vineri, martie 29, 2024

COP27 și o posibilă definiție a nebuniei

Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți la rezultate diferite. Această remarcă binecunoscută este atribuită de obicei lui Albert Einstein. Deși este posibil ca efectul Matei în știință să acționeze aici, este incontestabil genul de replică inteligentă și memorabilă pe care Einstein o dădea adesea interlocutorilor săi. Pe de altă parte, această definiției a nebuniei ar putea fi sloganul neoficial al Conferinței ONU privind schimbarea climei, COP27, care are loc în Sharm El-Sheikh, Egipt,  6 – 18 noiembrie 2022. De ce?

O primă justificare a „nebuniei lui Einstein” asociată cu conferințele climatice sub  egida ONU, am dat-o anul trecut, cu ocazia COP26 de la Glasgow, Scoția. În articolul

Va reuși COP26 ceea ce nu au reușit precedentele 25 conferințe?, scriam printre altele:

Toate cele 25 conferințe COP și-au propus să salveze omenirea de amenințarea asteroidului climatic prin reducerea emisiilor antropogene de CO2, pentru a ține sub control încălzirea globală…În ciuda perpetuării an de an a conferințelor COP, concentrația CO2 din atmosferă a crescut constant, din 1995 până astăzi, fără să se sinchisească de sloganuri ecologiste și vituperații mediatice…

Toate aceste conferințe și-au propus ca țel unic obținerea unui acord planetar cu privire la stoparea încălzirii globale antropogene, respectiv a eliminării combustibililor fosili, considerați sursa majoră de creștere emisiilor de CO2. După 25 ani de negocieri, s-au scremut munții și s-au născut doi șoricei: unul deja mort (Protocolul Kyoto) și altul care n-o duce prea bine (Acordul de la Paris).

Când o echipă sportivă pierde 25 jocuri consecutive, ce încredere mai poți avea în ea și ce se mai poate spune concret? Evident, trebuie un nou antrenor sau/și o nouă tactică de joc. După 25 ani de eșecuri consecutive ale conferințelor climatice din seria COP, mai are rost să ne punem speranțe în una nouă?

„Munții” climatici s-au scremut și la Glasgow anul trecut și o vor face la fel și în Egipt anul acesta. Între timp, emisiile globale de CO2 continuă să crească (Fig. 1) și, în ciuda celor 26 conferințe COP, omenirea încă nu a găsit mecanismele adecvate pentru a ține în frâu aceste emisii.

Și atunci, nu este nebunie curată să repeți, an după an, aceleași mega-conferințe, cu participări de zeci de mii persoane – oameni politici, activiști și simpli credincioși din Biserica Verde, jurnaliști mai mult sau mai puțin alarmiști ș.a. – așteptând că anul acesta se vor obține rezultate diferite? Dacă într-o întrecere de box, un jucător este trimis la podea de câteva ori, meciul se oprește: fie antrenorul aruncă prosopul, fie arbitrul declară KO tehnic. Conferințele ONU privind schimbarea climei au fost trimise la podea nu o dată, ci de 26 ori! Și, totuși, nici antrenorul, nici arbitrul nu au intervenit să oprească această competiție grotescă al cărei jucător învins este cunoscut aprioric.

Pe de altă parte, în ultimii zece ani, interesul publicului pentru schimbarea climei a crescut, alimentat fiind de bombardamentele mass media, care transformă orice fenomen meteorologic extrem într-o apocalipsă climatică, de preoții și credincioșii din Biserica Verde, care, în zelul lor talibanic, se dedau la vandalisme și alte manifestări criminale, de unii ideologi progresiști, care vor să bage forțat oamenilor pe gât „clima ideală”, aia fără emisii de CO2 antropogen ș.a.m.d.

Zece ani în care s-au irosit mulți bani, multă propagandă, multă presiune mediatică și rezultatul a fost, după cum am mai scris, un biet șoricel politic, Acordul de la Paris. Eforturi grandioase, generos finanțate, nu au produs o diferență măsurabilă între așteptările politicienilor și realitățile de la firul ierbii.

Explicația acestor eșecuri consecutive este simplă: mult lăudatele energii „verzi”, solară și eoliană,  nu au răspuns așteptărilor din cauza a două probleme majore.

Prima se referă la gradul mare de ocupare a terenurilor impus de slaba lor densitate energetică (Fig. 2).

Fig. 2. Suprafețele de teren ocupate de diverse surse de electricitate necesare pentru funcționare unui televizor de 100 W timp de un an.  Sursele regenerabile (hidro, eoliană și solară) necesită suprafețe cu câteva ordine de magnitudine mai mari decât cele sursele pe bază de gaze sau cărbuni. (Sursa).

Pentru a înlocui 1 m2 al unei termocentrale pe gaz sunt necesari 140 m2 de panouri solare, 370 m2 de turbine eoliene terestre, circa 3.000 m2 lac de acumulare sau 6.000 m2 de biomasă.

Pe 4 noiembrie 2022, președintele Biden a promis din nou că Statele Unite vor avea o economie fără emisii de CO2 până în 2050 prin închiderea tuturor minelor de cărbuni din țară și înlocuirea lor cu surse eoliene și solare. Probabil că echipa lui de consilieri științifici nu i-au adus la cunoștință masivul raport (348 pagini) intitulat Net-Zero America și publicat de cercetători de la Princeton University în 2021.[1] Autorii au estimat că în cazul eliminării combustibililor fosili și a energiei nucleare, vor fi necesare 6,9 milioane de hectare suplimentare pentru energia solară și 101 milioane de hectare pentru energia eoliană, fără a lua în considerare zonele de exploatare a materiilor prime necesare pentru construirea celor 2 milioane de turbine eoliene suplimentare. Pentru comparație, cele 107,9 milioane hectare extra reprezintă circa 10% din suprafața SUA ori de peste patru ori teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Oare chiar nu este nimeni la Casa Albă să-l tragă puțin de mânecă pe venerabilul președinte Biden?!

A doua problemă majoră, poate chiar mai importantă social și economic decât prima, este faptul că cele două energii „verzi” suferă de intermitența producției de electricitate, adică nu prezintă siguranța unei funcționări fără sincope a unui întreg sistem energetic național, așa cum visează politicienii și activiștii din Biserica Verde. Energia solară este inexistentă noaptea și atunci când cerul este acoperit de nori. Energia eoliană are nevoie de vânt permanent și cu o anumită intensitate. Apostolii „verzi” argumentează că cele două energii, solară și eoliană, sunt mai ieftine decât cele fosile. Argumentul însă este valabil numai când soarele strălucește și vântul bate. Cât costă energia solară și eoliană într-o noapte fără vânt? Aud?…

Fără surse backup de energie fosilă (gaze, Diesel), în regim standby, gata să intervină în orice moment, cele două energii „verzi” sunt o gravă amenințare la securitatea energetică a unei țări, regiuni, oraș, instituție militară, spital etc. Folosirea energiei de rezervă, stocată în baterii, este iluzorie. La nivel global, bateriile existente asigură doar 1 minut și 15 secunde din consumul mondial de energie electrică. Și nici în viitor, această problema nu se va ameliora: în 2030, bateriile globale vor acoperi doar 11 minute  din consumul global de electricitate.

Și, pentru că a venit vorba de baterii, care ar trebui să înlocuiască și combustibilii fosili din transporturile terestre, navale și aeriene, aduc din nou în discuție faptul că transporturile electrice nu sunt activități cu emisii-zero, așa cum multă lume crede.

Construirea unei singure turbine eoliene ( de ex., Vestas V100-2.0 MW IEC IIB), doar una din cele 2 milioane care vor trebuie puse în funcțiune în SUA pentru a îndeplini visele „verzi” ale președintelui Biden, consumă peste 1.000 tone de materiale și emite peste 415 tone de CO2.

Dar o baterie electrică, una din cele 350 milioane care vor echipa autoturismele fără emisii în 2030, ce consumuri va avea? Ofer doar o imagine simplă cu câteva cifre atașate în Fig. 3.

Fig. 3. Încărcătorul frontal CAT994, produs de firma Caterpillar. Puterea 1739 CP, masa 243 tone, înălțime 12 m (cu cupa ridicată); capacitatea cupei: 19,1 – 43,6 m3.

Utilajul din Fig. 3 consumă ~1000 litri de combustibil în 12 ore și încarcă ~250 tone de roci ca să extragă materialele necesare pentru a produce 1 (una) baterie Tesla. Și vor fi necesare 350 milioane baterii în 2030…Și există oamenii care încă mai spun că este vorba de „emisii zero” atunci când își conduc mașinile lor electrice. Sancta simplicitas

Mai este un aspect de „nebunie” climatică în discursurile politicienilor care afirmă sus și tare că vremea combustibililor fosili a apus și că viitorul aparține doar energiilor fără emisii de CO2, în principal solară și eoliană. Se uită convenabil că sectoarele unei economii naționale, în care se consumă energie, includ agricultura, industria, construcțiile și transporturile. Dintre toate, doar cel din urmă sector este ca și „rezolvat” – avem transporturi electrice, chiar dacă am arătat mai sus ce înseamnă să produci 1 (una) baterie Tesla). Și, deocamdată, treaba e ca și „rezolvată” doar pentru transporturile terestre și doar de ordinul a mai puțin de 20% până în 2050. Trebuie amintit că încă nu avem tractoare  electrice, nici camioane grele, nici avioane sau vapoare electrice. 

Ce aș dori să fie discutat la COP27?

Mai puțină politică și mai multă realitatea de la fața locului. Vorbitorii care se vor perinda vreme de 12 zile la tribuna conferinței ar trebui să accepte că tehnologiile existente nu vor putea combate eficient efectele unor variații climatice. Practic, repetarea de 26 ani a propunerilor despre înlocuirea combustibililor fosili cu variante „verzi”, ca și exaltarea unor tehnologii netestate de sechestrare geologică a emisiilor de CO2 pentru obținerea regimului de emisii net-zero, sperând că de data aceasta măcar rezultatele vor fi diferite, este exact rețeta nebuniei atribuită lui Einstein.

Cele mai multe dintre promisiunile/propunerile făcute la Rio de Janeiro în 1992 și la Kyoto în 1997 nu s-au concretizat. Nici Acordul de la Paris, din 2015, nu o duce prea bine. Niciuna din cele 196 țări semnatare ale Acordului nu se află pe calea care să asigure atingerea țelului de încălzire globală cu numai 1,5°C față de perioada preindustrială. Doar câteva țări – printre care Costa Rica, Etiopia, Kenya, Maroc, Nepal, Nigeria și Gambia – sunt listate la rubrica „Aproape suficient”. Dar nu acestea sunt țările care ar trebui să apară pe lista „verde” în primul rând. Și asta, după șapte ani de la semnarea unui document pe care unii l-au numit „istoric”. Acordul climatic de la Paris devine tot mai mult o glumă amară. Și nu cred că vreunul din participanții la COP27 va avea curajul necesar să spună acest lucru de la tribuna conferinței.

