarbit, nu si-a mai pierdut timpul votand, timpul poate fi alocat altor activitati mult mai placute, acel vot a fost ca o palma (incasata, nu data).
    A asteptat multa vreme optiuni libertariene, centriste, insa acestea s-au lasat asteptate. Intre timp absolut toti cei care s-au plimbat pe la putere si-au batut joc de banii platiti de dl. X. Coloratura politica a fost doar atat, o coloratura, pentru ca fondul este acelasi. Dlui X i se confirma ca dincolo de doctrina postata pe site, pentru creduli, cam toti sunt la fel.
    Dl X isi pierde increderea in sistem, ajunge sa fie convins de lipsa unor optiuni reale si vede doar partile rele ale democratiei. Dl X vede ca discursurile de extrema stanga sunt mai nou considerate moderat/centriste, isi vede existenta grav afectata de interventiile brutale legate de un virus in timp ce huzurul pe banii sai continua. Intre timp economiile si veniturile sale se devalorizeaza, dupa n+1 „crize” globale. Dl X incepe sa creada ferm ca zguduirea din temelii a sistemului corupt sau chiar demolarea lui este ceva dezirabil. Este gata sa isi acorde votul, pentru prima oara in 20 de ani, cuiva care gandeste la fel. In satul global, dl X incepe sa se considere un perdant.
    Daca credeti ca dl X va vota AUR, Trump, AfD, VOX, va inselati. Deja ii considera mult prea moderati (fie vorba intre noi, sunt totusi ceea ce acum 50 de ani era considerat centru).
    Dl X va vota ce urmeaza dupa, cel mai probabil la pachet cu un lider providential.

    Excesele de orice fel sunt daunatoare. Dezamagirea constanta a electoratului e periculoasa. Calea de mijloc e singura dezirabila, de asta stanga progresista trebuie tinuta in frau. Dreapta radicala adevarata inca nu exista sau e prea firava, insa va avea, potential, o crestere exploziva exclusiv pe seama scaparii stangii neomarxist-postmoderne de sub control. Lucrurile sunt infinit mai complicate dar un inceput bun ar fi sa ne dam doi pasi inapoi si sa recunoastem ca traditiile pot fi un lucru bun, ca globalizarea nu are neaparat numai parti frumoase, ca prea multa coabitare stat-corporatii dauneaza grav sanatatii si mai ales ca vestul a fost cladit pe individualism, nu pe colectivism.

    • Domnul X poate ca a tot votat, si tot degeaba.
      Sa ne feresca cel de sus sa nu apara cindva in fata domnului X un buletin de vot pe care sa existe optiunile „spinzuram sau impuscam toti politicienii din ultimii 30 de ani?”. Ca din disperare, ura si lipsa de alternative, le va trage si scaunelul de sub picioare si va apasa si pe tragaci.

    • Dl. X ori are firma si angajati, caz in care traieste in mare parte din exploatarea muncii si e interesat la orice ora sa aduca sclaveti care muncesc fara niciun drept, ori e PFA, caz in care fura oricum de sparge la impozite, nefacturand niciodata integral serviciile sau, daca e IT-ist, fiind mai special decat specialii, care macar au platit impozit pe venit cat au lucrat. In ambele cazuri, Dl. X e hot care isi inchipuie ca veniturile sale ii apartin, desi sunt obtinute in mare parte prin jaf sau evaziune fiscala.

  5. @ Sunteți de părere și că fiecare dintre partidele politice ce au susținut în mod public programul de vaccinare, în campania electorală, ar trebui să recomande alegătorilor care i-au votat cel puțin unul dintre vaccinurile împotriva COVID , deși recomandarea unui singur vaccin ar putea fi considerată chiar și un fel de lobby în favoarea firmei producătoare, ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro