vineri, ianuarie 15, 2021

Conventia PDL. Reportaj de la fata locului


M-am gandit sa descriu cititorilor mei atmosfera de la Conventia PDL, preluata de la fata locului.

Organizarea pare fara cusur. O singura intrare in Palatul Parlamentului, pentru toata lumea. Formalitatile dureaza un minut. Vad trei feluri de ecusoane: delegat, presa si staff. Inca o serie de persoane fara ecuson. Or fi de la SPP si SRI?

La 10.40 vine Vasile Blaga, razand. Dar parca nu era rasul lui. La 11.50 apare si Emil Boc insotit de garda de sprijin.  La 11.05 presedintele Basescu intra in sala. Asaltat, ca de obicei, de o armata de cameramani. Punctualitate nemteasca, imi zic.

(Nu stiu cat de scumpe sunt camerele autonome, dar cele cablate la curentul Parlamentului sunt extrem de nepotrivite, chiar periculoase. De doua ori m-am trezit „secerat” de cablurile tractate de purtatorii de cabluri).

Inca o chestie ciudata. La circa 20 de randuri de prezidiu, un rand de camere de televiziune, impreuna cu operatorii si personalul de deservire, in picioare,  intrerupe contactul celor aflati in spatele acestora cu prezidiul. Si invers. Nefericita alegere a pozitionarii lor. Altfel, presa e bine reprezentata. Sute de ziaristi si zeci de camere de luat vederi. Si mai toate institutiile de presa au studiouri amenajate in sala si in holul salii de conferinta.

Delegatii sunt si ei punctuali. Cravata portocalie nu este regula. Chiar surprinzator de putine. Costumul si cravata este regula dar mai sunt si delegati imbracati a la legere.

In sfarsit se aude imnul PDL. Mai toata suflarea PDL-ista bate ritmat si insufletit din palme. Pare ca o face din convingere, nu de ochii sefului de delegatie. Cei de la prezidiu canta si ei. Urmeaza imnul Romaniei. Dupa imnul PDL. Adica, inteleg eu, pe primul loc interesele partidului si abia apoi ale Romaniei. Lasa ca se si intrerupe brusc, ca m-am si speriat de vreun act subversiv.  Si cei de pe scena au ramas masca.

Toata lumea astepta cuvantarea presedintelui Basescu, sperand sa inteleaga incotro bate vantul. (Nu, nu SOV).

Cuvantul presedintelui a fost unul corect. Nu s-a bagat in campania interna referitoare la alegeri, strecurand insa, pe ici pe colo, indemnul de a ramane parteneri. Adica ascultandu-i sfaturile. Sigur, n-a spus-o in mod expres, dar printre randuri cam asta citeai. Si sa ramana unit poporul PDL-ist, diseara, dupa ce se vor anunta rezultatele. Nu cum a facut Petre Roman in 2001, care,  in loc sa-i stranga mana intinsa i-a intors spatele, dupa ce a pierdul alegerile.

A mai trasat sarcina PDL-ului sa mearga mai departe cu reformele, altfel va fi pierdut si el si tara. Ca majoritatea populatiei intelege sacrificiile facute si este de acord cu ele.

Ma rog, daca luam de bune sondajele de opinie, repetate, lucrurile nu stau chiar asa. Speranta transmisa,  continuati cu reformele si veti castiga alegerile in 2012 nu prea suna coerent in urechile poporului PDL-ist. Unii strambau din nas, vizibil in dezacord.

Presedintele s-a luat si de intreprinderile de stat. Ca trebuie eficientizate, si asta este sarcina importanta a executivului. Cu ce costuri pentru clientela partidului? Cam asta era intrebarea pe buzele tuturor.

Aici se blocheaza mesajul presedintelui Basescu. Reforme,  reforme, eficientizare, restructurarea economiei de stat, dar noi, poporul pdl-ist, cu ce ne alegem? Ca de injuraturi si de huiduieli suntem satui. Cam asta citeam pe fetele lor.

A amintit in trecat si de integritate. Ca masuri de acest gen trebuie implementate. De catre cine? E clar, de Boc si de Macovei. Doar sa castige. Adica votati cu cine va spun eu.

Discursul presedintelui a fost unul impaciuitor. De captare a bunavointei. De prietenie si unitate. Foarte bine, asa si trebuia sa procedeze.

De luni, guvernul trebuie sa definitiveze si sa treaca la aplicarea programului convenit cu FMI. Ca acesta tine loc de program de guvernare. Reduceri de ajutoare, de la 56 la 9, privatizari sau management privat la unitatile de stat, concedieri din sistemul bugetar, iar alegerile sunt colea, dupa colt.  Schita „grosiera” aparuta in presa ar putea sa fie un balon de sondare a opiniei publice.  Acordul final ar putea fi mult mai dur.