Ce aștept să se întâmple?

O abordare diferită. După 26 ani de repetări inutile ale acelorași sloganuri, trebuie schimbate politicile climatice actuale. S-au încercat și se mențin subvențiile masive acordate celor două energii „verzi”, s-au instaurat eco-dictaturi  de piață și planificare, s-au alterat structurile sistemelor energetice (de ex., în Germania), există certificate de mediu obligatorii, fără de care nu se mai poate porni o afacere rentabilă. Pe scurt, mii de miliarde de dolari și euro au fost cheltuiți într-o încleștarea colosală a „munților” climatici din care s-a născut un biet șoricel anemic.

Dacă vrem să cheltuim bani cu folos real, palpabil, atunci investițiile în inovațiile ecologice pe termen lung ar trebui să înlocuiască actualele, desuetele, politici de mediu.

Un exemplu concret, de mare relevanță, l-am prezentat în articolul Profeți și Vrăjitori: Între eco-apocalips și tehno-optimism. În anii 1960-70, lumea era îngrijorată din cauza foametei prezise de falși profeți, precum William Vogt, 1967, Famine 1975! America’s Decision: Who Will Survive?” (Până în 1975 un dezastru de o magnitudine fără precedent va afecta lumea…foametea va face ravagii în națiunile subdezvoltate…aceasta este cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea) sau Paul Ehrlich, 1970, The Population Bomb – The Population Control or Race To Oblivion, care începe cu infama propoziție: Bătălia pentru a hrăni omenirea s-a terminat…În anii 1970… sute de milioane de oameni vor muri de foame. Ne trebuie un control al populației pentru că este singura soluție.

Dacă i-am fi ascultat și urmat pe acei pseudo-profeți, ar fi trebuit să procedăm așa cum ni se cere astăzi de către Biserica Verde: Mâncați mai puțin! Nu mai mâncați carne, lapte și brânzeturi! Nu vă mai înmulțiți! Consecințele acelor politici anti-umane, dacă s-ar fi implementat în totalitate, ar fi fost catastrofale. Parțial, s-a încercat. De exemplu, International Planned Parenthood Federation, the Population Council of the World Bank, the United Nations Fund for Population Activities, ori Association for Voluntary Sterilization au inițiat programe și campanii publicitare de reducere a fertilității în țările din lumea a treia pentru controlul populației ale căror consecințe catastrofale se resimt și astăzi.

Cum s-a rezolvat acea problemă globală?

Norman Borlaug, un agronom genial, care a studiat sistematic, ani buni la rând, și, de unul singur, a declanșat Revoluția Verde. A dezvoltat inovator culturi cu randament mai mare și mai rezistente la dăunători. Prin revoluția lui, producția mondială de cereale a crescut cu 300% între 1960 și 2000 în țările în curs de dezvoltare, sporind aportul caloric al celor mai săraci oameni din lume și reducând incidența crizelor alimentare. A câștigat războiul cu foametea pe întreaga planetă, dezamorsând astfel bomba populației. Primul și singurul agronom care a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Tehnologiile lui Borlaug sunt epitomul și emblema unei viziuni care arată clar că drumul printre dificultățile ecologice ale umanității străbate dumbrăvile productivității stimulate de știință. Viitorul alimentar al celor 10 miliarde de locuitori este departe de a necesita controlul populației recomandat de profeții eco-apocaliptici.

Pot face și ecologiștii ceva asemănător pentru clima în pericol, cum spun ei? Rămâne de văzut. Să le mai dau o idee (dacă citesc aceste rânduri).

Într-un alt articol, Paradoxul progresului (III) – Când se obține mai mult din mai puțin…, am demonstrat că inovarea înseamnă dematerializare și am ilustrat această idee cu realizările altui geniu american, Steve Jobs:

Când „combustibilul interesului” se unește cu „flacăra geniului” (Abraham Lincoln), lucruri aparent imposibile se pot întâmpla. Ambele sintagme se regăsesc în geniul lui Steve Jobs și al companiei sale, Apple. Când a fost inventat în 2007, telefonul inteligent a produs o schimbare de paradigmă tehnologică. Un singur obiect – iPhone-ul – a început să înlocuiască alte 32 produse după numai cinci de existență, ajungând anul trecut să substituie nu mai puțin de 50 obiecte diferite: radio, cameră de fotografiat și de filmat, busolă, altimetru, GPS, ceas deșteptător, furnizor de știri, e-mailuri, acces la internet, filme, video și audio-clipuri etc., etc.

A inova înseamnă să produci mai mult din mai puțin, nu să le ceri oamenilor să strângă cureaua și să se descurce cu mai puțin. Iată un alt exemplu, mai puțin cunoscut:

Cutiile (dozele) de metal erau făcute inițial din oțel placat cu staniu pentru a rezista la rugină. Ele au fost utilizate din secolul al 19-lea pentru a stoca hrană. Începând din 1930, au fost folosite de asemenea pentru bere și băuturi răcoritoare.

În 1959, firma Coors a început să producă bere în doze de aluminiu, care erau mult mai ușoare și mai rezistente la coroziune decât cele din oțel. După cinci ani, Royal Crown Cola a adoptat noul tip de doze pentru băuturi răcoritoare. Ce s-a întâmplat apoi? În decurs de un deceniu, dozele de oțel au început să dispară și nici una nu a mai fost folosită pentru bere din 1994, iar pentru băuturi răcoritoare din 1996. La 85 g, primele doze de aluminiu erau surprinzător de grele; în 1972, cântăreau sub 21 g; în 1988, ajunseră la 16 g; după încă un deceniu, aveau 13,6 g. Iar în 2011, o doză de aluminiu cântărea doar 12,75 g. Față de 1980, cantitatea totală de aluminiu folosită pentru doze de băutură s-a redus în 2010 cu 580.000 tone. Și lucrurile nu s-a oprit aici. În 2012, compania Ball a introdus pe piața europeană doza de 330 ml, care cântărea doar 9,5 g, cu 25% mai puțin decât standardul american.

Aș mai adăuga un exemplu de inovare, pe termen lung, finanțată și din bani publici: triumful revoluției argilelor, despre care am scris și am exemplificat abundent pe această platformă, singura din toată România care nu s-a ferit să publice și contribuții incorecte politic.

În anii ’70 guvernul federal al SUA a inițiat Eastern Gas Shales Project și zeci de proiecte pilot de fracturare hidraulică; de asemenea, a sprijinit cercetarea privată și publică.  În 1979, eforturile comune, publice și private, de a aduce gazele de argilă pe piață au fost formalizate prin Commercialization Plan for Recovery of Natural Gas from Unconventional Sources din cadrul Departamentului de Energie al SUA. Noi tehnici de prospectare seismică tridimensională, dezvoltate inițial de Laboratorul Sandia pentru minele de cărbuni, au fost utilizate pentru localizarea fracturilor din argile și vizualizarea formațiunilor gazeifere adânc îngropate.

În 1980, la un an după cea de-a doua criză energetică din 1979, declanșată de revoluția iraniană, Congresul SUA a adoptat Windfall Profits Tax Act care a creat un credit pentru producția de gaz neconvențional (Secțiunea 29 a legii). Oferind o scutire de taxă de 0,50 $ pentru fiecare 28 metri cubi de gaz neconvențional, legea a impulsionat creșterea fracturărilor hidraulice a argilelor gazeifere.

Un program mai puțin cunoscut, sprijinit de guvernul federal, s-a numit Unconventional Gas Research Program – UGR. Fondurile pentru acest program au fost destul de mici – 30 milioane de dolari a fost suma maximă alocată. Cercetările efectuate în special în West Virginia, s-au concretizat în două rezultate concrete: creșterea producției de gaze cu 85 milioane m3/zi până în 1986 și adăugarea a 280 miliarde m3 de rezerve productibile până în 1985.

Investițiile ulterioare, din timpul administrației George W. Bush, continuate de administrația Obama, atins $10 miliarde în 10 ani și au culminat cu atingerea unui scop final pentru oricare președinte american – asigurarea independenței energetice. Triumful revoluție argilelor, începută de doi tineri ingineri în Oklahoma în 1947, a însemnat nu doar transformarea Statelor Unite din cel mai mare importator de petrol și gaze în cel mai mare producător și exportator de gaze din lume într-o perioadă de circa 10 ani. Ceea ce mi se pare remarcabil este și faptul că acest triumf nu a fost parte a unor politici americane de ameliorare climatică. O victorie colaterală importantă a fost creșterea abundenței de gaze naturale, urmată de scăderea prețurilor, astfel încât gazele au devenit mai ieftine decât cărbunii, pe care i-au înlocuit în mare măsură. De aceea, SUA au cele mai bune rezultate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din toată lumea: peste 20% începând din 2005. O reducere semnificativă, motivată economic, nu pentru că ONU, IPCC, Acordul de la Paris sau alți politruci ar fi impus-o.

Ce lecție se poate învăța din studierea revoluției argilelor din America? Una extrem de simplă. Dacă unul sau mai multe genii de talia lui Norman Borlaug ori Steve Jobs vor inventa tehnologii de producere a energiilor „verzi” mai ieftine, mai abundente și mai fiabile decât cele fosile, toată lumea le va adopta, fără ucazuri de la ONU, Bruxelles, ori Biserica Verde. Vor fi descoperite suficient de repede acele tehnologii care vor alimenta energetic toată planetă pentru restul secolului al XXI-lea? Nu sunt profet să precizez un interval de timp anumit. Dar, ceea ce știu, pe baza argumentelor expuse mai sus, este că o creștere substanțială a activităților R&D în domeniul energiilor regenerabile, a surselor de stocare a energiei, a tehnologiilor de sechestrare geologică a CO2, a fuziunii nucleare etc., va avea – pe termen lung – consecințe climatice pozitive.

Și oamenii asta așteaptă – nu repetarea acelorași discursuri și promisiuni goale, care au fost auzite și răs-auzite în ultimii 26 ani. Dacă vor fi repetate și la COP 27, aduceți-vă aminte de definiția nebuniei cu care am început acest articol…


note

[1] Detalii despre acest studiu am prezentat în articolul Cenușăreasa (variantă modernă) și IQ-ul energetic, 11 iulie 2022.

Distribuie acest articol

313 COMENTARII

  1. Lasand,deoparte , chestiunile stiintifice (mai mult sau mai putin ) nu putem a ne preface si a nu observa cum , pe masura trecerii timpului , omenirea are in fata aceasta provocare numita , ca si concept a celei de „A Treia Revolutii Industiale” , punerea in aplicare a accesului la energia VERDE . ”O fi Nebunie şi tristă şi goală; Urechea te minte şi ochiul te-nşală; Ce-un secol ne zice ceilalţi o deszic. Decât un vis sarbăd, mai bine nimic” ne zicea poetul nepereche .Evidenta definitiei ce este atribuita„de obicei” lui Albert Einstein(desigur nu pare a fi ceva spus de catre ilustrul savant): „Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți la rezultate diferite” are si ea doza ei de umor .Stiinta , descoperirile de tot felul , activitatea ce cuprinde dorinta de noutate stiintifica are ,uneori ,nevoie si de repetativul , ca efect al confirmarii , actiunilor „savantului ”.Este neconvenabil si uneori chiar neproductiv a pune in pagina , o anume zicere atribuita sau poate nu unui celebru personaj de talia lui Einstein pe care sa incerci a iti construiesti o anume teorie ce deja este evidentiata ,de mai toata suflarea stiintifica, ca fiind falsa .Nevoia de energie verde si aparitia unor schimbari climatice sunt o evidenta de care nu ne mai putem indoi .Pentru cine nu a inteles inca : banii nu conteaza .Rezultatele vor deveni si ele pe masura investitiilor .Doar nu o fi toata omenirea asemenea celebrului „ Harpagon” .

    • „Nevoia de energie verde si aparitia unor schimbari climatice sunt o evidenta de care nu ne mai putem îndoi”.

      Sunt total de acord cu dvs. De energii verzi avem mare nevoie. Știți vreuna perfect verde? Eu nu. Iar cea mai apropiată de verde, cea nucleară, își ia ciocane pe spinare cât încape. Evident, în numele energiei verzi.

    • Pentru cine nu a inteles inca : banii nu conteaza
      Draga Lili, ha, ha, ha, daca asa v-a spus sotul v-a pacalit, era doar o scuza ca o are mica… leafa.

      • Ce înseamnă lipsa de timp intr-o zi de luni😀. M-a frapat exact aceeasi fraza de la Lili, ma furnicau degetele dar am lasat-o pe mai târziu. Too late! Mi-ati „luat fata”☺. Da ma bucur, nu de alta da am trecut la cele mai economice posibile becuri, aparate electrocasnice; am izolat casa; respir mai putin ca sa nu expir prea mult, vita mai mănânc doar in salam si de sărbători mari, sunt atent la folosirea luminilor; pompa de caldura nu pun ca nu se pretează, etc. Am schimbat funizorul de curent sa iasa si mai mic costul si acuma zdrang, vine cineva si pune ca banii nu contează – adicatelea daca economisesti noi mărim tariful unitar ca vb. aia, avem planuri marete sa salvam planeta!
        Nu stiu cum naiba de li s-a sucit mintea atator oameni in ziua de azi!
        Cat naiba poate fi asa de greu sa intelegin ca piata energiei in UE e dublu-viciata : o data de pretul marginal si inca o data de stabilirea lui prin influenta unei burse de gaz de trei parale, supusa umorilor de moment a tuturor smecherilor care vor sa facă bani mocca de la fraieri! Sun pline apele teritoriale UE de tankuri LNG care asteapta ctesterea pretului, ca oricum cererea e mica, da la TTF el creste!

    • Eu nu inteleg cum calculeaza astia spatiul necesar la productia hidro. Daca Portile de Fier 1 produc 1166 MW, la 296 mp necesari pt 100 W consumati de un TV, asta inseamna ca amprenta hidrocentralei e 3450 Kmp? Ok, nu produce la capacitate maxima, sa zicem putin peste jumate, dar tot ar ocupa 2000 Kmp? De unde cifrele astea? Suprafata de apa din spatele Portilor de fier are cam 700 Kmp. Sa inteleg ca astia pun la socoteala lacurile de acumulare din spate, plus suprafata cursurilor de apa? Bine ca nu pun tot bazinul hidrografic la socoteala….

        • Dar totusi, e spatiul consumat cel mai important factor cand luam in considerare productia de energie? Adica daca energia hidro (cea mai ieftina) necesita mai mult spatiu, gata ,sa desfiintam hidrocentralele si sa trecem pe gaz (scump, de la Putin)? Ducem lipsa de spatiu? Ne inghesuie eolienele? Nu cred. Daca am dubla capacitatea din energie regenerabila (un 70% din total, sa zicem) eu tot nu cred ca am ajunge sa utilizam suprafete semnificative. Plus ca eolienele pot fi amplasate si offshore, acumularile de apa necesita spatiu prin vaile muntilor (nu neaparat cel mai cautat teren), o parte din panourile fotovoltaice pot fi amplasate pe acoperis.
          Parerea mea e ca nu trebuie sa ne uitam la graficul cu concentratia de CO2 ca o cornuta la poarta noua. Ne mandrim cu gradul de industrializare la care a ajuns omenirea, cu cunostintele noastre. Daca am cheltui doar 1% din resursele noastre ca sa rezolvam aceasta problema, sunt convins ca s-ar obtine rezultate suficient de bune.

          • Ați zis o vorbă mare: „Daca am cheltui doar 1% din resursele noastre ca sa rezolvam aceasta problema, sunt convins ca s-ar obține rezultate suficient de bune.”

            Exact aici e problema: Investim sume colosale în panouri solare în zone temperate unde pentru fiecare kg de fosile economist de panoul solar se ard cam 1.5 kg de fosile în loc să se investească banii în cercetare spre a se găsi ÎNTÂI o soluție fezabilă și abia apoi să se investească la scară largă în implementarea ei.

            Cu excepția hidrocentralelor (pe care ecologiștii încearcă să le omoare!) NICIUNA din așa numitele „regenerabile” nu este câtu-și de puțin regenerabilă, ci de consumă mai multe fosile decât va economisi vreodată. Ca să nu mai vorbim de exploatarea demențială a unor resurse rare pentru fabricarea lor.

    • Ai stat la pândă Lilica? Sa fi prima? Sa te faci de rușine la scara macro?
      Prima propoziție e cea mai tare: “Lasand,deoparte , chestiunile stiintifice”. Pe lângă virgule puse anapoda ce naiba mai rămâne dacă lăsam deoparte știința?
      Pe locul al doilea la inepții urmează faza cu banii. Cică nu contează. Păi nu contează draga moșului dacă sunt ai altora! Căci dacă ți s-ar lua ție din portofel ar zice manichiurista ca totuși la ea contează .
      Căci banii nu contează,
      Dar e grozav sa-i ai!
      Pe locul trei in topul aberațiilor o chestie tipică pentru activiștii ca tine: voi nu mai aveți îndoieli . Ar trebui sa citești penultimul articol al domnului profesor referitor la Biserica Verde. Nu de alta dar te încadrezi in enoriașa perfectă.

  2. Nu văd o diferență fundamentală între aceste COP-uri și Plenarele / Congresele PCR de pe vremuri. Aceleași discursuri pre-redactate în limbaj de lemn, întotdeauna pe alăturea cu problemele reale, aceeași intoleranță la puncte de vedere critice, același final așteptat, cu utilitate zero. Lipsește, ce-i drept, un Ceaușescu asupra căruia să se concentreze cultul personalității.

    • În realitate sunt diferența majore. 😂

      La plenare și congrese veneau tovarășii cu trenul sau eventual cu Dacii răpciugoase și stăteau câte doi în camerele unor hoteluri sordide din București. Că altele nu erau. Aveai toate șansele să nimerești cu un tovarăș căruia îi puțeau picioarele și sforăia când nu vorbea în somn. În plus Pingelică îi punea la nesfârșite genuflexiuni și aplauze ca să-i țină în formă. Un tovarăș ce a fost delegat la congresele XIII & XIV îi povestea tatălui meu că nici măcar la bufetul sălii palatului nu se mai găsea decât cafea din nechezol, brifcor din care a făcut o diaree mai ceva ca cea de la holera ce o luase în Mongolia, niște chifle tari că dacă le aruncai prin sală spărgeai capete și un soi de chiftele făcute din ceva tocătură de pește, cu cartofi muceziți, care chiftele erau să-l răpună pe bietul tovarăș: I-a rămas un os în gât.

      La sindrofiile de mediu tovarășii vin cu roiuri de avioane private se stă în rezidența și hoteluri de lux și se consumă cele mai sofisticate delicatese. Altă viață! 😄

      • Hehe! Cum spuneam, diferențe de nuanță, de specific local, nu de substanță. Dar mulțumesc pentru spumoasa completare!

      • Cu aceasta ocazie a ultimei „conferinte-Maglavit-Lourdes” apocalipto-climatice confirm ca in al doua parte a deceniului ’80, la Galati, in delegatie:
        a) menu-ul la cantina combinatului era foarte asemanator cu cel descris de JS
        b) un brifcor mi-a cauzat o diaree atat de puternica incat colegul meu a chemat ambulanta si mi-au facut o injectie cu ceva anti-spastic.

  3. erau vremuri (eu nu le am apucat dar au existat) cind lasai recipientele din sticla, goale, in fata usii fiind inlocuite de micul producator local (pe care l cunosteai, te cunostea, increderea era reciproca) cu alele pline cu sifon sau lapte. cum era posibil? simplu : micii producatori acopereau eficient dar si profitabil spatiile/comunitatile umane. astia au disparut. la fel ca pantofarii ce ti bateau pingele in tocurile pantofilor din piele (naturala). locul lor a fost luat de corporatiile sustinute de banksteri si actionari. brick and mortar monsters. sigur acum s au metamorfozat, au trecut in online (precum scribalaii ce scriau in ziarele tiparite ale puterii acum convertiti in filosofi/moralisti si can can isti virtuali). spatiul camioanelor si depozitul supermarketului nu mai sint rentabile sticlelor fragile, ci recipientelor de unica folosinta din plastic si carton. pielea animalelor s a imputinat si aia, n ai de ales dicit intre tenisi/conversi si pantofii de vinilin (amprentati cu logo uri de succes) cu care se duceau odata mortii la groapa!

  4. Orice birocratie, sau cult daca preferati, are nevoie de intalniri periodice ale membrilor de elita, pentru a isi reafirma si consolida viziunea si scopul, pentru a arata ca are planuri si directie, pentru a-si convinge membrii de rand ca sunt parte din ceva glorios. Toti participantii joaca teatru si stiu ca joaca teatru, ca sunt acolo doar pentru o sceneta de uzul media, dar stiu de asemenea ca e un efort necesar si ca vor fi recompensati generos pentru participare. Vor tine si vor asculta discursuri sforaitoare, vor vota planuri marete si vor aplauda frenetic, iar pe coridoare vor pune la cale alte si alte smenuri prin care sa sifoneze bani sau influenta in scopuri proprii. Nimic de face cu nebunia … nebunia e doar a celor care chiar au asteptari, a celor care s-au alaturat din convingere sincera si care spera, din nou, ca de data asta va fi altfel.