Ce va face poporul pdl-ist? Daca voteaza cu Boc, inseamna ca tine cont de ce i-a sfatuit presedintele Basescu. Daca nu, va vota cu Blaga, care le promite o viata mai tihnita si „foloasele” guvernarii.

Alea adevarate, nu basmele lui Basescu.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Ce va face poporul pdl-ist? Daca voteaza cu Boc, inseamna ca tine cont de ce i-a sfatuit presedintele Basescu. Daca nu, va vota cu Blaga, care le promite o viata mai tihnita si „foloasele” guvernarii.

    Ati enumerat atuuri sau defecte?

  2. Am numarat adineaori, pe home-page la HotNews, 12 articole referitoare la conventia mileniului. Poate ca sint mai multe, eu m-am oprit la 12. Toata suflarea HotNews pare sa „convina” la conventie. E si acesta un mod de a te plimba noaptea prin cimitire.
    Ceva mai devreme titlurile articolelor „conventionale” curgeau la rind la inceputul paginii. Precum in zilele de glorie, in presa „centrala” (doar pe hirtie, asa era pe-atunci), in vremea congreselor unui alt mare „partid”. Intre timp cineva si-a dat seama de situatie si le-a mai rasfirat. Continutul de astazi al articolelor difera mult de cel de ieri (am evoluat, desigur!). Astazi sint mai multe detalii: cravate, masini, harnicie, prostie… si alte probleme serioase. Va mai amintiti, domnule Vlaston? O simpla chestie de… impresie.
    M-am oprit la textul de aici, autorul fiind o persoana simpatica (in scris). Si n-am gresit. Am gasit si o referire la reprezentantii presei aflati, de voie, de nevoie, la datorie, printre putinii veniti pentru a face si nu pentru a astepta sa li se dea si lor ceva (celebrii „asistati” din discursuri). Cei multi… inghit cu stoicism circul penibil in speranta unei bucati de piine putin mai coapta. Ca pentru „delegatul la congres” (sau „la conventie”, c-asa ii zice azi).
    Nu stiu cum ati ajuns pe-acolo, domnule Vlaston. Nici nu e treaba mea. Dar, oare, ati gasit ce-ati cautat?

    • M-a tentat sa vad atmosfera in mod nemijlocit. Am fost acreditat la Conventie din partea HotNews. Sunt multe alte amanunte, unele picante, care-ti cad sub ochi, vrei nu vrei. De ex., unele persoane din PDL, pe care le cunosteam, s-au facut ca nu ma cunosc. Pentru ca nu voiau sa se ‘compromita”? :)))
      Altele legate de mancare, de costumatie, de reactiile presei. Este o experienta care merita traita. Personalul de securitate a fost neasteptat de amabil.

      • Atâta timp cât fluieraţi în biserica Adevăratei şi Dreptei Credinţe, era de aşteptat că trepanaţii – din aripa Nutzi sunt convins – o să se facă că nu vă cunosc, domnule Vlaston. Acolo se cere credinţă, domnule, nu gândire. Devotament, nu spirit critic. „Deciuplină”, nu gir acordat platformei „Romania Curată” unde gândeşte Alina Mungiu, care, de când cu actele de Lejmajestate comise la adresa ştim noi cui, nu mai prezintă nici un fel de garanţii pentru ei. Ne întoarcem uşor (presupunând că am plecat vreodată de acolo, io unu’ am serioase îndoieli) în vremea aia în care mai auzeai şuşotind „ăsta e periculos, gândeşte prea mult…”.

  3. Cum sa se compromita maestre? Pai scrieti la hontews nu la realitatea, orice pedelist ar trebui sa se simta magulit vorbind cu un reprezentant al tribunei publice de partid! :P
    Pai se poate! :D
    @Frobenius: Am remarcat si eu „scanteizarea” hotnewsului! :)
    Partea buna e ca mi-a adus aminte de ultimul congres, care chiar a fost ultimul, sper sa se repete istoria! ;)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti

Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia –...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

 Complicii

În zilele începutului de an, postul public „Radio România Cultural” (plătit din banii de la buget ai românilor) ne-a amintit pe site-ul său, la rubrica Portret, că se împlinesc 8 ani de la moartea lui Sergiu Nicolaescu, „personalitate artistică de excepție”, „actor, scenarist, regizor, producător de film şi om politic”.

Populismul conspiraţionist, ruperea relației de încredere popor-tehnocrație și criza democrației liberale. Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Despre criza democrației liberale se vorbește deja de mai mulți ani, nemaifiind o noutate. Ne referim aici doar la spațiul occidental, unde...

Ce reprezintă de fapt asediul Capitoliului ?

Asediul Capitoliului, simbol al democraţiei americane, a fost un eveniment istoric, de amploarea celui de la 11 septembrie. Nimeni nu s-ar fi...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.