  5. Sa se discute de exemplu plantarea de copaci acolo unde nu e nevoie de asa multa agricultura,sau unde sunt pamanturi nerentabile.Se poate calcula cat CO2 epureaza un copac functie de specie, varsta si plantati baieti.Cu verdele in sus! Alternativa e -mai putini oameni care sa traiasca bine…
    Pana incepe ITER sa produca la preturi competitive

  6. Este o nebunie intradevar, sa negoicezi cu natura obiective climatice si de mediu
    Cu natura nu se poate negocia NIMIC, este simplu.
    Acesta impresie are la radacina, dezradacinarea care se produce pe zi ce trece a omului de natura si crezul ca totul poate contina dupa cum stabilesc stimabilii la aceste conferinte.
    Sunt povesti pt cei care inteleg, din pacate majoritatea nu intelege ce se intampla, inghite totul pe nemestecate. Insectele cu care se doreste sa fim hraniti au ajuns in vizorul opiniei publice din tarile dezvoltate, UE aproband consumul lor la presiunea unora care intervad o afacere foarte buna.
    Pot spune inii si altii, in Asia si Africa ele unt consumate curent, da este adevarat insa nu sunt spalati pe creier de mic copil s-o faca, este parte a culturii asa cum in cultura nostra occidentala suntem obisnuti sa consuman alte vietati.
    In alta ordine de idei, daca privim unde a crescut consumul de carne de porc, vita si pui, nicidecum in Europa „catedralelor verzi”, a crescut in tarile inapoiate care au resusit sa se dezvolte, sa creasca nivelul de trai, probabil s-au saturat de consumul excesiv de insecte.
    Este precum in trecut, China a fost tara bicicletelor, a celor care consuma tot ce zboara si se misca, intr-un fel sau altul „lumea veche” este pe cale de transformari, regres, inapoi la biciclete si hranirea cu tot cu ce gasim, etc,ect. din motive eologice/morale si ce o mai fi.
    Sfanta Greta nu participa pe motivul ca aceste conferinte nu-si au rostul, este doar greenwashing pt mediul economic, intr-un fel are dreptate, probabil a dat „ordinul” ca tinerii din „Last Generation” sa atenteze la opere de arta, sa se lipeasca de asfaltul strazilor, actiuni mult mai vizibile si de efect decat sforaiala acestor conferinte.
    Se face o greseala enorma care ne va costa si mai mult, increderea in dezvoltarea technologica datorita careia se poate controla natura, cel putin asa cred cei care predica aceasta viziune, eu zic ca sunt vedenii.
    In alta ordine de idei, cum putem gestiona eficient resursele de care dispunem astfel incat pagubele inevitabil produse sa fie minime ? in nici un caz prin continuarea modului actual bazat pe crestere economica continua consumatoare de resurse tot mai mari, cred ca aici suntem cu totii de acord.
    Conferinte pe acesta tematica ar fi mai productive decat incercarea absurda de negoierea cu natura nu stiu ce limte de incalzire, de gaze in atmosfera etc.
    Suntem pe un drum gresit, din pacate cotitura a fost luata, cine ne poate opri din nebunia in care ne aflam.
    Un alpinist ramas blocat in peretele unei stanci sau pe un traseu inacesibil daca are liciditatea necesara face cale intoarsa, incearca sa se sustraga unui pericol acut, pericol care ii pune viata in pericol, frica fiind primul semnal.
    Cel cu mintea tulburata, inapt de decizii lucide va contina drumul pana in punctul in care franghia ii va aluneca din maini si se va prabusi.
    Sunt vorbele lui Reinhold Messner, unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati alpinistii in viata care nu de putine ori a procedat ca un om rational, a facut cale intoarsa dintr-un drum fara intoarcere.
    Suntem pe un drum din care poate ar mai exista intoarcere daca am avea decidenti care ar intelege nebunia in care ne aflam si ar spune STOP, si de la capat.

  7. Si totusi…
    Asaltul mass media are influenta… pe aici multe cunostinte incep sa investeasca in regenerabile. Mai toti isi dau seama ca amortizarea sistemelor nu se face in timp scurt, dar atit scumpirea energiei, cit si inflatia galopanta ii motiveaza sa bage banii in ceva.
    Desigur e o chestie de lux, se poate compara cu cumpararea unui Mercedes de clasa, sau a unei Tesla, sau a pantofilor cu scirt, sau excursii in Dubai.
    Problema e ca livrarea sistemelor, mai ales a pompelor de caldura, dureaza extrem de mult, mai mult de un an.

    • Așa e cel mai bine. Să și-o facă fiecare cu mânuța lui. Omul trebuie să se prăjească ca să învețe aritmetica pe care a uitat-o în faza în care își planifica proiectul.😄

      În America a fost o adevărată nebunie cu panourile solare pe care acum 8-12 ani. Încet, încet s-au lecuit. Argumentele raționale sunt de regulă inutile. Însă pârleala personală e cea mai bună formă de educare. Ca la nou născuții ce învață să meargă: Până nu pică de câteva ori în nas nu învață ce importantă e prudența. 👍

      • Josef, depinde si unde folosesti panourile solare. Vorbesc strict din experienta proprie – cu subventie de la stat care a acoperit o parte din oret,mi-am pus si eu pe o fosta casa un sistem. Nu m-am scumpit, nu am luat chinezarii, panouri canadiene (parca) si convertorul nemtesc. E, am avut luni in care primeam bani fiindca panourile reusisera sa produca mai mult decat consumasem. Mai nimic, firfirei, dar eram ‘pe plus’, senzatie noua pentru mine. Am calculat ca amortizasem cheltuiala (mea, contributia guvernului e treaba sa) in ceva gen trei ani, tinand cont de consumul inainte de a instala sistemul, iar panourile aveau garantie mai mult, sase ani parca. Chestia e ca totul se petrecea in Australia de Vest, unde soare e mai tot timpul. Daca eram in Londra, banuiesc ca ar fi fost un pic altfel.
        Perspectiva strict de consumator, ‘costul pentru planeta’ ar trebui sa tina cont si de ce si cat s-a ars pt a se produce sistemul, cum se va scapa de panouri dupa ce ies din uz etc.,

        • Dacă nu există iarnă să le acopere zăpada, zile înnourate când nu produc nimic, furtuni să le spargă și praf care să trebuiască curățat de pe casă, atunci s-ar putea să fie OK.

          Sigur mai trebuie și companii de electricitate dispuse să cumpere electricitate produsă de panourile solare atunci când toate lumea o produce și cererea e scăzută. Aici a fost de fapt buba cea mai mare care a omorât panourile solare americane: Companiile dispuse să cumpere electricitate regenerabilă o făceau la niște prețuri ce amortizau panourile solare în decenii. Cele care au cumpărat la prețuri mai mari au dat faliment rapid.

          Altfel spus speranța ca omul să-și mai scoată din cheltuială prin cogenerare s-a dovedit deșartă. La asta s-au asigurat costurile crescute la asigurări. Un acoperiș cu panouri solare e de 4-5 ori mai scump ca unul obișnuit. Apoi când e o furtun[, acoperișul tradițional ți-l repară foarte bine și rapid orice Joe care are firma lui de familie. La ăla solar e mai complicat. Sunt puțini autorizați să o facă. Cum furtuna îi afecta pe mai mulți stăteai câteva săptămâni fără acoperiș.

          Colac peste pupăză resturile de panou solar distruse de furtuni sunt considerate foarte toxice trebuie curățate laborios. Decontaminarea e foarte scumpă. Cine s-a asigurat pentru ea nu și-a mai amortizat panourile niciodată. Cine nu s-a asigurat a a avut de plătit ca ursu’ decontaminarea care l-a uscat. 😄

          • In acest calcul, un alt colac peste pupaza e cine subventioneaza subventiile si de ce. Eu ma aleg numai cu ,,bubuieli” banesti, iar cind merg cu masina in oras de nevoie parcarile parca sint teren minat. Si in curtea blocului, proprietatea condominiului, nu a orasului, platesc 70 euro amenda daca stau mai mult de 15 minute. Apopo de subventii.

  8. Interesant articolul, in special partea cu suprafata asociata diverselor tipuri de energie si cea cu bateriile, care evident polueaza mult la producere. Nu stiu insa pe termen lung, de exp 10 ani de folosire a unei masini, care tehnologie e mai putin poluanta. Da, e multa vorbarie goala si politica in ecologism.. Totusi cea mai curata forma de energie si cea mai buna e cea hidro, dar care nu se poate face oriunde, si care e limitata ca productie. E adevarat ca trebuie sa apara o tehnologie cu totul noua, o schimbare de paradigma pt a reduce gazeele cu efect de sera. POate fuziunea nucleara, vezi proiectul ITER? Altfel, oricum chiar si cu gazele de sist, toti combustibilii fosili se vor termina in 30-50 ani, iar petrolul si carbunii se folosesc si pt altele, nu doar sa fie arsi.. Se arunca prea mult, sunt prea multe deseuri. Ar trebui sa existe facilitati de reciclare, a.i sa se recicleze minim 50% din ce aruncam. Iar cu energia, pana la urma, poate in urma unor progrese in panourile solare, tot la energia solara cred ca vom ramane pe termen lung. Soarele produce mai multa energie decat toate celelalte surse, dar acum randamentul panourilor solare e f.mic.

    • Azi aveti instructaj sa bagati ITER, baietasi? V-a spus coordonatorul ca ITER produce pentru citeva secunde cu 40% mai putina energie decit consuma sau asta la voi nu se pune?

      • Haideti sa nu mai batem campii, ITER-ul e inca pentru cercetare, nu se pune problema sa produca energie. Energie din fuziune, pe la sfarsitul secolului, dar cum asta ar lovi si-n petrol-gaze carbuni si-n moristi si panouri si mai ales ar strica ploile doctrinare ale fanaticilor verzulii, probabil ca-si va lua toate suturile posibile ca sa fie blocata.

        • Mea culpa, ce am scris eu despre ITER este despre JET.
          Dar finantarea nu e deloc blocata, ba chiar se baga bani grei in ITER si in JET.
          Exista evident un catch: si JET (si ITER) dau in presa (si la audierea in Camera Reprezentantilor a Gen. Dr. Bigot in 2016) doar randamentul energiei produse de plasma, Qp, nu randamentul intregii instalatii Qtotal. S-a trimbitat peste tot ca ar fi fost atins 0.67 Qp. Pentru asta ar fi consumat 400 MWh, din care 211 doar pentru mentinerea cimpului magnetic. Ca a produs ceva sau nu. (Nu s-a comunicat niciodata Qtotal in schimb s-a facut tam tam inclusiv la un TEDx Warwick pe 29 Februarie 2020 de catre Nick Walkden de la JET ca au scos ei 0.67 in, tineti-va bine, 1997! Bon, cine asteapta acuratete la un TED …).
          Inca: nimeni nu stie cum sa extraga/transforme energia produsa in reactorul de fuziune in energie electrica si la ce randament se poate face asta. Iar pentru randamentul intregii instalatii (Qtotal) trebuie obligatoriu inmultit acel Qp cu randamentul transformarii energiei produse de plasma cu randamentul unui proces tehnologic necunoscut. Nasol moment, misto coliva., iar coliva asta are mai bine de 60 de ani

    • `Totusi cea mai curata forma de energie si cea mai buna e cea hidro’

      Se vede treaba că v-ați născut alaltăieri și habar n-aveți ce înseamnă construcția unei hidrocentrale. E mișto peisajul de pe barajul Vidraru, dar aveți idee cât ciment și beton a intrat acolo ? Cu ce consum de energie și cu ce emisii de CO2 (la producție, la transportul cu basculanta…) ? Asta dacă tot ne văităm de CO2, nu că ar fi partea cea mai nasoală la un baraj hidro. Aveți idee de magnitudinea distrugerilor de habitate naturale pe care le implică un baraj precum Vidraru ? Ca să nu mai zic de Porțile de Fier, Fluviul Galben (China) sau Asswan, pe Nil (Egipt). Dar de impactul social, cultural, al relocării unor comunități a căror istorie se pierde pentru totdeauna (Ada-Kaleh, în caz că vă spune ceva). Cele de mai sus vi se par cât de cât compatibile cu noțiuni precum „verde” și „ecologie” ? Nu zice nimeni să oprim exploatările hidro pe care le avem deja – răul a fost demult făcut. Dar, în afara cazului în care pledați pentru unele noi, pentru ce ați face atâta agitație în favoarea energiei hidro ?

      • @tescovin si somnul ratiunii, se trezira din somn vajnicii postaci aiuristici. Sa se bage si ei in seama, deh… nu au inteles nimic. ITER e experimental, dar ar fi o solutie pe termen lung. Nu stiu daca va meege, stiti voi??!. Cica hidro mananca mult ciment, etc… pai energie din nimic nu se poate, baietasi… ce faci cand se va termina petrolul si carbunele?? De unde scoti energie? Din nimic??

        • @Descartes
          Ei, lasă, „băiețaș”, că petrolul și gazele se tot termină de mai bine de juma’ de veac încoace, și tot mai sunt și se mai descoperă. Dacă chiar s-ar găta curând, progresimea regenerabilă le-ar lăsa să se gate în tihnă, nu ar zbiera ca din gură de șarpe și nici n-ar da cu musaca în tablouri.

    • E foarte interesant faptul că tocmai „ecologiștii„ se opun oricăror forme fezabile de energie regenerabilă. De pildă în România au omorât complet construcția de hidrocentrale – care știm să cunt o metodă practică, verificată și sigură de obținere a electricității destul de sigur și fără poluare.

      Am citit că zilele trecute s-a introdus în parlament un proiect de lege ce va permite finalizare și punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 2007. Punem pariu că progresimea verde va sări ca turbată să omoare ideea? Se va recurge la orice: procese nesfârșite, pârâciuni la Brussăl, dacă e nevoie manifestații de stradă. Orice.

      Explicația e simplă: „iceologiștii” sunt doar cea mai recentă formă de agregare a socialiștilor, Scopul final e același: Sărăcirea oamenilor. Doar osmanii săraci și îndobitociții pot accepta tirania socialist-comunistă. Salvarea planetei e doar o gogoriță pentru fraieri.

      • Dacă prin poluare înțelegeți emisii de CO2 în momentul producerii energiei, da. De fapt, energia hidro este cea mai verde formă de energie dintre variantele de producție energetică aflate deja în funcțiune :D
        În ce privește siguranța, nu știu ce să zic. Da, e safe, dar nu reliable – cred că la asta vă refereați. În perioade de secetă intensă (cum a fost și vara asta în RO), nu e cu mult mai utilă decât moriștile de vânt. Iar din punct de vedere al eficienței (densității energetice pe metru pătrat), cred că graficul inclus în articol e destul de elocvent. E adevărat că suprafața aia mai poate fi totuși folosită și în alte scopuri (navigație, pescuit, agrement), spre deosebire de terenurile de sub moriști și panouri.

    • Siti ce inseamna asta ? sa ne oprim si sa regandim / recalibram intrega economie, fara o oprire nu vom putea schimba ceva.
      Spun oprire generic , normal ca nu putem apasa un buton insa in decursul a 10 – 15 ani spre exemplu ar fi posibila a schimbare astfel incat sa fie produs ceace intradevar este necesar, sa ne luam ramas bun de la niste proiecte aberante precum masinile autonome, inovatie nu inseamna progres, de multe ori inovatiile sunt doar schimbarea ambalajului si al pretului.
      Sa ne lu,am ramas bun de multe inovatii si jucarioare technice care nu produc NIMIC, aduc doar beneficii celor care le pun in aplicare, le produc sa fie aruncate/consumate.
      La ce ne ajuta masinile autonome daca consuma si mai multe resurse de tot felul, insasi conceptul masinii este perimat spun unii si altii, specialisti in domeniu.
      Rezolvarea mobilitatii nu poate continua la fel, tot mai multe autovehicole electrice nepoluante, o nebunie continuata in alt mod.
      Conceptul mobilitatii trebuie regandit si oferite solutii cu care fiecare poate trai bine si confortabil in functie de domiciliu, loc de munca etc. si multe altele Nu peste tot functioneaza transportul in comun, nu peste tot pot circula ca masinile electrice, mai ales iarna unde se stie ca bateriiile au limitele lor technice.
      Ne ajuta incalzirea globala, rezolva si problema bateriilor am putea spune.
      Apropo de baterii, in Chile parca intr-o exploateare de litiu este nevoie zilnic de ca. 21 milioane de litri de apa pt spalarea rocilor , o nebunie.
      O alta nebunie si tampenie care ne pune vietile in pericol, schimbarea comenzilor vitale ale unor modele NOI de automobile pe touch sceen, distrage complet atentia de la condus.
      Alta nebunie, timpi de viata tot mai scurti a articolelor technice dupa deviza, sunt technic depasite, o tampenie, inovatiile care produc aceste schimbari sunt tampenii si jucarii.
      Asi putea continua, este nevoie de un control strict asupra necesitatii produselor in functie de resursele care le ave, la dispozitiei, miliardele de tone plastic din mediu fiind una din conseciintele acestei dezvoltari necontrolate.
      Va dati seama ce resurse zac nefolosite ? pe de o parte suntem animati foarte bine sa reciclam pe cat posibil de mult, pe de alta parte aceste tone de plastic ne sufoca intr-o buna zi.

  9. O analiza exceptionala, care destrama multe din fetisurile promovate cu o asiduitate demna de cauze mai bune, respectiv pentru realizarea recomandarilor din final.

  10. Foarte interesant articolul.

    Partea cea mai interesantă e că moscheea verde nu are asceții săi. Asta e ceea ce o deosebește de orice altă religie majoră. Creștinii au călugării ce trăiesc în recluziune și posturi îndelungate. La fel au musulmanii dervișii lor sau budiștii călugări lor înveșmântați în portocaliu.

    La iecologiști nu e deloc așa. La marile sindrofii eco (iar COP27 nu va face excepție 😄) se vor aduna roiuri de avioane private ce vor arde fosile într-o veselie și vor slobozi cantități înfricoșătoare de codoi. Preacinstiții iecologiști vor sta în hoteluri și rezidențe de lux, se vor îndopa cu tot soiul de delicatese aduse cu mari sacrificii și consumuri gigantice de energie din asta murdară, de pe cine știe unde și vor avea desigur suite impunătoarea de băgători de seamă și țârcovnici absolut esențiali pentru salvarea planetei, dar care din nefericire produc la rândul lor ditai emisiile ucigașe. 😥. Nu ea mai eco să o pună de un Teams, Webex sau Zoom?! 😂

    Nici în viața de zi cu zi treburile nu stau altfel. După ce au propovăduit până la disperare despre faptul că oceanele vor înghiți coastele de azi îi vezi cumpărându-și proprietăți scumpe exact pe plajele alea ce urmează să fie înghițite de oceane. Faza cea mai frumoasă a fost cu Obama care a deplâns într-un discurs sfâșietor soarta crudă a insulei Martha’s Vineyard, pe care a trăit el atâtea vacanțe frumoase și ce urmează să fie înghițită în următorii ani de oceanele umflate de încălzirea globală. Așa încât imediat ce și-a încheiat mandatul prezidențial a investit cam toți bănuții câștigați vâzânzâdnu-și la Netflix povestea vieții sale în achiziția în mare taină, prin interpuși a unei proprietăți impresionante de cocheta insulă. 👍

    Nici în Europa unde sminteala eco a ajuns la apogeu lucrurile nu sunt deloc diferite. Nu vezi neam de postelnic verde călătorind apostolicește evitând o călătorie. Te uiți apoi la Frans Timmermans vicepreședintele CE și ober komissar pentru acțiune climatică al UE. E cât un porc de Crăciun, ca să mă exprim academic.🤡 N-ar fi cinstit să-l pună pe ăsta la dietă de pâine și apă?! Ia gândiți-vă cât amar de emisii de metan produce ditai godacul climatic, ca să nu mai vorbim de faptul că orice vehicul care-l transportă arde mai multe fosile și generează mai mult codoi ca cel ce transportă un cetățean mai în formă… 😄

    • „Ia gândiți-vă cât amar de emisii de metan produce ditai godacul climatic, ca să nu mai vorbim de faptul că orice vehicul care-l transportă arde mai multe fosile și generează mai mult codoi ca cel ce transportă un cetățean mai în formă…”
      ..:) era să mă-nec cu cafeaua de atâta râs..Citi zilele trecute că godacii verzi olandezi preferă jetul chiar și când fac naveta Amsterda-Rotterdam, vreo 55 de km…

      • Mă bucur că v-a amuzat însă doresc să vă asigur că meritul e exclusiv al lui Timmermans ce a crescut așa de frumos încât ar putea face cinste ca exponat principal oricărei expoziții agricole de oriunde în lume. 👍

  11. A, încă ceva: Utilajul din poză nu e un excavator. E ceea ce se numește „încărcător frontal” (colocvial „ifron” – de la marca de asemenea mașinării produse odinioară în România) sau în engleză „wheel loader”.

  12. Numai nucleara este energia curata care sa poata sustine eventuala „tranzitie”. Restul, grifturi si wishful thinking, exact ca si COP

    • Energia este curata, cum ramane cu deseurile, ele sunt problema si dupa cate am inteles exista solutii insa nu sunt dorite politic pt a fi puse in aplicatie, din contra, cercetarea este obstructionata din motive ideologice.
      Pana acum aceste desuri sunt ingropate undeva la mari adancimi cu riscurile de rigoare, contaminarea apei.

      • Managementul deșeurilor radioactive nu e atât de complicat pe cât sună. Deșeurile ocupă volume relativ mici. Cu un „palton” bun de beton, pot fi stocate deșeurile de pe întreaga durată a funcționării unei centrale atomice, utilizând suprafețe relativ mici, cu impact minim asupra mediului înconjurător și în perfectă siguranță. Haldele de steril care rezultă în urma exploatărilor cărbunelui, spre exemplu, sunt cu mult mai nocive și mai problematice.

        • Paltonul de la Cernobil cat poate rezista ? si poate fi stocarea deseurilor la suprafata o solutie pe timp lung ?
          Betonul nu tine vesnic, in nici caz cat timpii de injumatatire a substantelor radioactive.

          • ”Paltonul” actual de la Cernobîl e deja al doilea, instalat în 2016, pentru că în 1986 a fost construit unul cam rudimentar, instalat în grabă. Cel din 2016 e construit pentru 100 de ani, dar se poate construi câte unul în fiecare an, dacă e nevoie. Dimensiunile ”paltonului” sunt aproximativ acelea ale unui stadion mai mare, iar în interiorul lui lucrează diverse echipamente și utilaje automate.

            100 de ani e timp suficient pentru orice, inclusiv pentru a lua tot materialul radioactiv de-acolo și a-l îngropa într-o fostă mină de uraniu. Fostele mine de uraniu sunt cele mai bune depozite de deșeuri radioactive, fiindcă niciun ecologist nu poate pretinde că acel loc nu era deja radioactiv, de la mama-natură.

            Mai mult decât atât, animalelor care trăiesc în zona interzisă de la Cernobîl le merge cât se poate de bine. Zona e interzisă pentru că oamenii care ar locui acolo ar vrea mereu bani și despăgubiri, sub diverse pretexte. Nu pentru că acea zonă ar fi realmente periculoasă. De altfel, se organizează mereu excursii ilegale în zonă, e plin internetul de filmulețe făcute în zona interzisă de la Cernobîl.

  13. Sunt cu totul de acord ca Steve Jobs a fost genial si dezvoltarea Iphon a fost geniala. Dar, totusi nu prea se incadreaza in subiectul ecologie. Da, pe de o parte telefonul a inlocuit multe alte aparate, dar a si creat noi nevoie, de unele nici nu eram constienti, nu ne imaginam ca ne-ar trebui cumva. Facem milioane de poze, ne innecam in ele, miliarde de filmulete, stiri etc. deci desi pe undeva am economisit, pe total consumam mult mai mult.
    Desigur, aceste facilitati ne fac viata mai usoara, poate chiar mai placuta, dar in final duce la consum mare de resurse.
    Iecologii ar trebui sa spuna clar, ecologie inseamna reducerea masiva a nivelului de viata, reducerea sistemului sanitar, reducerea excursiilor, a relatiilor umane. E o crima sa maninci capsuni in ianuarie, chiar mai mare decit carnea de vaca!

    • Facem milioane de poze, ne innecam in ele, miliarde de filmulete, stiri etc. deci desi pe undeva am economisit, pe total consumam mult mai mult

      Sper că nu aveți în vedere consumul de energie, pentru că despre asta era vorba în exemplul meu: comparați consumul energetic al unui iPhone cu consumul însumat al tuturor dsipozitivelor pe care le-a înlocuit: radio, aparat de fotografiat, cameră de filmat, GPS, ceas deșteptător, furnizor de știri, de e-mailuri, acces la internet, filme, video și audio-clipuri etc., etc. Asta am intenționat să evidențiez: a obține mai mult din mai puțin.

      Dacă însă v-ați gândit că milioanele de poze,… miliardele de filmulete, stiri etc vă consumă timpul mai mult decât în perioada fără iPhone, îmi permit să vă contrazic. Inventarea telefonului inteligent a fost o realizare colosală nu doar tehnologică, ci și una psihologică. Oamenii sunt singura specie cunoscută care adoră și are nevoie permanentă de comunicare cu semenii lor prin poze, filmulețe, știri etc. Cum astfel se poate explica faptul că cei mai săraci oameni din Africa, păstori migratori cu cirezi de vaci, merg pe jos mulți kilometri până ajung la un stâlp cu un panou solar în vârf pentru a-și alimenta „celularul”? Nu au alte proprietăți materiale semnificative, cu excepția unui telefon mobil pe care sunt nevoiți să-l încarce periodic. Oare nu ar putea să trăiască bine mersi și fără serviciile comunicaționale oferite de acel telefon? Se pare că nu.

      • With all due respect, există la fiecare om nevoia firească de comunicare, dar telefoanele mobile o înlocuiesc cu o dependență absolut nefirească.

        E exact ca un tort cu ciocolată: poate fi savuros, dar consumarea lui nu are legătură cu nevoia firească a omului de hrană, are legătură cu pervertirea acelei nevoi firești.

        • Telefoanele mobile moderne exista de nici 20 de ani, comunicarea a avut loc si inaintea lor, adevarat ceva mai apasat si mai adanc reflectata.
          Acum mult este doar superficial, sa fie repede, telefonul schimband cu bune si rele comportamentele, mai ales la cei tineri.

        • Nevoile firesti au fost pervertite de progres si performante stiintifice. Probabil ca specie ne prieste sa ne primim placerile cu tirîita, dar societatea reala face cu totul altceva. Ma tem ca disparitia vietii rezumate la nevoile firesti e o sentinta definitiva. Desi fiecare avem o sansa pe plan infividual, mai ales daca ne ajuta astia saracindu-ne. Dar mai stii? Ne pierdem casa, umblam in zdrente, mincam din gunoaie, si tot ce ne ramine e diar un ,,smart” la stilp.

      • Oamenii sunt singura specie cunoscută care adoră și are nevoie permanentă de comunicare cu semenii lor prin poze

        Perfect de acord cu d-voastra. Se pare insa ca nu am reusit sa ma fac inteles. Exact aici e problema. S-a oferit omenirii o oportunitate noua pt o viata mai plina, mai fericita, dar asta are un pret. Desigur, multe inventii, dezvoltari tehnologice ne fac viata mai bogata, suntem mai sanatosi, traim mai mult, ne inmultim. Dar atunci cind tragem linie si adunam vom vedea ca aceasta viata are un pret, consumam mai multe resurse.

        Cu alte cuvinte, realist vorbind, reducerea drastica a consumului de resurse ar insemna reducerea masiva a natalitatii, a nivelului de viata, intoarcerea la evul mediu etc. Nu cred ca dezvoltarea tehnologica are potential atit de mare incit sa ne permita sa traim fericiti, sa fim tot mai multi, fara cheltuieli suplimentare de resurse.

        De fapt asta e marota verde, incearca sa ne convinga ca prin tehnologii „verzi” ne vom putea pastra si chiar dezvolta nivelul de viata.

        • Reducerea consumului este singar solutie viabila, restul sunt „pansamente” pe sufletele celor care cred ca dezvoltarea technologica poate opri „dezastrul ecologic”.
          Nu va fi nici un dezastru daca am renunta la toate tampeniile si aberatiile ecologice is am concentra activitatile pe cateva puncte precum, adunarea in primul rand tot plasticului de pe lume si l-am recicla intr-un fel sau altul, am opri deserficarea pamanturilor in urma agriculturii extensive cat si intensive si s-ar incepe cu reimpadurirea suprafetelor devastate.
          Toate aceste masuri au impact major asupra mediului.

      • @neamtu tiganu
        1. „Facem milioane de poze, ne innecam in ele, miliarde de filmulete, stiri etc. deci desi pe undeva am economisit, pe total consumam mult mai mult.”

        @Profesor Constantin Cranganu
        2. „…comparați consumul energetic al unui iPhone cu consumul însumat al tuturor dsipozitivelor pe care le-a înlocuit: radio, aparat de fotografiat, cameră de filmat, GPS, ceas deșteptător, furnizor de știri, de e-mailuri, acces la internet, filme, video și audio-clipuri etc., etc. Asta am intenționat să evidențiez: a obține mai mult din mai puțin….”

        Sa incercam sa comparam pana la capat/total.
        Miile de miliarde de biti aferente citatului 1 (consum initiat de revolutia desteptofonica) au creat necesitati INEXISTENTE in contextul citatului 2, adica:
        (3) cloud/servere cu sisteme/consumuri atasate:
        – cladiri noi sau adaptat-renovate/incinte etanse submerse-astea sigur nu existau in contextul 2,
        – stins incendiu cu substante prietenoase cu electricele/electronicele si, eventual, si cu viata umana,
        – monitorizare/alerta audio-video,
        – alimentare cu en. el. etc
        INEXISTENTE in context 2. (asta apropo la un comentariu de la precedentul Dvs. articol, care va cerea un „sfat” legat de minat bitcoin-consum energetic conex).

        Comparand necesitatile/consumurile 1 cu 2, s-ar putea sa avem surprize, in sensul cresterii energiei/resurselor consumate, nu DOAR ca investitie initiala in 3, ci si ca operare zilnica/lunara a lui 3.

        Fabricile care se ocupau cu (a)productia de aparate de filmat/fotografiat/ceasuri electronice au fost (probabil) retehnologizate si EXTINSE(cerere mai mare de aifoane) pentru (b)productia de aifoane/desteptofoane.

  14. „Utilajul din Fig. 3 consumă ~1000 litri de combustibil în 12 ore și încarcă ~250 tone de roci ca să extragă materialele necesare pentru a produce 1 (una) baterie Tesla. Și vor fi necesare 350 milioane baterii în 2030…Și există oamenii care încă mai spun că este vorba de „emisii zero” atunci când își conduc mașinile lor electrice. Sancta simplicitas…”

    Poate ca imi scapa ceva DAR, daca utilajul consuma 1000 litri de motorina pentru a produce o baterie de Tesla, logica elementara imi spune ca in momentul in care masina Tesla parcurge cam 16.000 km deja a inlocuit un consum de 1000 litri pentru o masina normala pe combustie. Am pus un consum de doar 6 litri de motorina pentru masina clasica pe combustie ca sa fiu politically corect. Bine, nu discutam sursa de energie folosita pentru producerea electricitatii dar nici nu am pus posibilitatea de reciclare a bateriei Tesla la finalul vietii ei.

    • Poate ca imi scapa ceva

      Sigur, vă scapă ceva. Ați luat doar partea de combustibil consumat de UN SINGUR utilaj pentru a încărca tonele de roci. Vă sugerez să vă completați estimările cu emisiile produse de lucrările miniere din subteran și de la suprafață, care vor face disponbile cele 250 tone de roci necesare extragerii componentelor unei singure baterii de aprox. 500 kg. Calculați și emisiile produse de transportul rocilor la stațiile de prelucrare a celor 250 tone de roci, apoi mai calculați și emisiile produse de sterilul rămas: 250.000 kg roci – 500 kg baterie = 249.500 kg steril, care va trebui depozitat undeva. Și, dacă totuși mai vreți să mai calculați, înmulțiți emisiile produse de acea singură baterie cu numărul bateriilor estimate s exista în 2030: 350.000.000. Și apoi reveniți să ne spuneți cum se traduce „emisii zero” în limba „verde”.

      • aveti dreptate, in general…cam la fel e si cu uraniul pe care il zgreptanam prin pamint prin Africa sau prin Maramures, sau pe unde o mai fi, sa-l scoatem, prelucra mecanic, prelucra chimic, , rafina, imbogati, etc., in combusitibil nuclear „verde”…ca sa facem energie verde…si la fel si cu apa grea…cit carbune am consumat 40 de ani la termocentrala Halinga sa facem D2O, sau, cita energie hidro au consumat norvegienii cam pt, acelasi lucru…cam tot un drac e…

        • Stimate domn, uraniul sau apa grea sunt o sursa de energie directa! Litiul sau ce se extrage din acele pamanturi rare participa doar la creearea unui mijloc de stocare al energiei! Energia care va fi inmagazinata in acele baterii va fi generata cu alte costuri si va proveni din alte surse!

          • nu m-ati inteles: ma refeream doar la PROCESELE (ENERGOFAGE) de extragerea metalului (materiale) din pamint/mine, etc. transport, prelucrare, samd…nu ma intereseaza ce metal e si la ce e bun…..litiu, uraniu, apa grea, tungsten si mai tot tabloul lui Mendeleev…
            PS-1…D2O nu e sursa de energie directa
            PS-2…energia (livrata nu generata) din baterii poate fi inmagazinata din orice sursa !…si cu orice costuri…de ex., daca am o scadere dramatica de consum de energie (pica o linie de 400 KV), decit sa opresc un reactor, daca as avea stocare, mai bine as stoca acea energie produsa in continuare de reactor…e cam fantezista treaba pt. noi, dar, perfect posibila si reala

    • Amprenta ecologica a unui autoturism cu motor cu ardere interna de ultima generatie parcuge ca. 100000 km fata de una electrica care inca n-a parcurs nici un km comparatia putand fi facuta per total ciclu „From Cradle to Grave”

    • Există încărcătoare frontale miniere electrice. Au baterii performante comparabile cu cele ale automobilelor Tesla.

      https://www.rocktechnology.sandvik/filtered/101227/rszw-90/lh518b-back-left-2-555px–1172537061-rszw-90.png
      https://www.canadianminingjournal.com/wp-content/uploads/2019/04/Cat-R1700-XE-electric-1024×719.jpg

      Cele cu motoare cu combustie au nevoie de sisteme de ventilație extrem de costisitoare. Te-ai gândi că într-o astfel de aplicație cele electrice sunt soluția perfectă. Nu sunt. Cu excepția câtorva mine scandinave și canadiene ce beneficiază de subvenții de stat imense, restul exploatărilor miniere au renunțat rapid la ele. Au realizat că nu le vor amortiza niciodată.

  15. Există o mulțime de panouri solare care produc mai mult de 500W / buc. Un panou are aproximativ 2 metri pătrați de panou. Deci pentru funcționarea unui TV care consumă 100W este suficient cam 20% dintr-un panou, adică 0,4 metri pătrați. Până la cei 14 metri pătrați din grafic e cale lungă.

    • @Adrian – panourile cele mai des întâlnite au 1,6 mp și sunt declarate de 320 W, mai rar de 325 W. Deci un panou nu produce 500 W nici dacă îl iluminezi cu 5 sori deodată.

      Mai mult decât atât, media producției la nivelul întregului an e cam 3,5 ore pe zi. Între mai și august poți conta pe 6-7 ore pe zi, dar în ianuarie-februarie poți conta doar pe 45 de minute pe zi.

      Pentru ca televizorul de 100 W să funcționeze non-stop în ianuarie-februarie, hai să vedem, ce ne spune aritmetica de clasa a III-a ?

      • Panourile de 300W sunt depășite de câțiva ani. Dacă dați o căutare pe Google veți găsi mai multe modele de panouri, ce produc peste 500W și au cam 2 mp buc.. Vorbesc de panouri monocristaline. Deci în 14 mp îmi pun 7 panouri, ce sar bine de 3.5kw în total.
        Și da, eu n-am luat în calcul ca acel TV să funcționeze non-stop. Că doar nu ține nimeni un TV pornit non-stop. Și dacă vrem să fim scrupuloși, cam toate televizoarele sub 55″ diagonală, consumă mai puțin de 100W.

        • @Adrian – uită-te pe acoperișuri și spune dacă vezi undeva o instalație de 7 panouri. Chiar crezi că instalezi câte panouri îți trec ție prin cap când scrii comentarii pe net? 😀

          Caută tu pe net modelul de panouri despre zici că produc ”peste 500W și au cam 2 mp buc” și pune un link aici, să discutăm concret despre dimensiunile și parametrii panourilor respective. Chiar crezi că toți ne-am născut ieri? 😀

          • OK. Uite un link mai jos cu un document ce conține specificațiile tehnice ale panourilor produse de Longi, cu puteri cuprinse între 525 și 550 W / panou. Dimensiunile exacte ale unui panou sunt: 2256×1133 mm, adică 2,55 mp. OK, mea culpa, au cam 2,5 mp, nu doar 2 mp cum spuneam eu. Deci 6 panouri ar ocupa cam 15.3 mp cu o putere totală de 6×550 = 3,3kw.
            6 panouri am voie să-mi instalez?
            https://drive.google.com/file/d/1hdLUGjM9_ctrD6tZ-MX1PCIGJxT0jl7_/view
            Tehnologia evoluează. Există producători care oferă și panouri de 700W.
            https://www.sunevosolar.com/uploadfile/attachment/da8051fa26ee020de48cb69f73b50bd8.pdf

            • @Adrian – se vede și din poză că sunt două seturi de wafere pe același panou. Acelea sunt panouri industriale, destinate pentru ”ultra-large power plants”, nu îți instalezi tu așa ceva pe casă. Vin expediate câte 31 de bucăți pe un palet, în niciun caz nu-ți vinde ție nimeni așa ceva, ca utilizator casnic. Nu sunt pentru instalații casnice de 230V.

              O eoliană de 5 MW nu-ți instalezi acasă? 😀 E drept că are 100 de metri pilonul și 100 de metri diametrul rotorului, dar n-o să ne împiedicăm acum de amănunte.

    • Observ ca-ti plac pozele, din pacate mai trebuie sa si citesti „asummes 100 watt television operating year-round”
      Un mic ajutor, panourile solare nu „operating year-round”.

    • @Adrian

      Graficul din Fig. 2 a fost construit pe baza datelor prezentate în articolul The spatial extent of renewable and non-renewable power generation: A review and meta-analysis of power densities and their application in the U.S.
      În Fig. 2 din articolul menționat, autorii prezintă densitățile de putere (W/m2) pentru 4 surse neregenerabile și 5 surse regenerabile.

      În ordine descrescătoare, densitățile medii de putere (W/m2) ale celor 9 surse sunt următoarele:

      1. Gaze naturale: 481,1
      2. Nuclear: 240,81
      3. Petrol: 194,61
      4. Cărbuni: 135,1
      5. Solar: 6,63
      6. Geotermal: 2,24
      7. Eolian: 1,84
      8. Hidro: 0,14
      9. Biomasă: 0,08

      Raportul densităților de putere între gaze naturale și energia solară este 481,1:6,63 = 73,7. Ținând cont că soarele este disponibil teoretic doar 12 h din 24 h (și atunci, fără nori pe cer) rezultă raportul 1:140 din graficul articolului meu.

      • ”soarele este disponibil teoretic doar 12 h din 24 h”

        Ar fi grozav dacă lucrurile ar sta așa și în practică.

        Astăzi, 7 noiembrie, Soarele a răsărit la 07:02 și va apune la 16:18. Din start avem doar 9 ore, în condițiile în care mai sunt 6 săptămâni până la solstițiu, deci ziua va scădea în continuare. Nici nu a răsărit exact la est, la 90°. A răsărit mai spre sud, la 116° și va apune la 244°, nu la 270°, unde e vestul.

        Chiar dacă panourile ar fi perfect orientate spre sud, Soarele nu a urcat pe cer decât până la 22° astăzi. Asta se întâmpla doar la ora 11:40, când a trecut la meridian (180°). În restul timpului, Soarele s-a aflat în permanență mult mai jos, deci panourile ar fi trebuit să fie în poziție aproape verticală pe acoperiș.

        În practică, nu se joacă nimeni cu panourile în fiecare zi, să le modifice elevația, deci producția reală e departe de maximum teoretic. Cam toate acoperișurile de pe aici sunt la 40-45° iar panourile sunt montate paralel cu panta acoperișului.

        • @Harald – poate te concentrezi puțin și îmi arăți și mie unde ai văzut tu că am postat eu cu mai multe nick name-uri.

          • Dacă te ajuta si daca e permis pe acest forum, iti pot da numele real complet al lui „Harald”. N-a fost greu de aflat ;)

            • Nu cred că mă ajută cu ceva. Are vreo relevanță numele? Adică, am să am vreu „aha…”? :)

      • Masura din articol este We/m2 (tine de raportul lucru_mecanic/caldura). Iar pentru a fi total corecta, masura ar fi trebuit sa fie We/(m2*century), pentru ca sursa de regenerabila se reproduce, in timp ce sursa neregenerabila se epuizeaza in timp.

        • Masura din articol este We/m2 (tine de raportul lucru_mecanic/caldura).

          Aveți un mod foarte ciudat de a citi și traduce din engleză, deși definiția folosită de autori e clară ca lumina zilei (mai ales, când e și soarele pe cer!):

          A more general comparison of surface areas is based on the unit of power – the average electrical power actually transmitted to the grid over some time period (usually a year) in We/m2…

          Power densities are for electric power production as opposed to heat generation or liquid biofuel production;

          Unde ați citit că unitatea de măsură folosită de autori ține de raportul lucru mecanic/căldură?

          P.S. Din cauza unor astfel de comentarii, care tin de IQ-ul energetic al autorilor, coșul de gunoi al articolului crește văzând cu ochii

      • Vă mulțumesc pentru precizări.
        Dar nu înțeleg un lucru: densitatea medie de putere specificată pentru sursa solară este de 6,63 W / mp. Cum se explică panourile care livrează peste 500W pentru o suprafață de 2,55 mp? Înseamnă aproape 200 W / mp. (196 W mai exact). Poate nu este același lucru cu densitatea de putere pe metrul pătrat. Sincer, chiar nu înțeleg, nu fac polemică sau flame.

        • Autorii articolului au detaliat modul lor de calcul și nu este aici locul cel mai nimerit de a inserta o traducere integrală. Vă semnalez, totuși, o detaliu metodologic (p. 84):

          valoarea [densității medii de putere] a luat în considerație amprenta totală (adică suprafața utilizată în infrastructura suplimentară), eficiența și/sau factorul de capacitate.

        • @Adrian – sunt module ”bifaciale”, sunt compuse din două straturi de wafere montate spate în spate. Astfel de panouri se instalează în parcuri fotovoltaice, astfel încât waferele de pe fața umbrită produc și ele până în 25-30% din cât produc cele expuse la soare.

          Nu sunt pentru instalații casnice, pe acoperiș nu primesc lumină și din spate. Suprafața lor e practic dublă față de dimensiunile fizice ale panoului, dar producția e doar cu 25-30% mai mare.

          • @Harald – lumea evoluează foarte rapid în anumite domenii. Și domeniul fotovoltaic e unul dintre acestea. Link-ul de la tine e din 2016. S-au schimbat multe în 6 ani. Panourile fotovoltaice Longi de 535-550W bucata se vând pe o grămadă de site-uri în România. Cum ar fi Altex, eMAG, Flanco și alții. Și sunt mai multe firme care se ocupă cu instalații fotovoltaice care le-au folosit cu succes la case domestice, nu industrial.
            Dacă producătorul le livrează câte 31 buc./palet, nu înseamnă că și consumatorul casnic trebuie să le cumpere la palet.
            Longi are și panouri de 455W cu o suprafață de aproximativ 2 mp. Le găsești pe site-urile alea menționate de mine. Deci hai să ne documentăm mai întâi.

            • Vezi că scrie și la eMAG pe site că panourile acelea sunt bifaciale. Chiar crezi că le montează cineva pe acoperiș?

              Tu cum ții oglinzile în casă, cu fața la perete? 😀

          • Yup, instalatia de tracking e foarte scumpa in comert. E jaf la drumul mare tinand cont de cat de ieftin e sa o faci.
            Ar fi interesant totusi sa vedem cu cat creste roductia o instalatie de tracking solar…

            • Producția ar crește ea, dar ar crește în special vara, când oricum e consumul mai redus și valoarea energiei obținute e mai mică. De asta are sens acceptarea costului suplimentar doar la instalațiile industriale. Iar în România ar începe imediat distracția cu autorizațiile de construcție.

              Există și metode low-cost, se poate instala un mecanism de tilting, care poate fi și manual. Înclinarea panourilor poate fi ajustată doar săptămânal sau lunar, tot ar fi mai bine decât deloc.

              Tracking-ul e foarte important și trebuie efectuat foarte precis la antenele mari de satelit, de asta există o oarecare experiență în domeniu, în rândul ”meseriașilor”. Dar la instalațiile casnice de panouri solare e suficient tilting-ul, presupune costuri mult mai reduse.

            • @Adrian – du-te și fă o poză cu geo-tagging, dacă știi oameni care au așa ceva pe casă. Ai mai pus și mai sus alt link, dar pentru același datasheet. Dacă ți-ai schimbat nickname-ul, asta nu înseamnă că ai schimbat și pattern-urile comportamentale de la articolele precedente.

              Problema ta e alta și datează din copilăria mică, n-ai avut pe nimeni care să te tragă de mânecă atunci când debitai aiureli doar ca să obții atenție. Mai academic spus, lipsa unui model masculin autentic. Ceea ce duce și la lipsa unei identități clare, de asta n-ai nicio problemă să jonglezi cu nickname-urile.

              În lumea reală, nu te-ai jucat nici măcar cu un panou solar rezemat de perete, să vezi câtă putere generează în funcție de orientare, dar bați câmpii cu chestii nemaivăzute în instalațiile reale casnice.

          • @Harald – Eu știu ce vorbesc, nu-mi dau cu părerea aiurea, dar văd că tu te pricepi la toate, inclusiv la psihologie. În schimb nu ești în stare să porți o discuție fără atacuri la persoană. Asta ai învățat tu de la modelul masculin autentic pe care l-ai avut în familie: „atunci când nu ai argumente, țipă mai tare și jignește, că așa o scoți la capăt”. Eu nu am spus un cuvânt despre persoana ta până acum. Halal educație ai avut în copilăria mică.
            Nu mai am ce discuta cu tine.

            • @Adrian – Ai mai făcut pozele cu panourile bifaciale pe care le știi tu instalate la diverși oameni pe acoperiș sau tocmai ți-ai epuizat repertoriul, în lipsa pozelor? 😀

              Da, asta am învățat eu de la modelul masculin autentic pe care l-am avut: să nu umblu cu povești și cu aiureli fanteziste și să nu le accept nici din partea altora.

              În materie de educația copiilor, există o diferență clară între femei și bărbați: bărbații își învață copiii să nu mintă, în timp ce femeile își învață copiii să se exprime astfel încât să poată pretinde ulterior că nu au mințit. Și da, asta ține de psihologie.

              Aceeași poveste, cu panouri pe steroizi care nu existau decât la magazin, ai mai derulat-o și în trecut la articolele Dl.Crânganu. Nu ai o instalație proprie și nici nu ai idee în ce constă una și ce probleme reale apar în practică, dar ai pretenția ca lumea să-ți accepte inepțiile fără să te contrazică.

  16. Urmarind evenimentele din ucraina, mi-am pus intrebarea:

    Noi avem niste centrale termice in casa pe gaz care incalzesc apa si fac caldura. Dar, ele toate sunt dependente de curent (chiar daca consuma foarte putina electricitate, doar pentru controlul centralei), odata scoasa din priza, gata s-a oprit. Centrala precedenta nu depindea si de curent.

    Practic noi nu avem nici un generator de curent in casa. De ce aceasta centrala nu ar fi de fapt un generator de curent? Ar produce curent si caldura, ca tot vine teava cu gaz in casa. Un mini CET.

    • Pentru că se pot întrerupe atât gazul cât și electricitatea. Poate nu pe termen lung, dar suficient.

      Am un generator ce funcționează atât pe gaze naturale cât și pe benzină. Au fost furtuni puternice ce au întrerupt gazul pe 1-2 zile și electricitatea chiar pe 3 zile. Generatorul s-a dovedit o mană cerească. A ținut eroic toată instalația electrică a casei cu tot cu aer condiționat în cele 3 zile necesare pentru restabilirea alimentării.

      La fel iarna au fost viscole ce au durat zile în șir. Au picat cablurile electrice înghețate. Generatorul a funcționat fără probleme și la -30C.

      • Există și soluții low-tech, folosite de-obicei la case off-grid. Generatorul e de fapt un motor de automobil pe benzină, alimentat cu gaz, iar acel gaz e obținut din arderea lemnului sau a peleților. Centralele termice cu lemne așa-zise ”cu gazeificare” funcționează practic la fel, dar instalația poate fi realizată și artizanal, într-un șopron. Oamenii care au case off-grid sunt incredibil de pricepuți la a confecționa diverse instalații casnice.

        În general, motoarele de automobil sunt disponibile practic gratis, din dezmembrări. Și sunt de-obicei mai reliable decât cele de pe generatoarele vândute în comerț.

      • Am sfătuit un prieten să-și cumpere un generator pe motorina și a ras de mine la început :)) Generatoarele cu gaz/motorina sunt categoric cele mai sigure/eficiente din tot ce exista pe piața. Am un alt prieten (cu ceva mai multi bani decât media) care și-a cumpărat solare pentru termo pe urma fotovoltaice și după aia și o pompa de caldura. I-am spus să-și cumpere centrală termică pe lemne și generator pe benzina/motorina sau gaz și nu m-a luat în serios pana când a realizat ca trei sisteme diferite înseamnă trei seturi de probleme diferite și pentru fiecare exista alți specialistim, alte prețuri și un tot mai slab control asupra vieții tale. Fotovoltaicele sune mișto atâta vreme cât poți „baga” ceva curent în rețeaua comuna și prostul mediu plătește impozite pentru subvenție, dar UE a început sa bage de seama și nu mai finantateaza așa ceva :)))) Maimuța, când n-are ce face, se scarpina în fund pana-i da sângele, cam asta e deviza Ecologiștilor.

      • Si pe mine ma intereseaza un astfe de generator de backup. Il poti conecta direct la teava de gaz de la retea?
        Multumesc anticipat pentru raspuns.

    • Tehnic orice e posibil, dar daca nu ai curent sunt sanse mari sa nu ai nici apa, deoarece apa e pompata cu curent electric.
      Doar daca ai avea un sistem proiectat din start pt a fi independent, cu sursa de apa etc. Ar putea functiona.

      • Mă mir cum oamenii au băut apă mii de ani înainte de utilizarea curentului electric. Ba chiar au făcut conducte de apă care și acum sunt folosite, după 2000 de ani. Și se mai și spălau, vă vine să credeți? Nu știu cum oamenii au putut fonda mari imperii fără gaze, fără curent și bineînțeles, făr de apă.

  17. „Biserica” îi comunică enoriașului un lucru clar și simplu: tu, păcătosule, dacă te pocăiești, vei avea parte de viața veșnică”. După MOARTE. Cu alte cuvinte, în timp ce toate bisericile „discută” cu omul ce se va întâmpla „după moartea lui”, a individului (pentru că asta e neliniștea fiecăruia dintre noi, mai devreme sau mai târziu, fie că o recunoaștem sau nu), această „NOUĂ BISERICĂ VERDE” îi propune aceluiași o „discuție” despre sacrificiul lui pentru „alții” (fie ei proprii urmași). Părerea mea? Eșec total.

    Nu există ființă rațională și nu va exista, indiferent de delirul recent/de moment comunist, (verde/roșu – tot aia) al apariției unui așa zis om-NOU, care să accepte să moară înainte să „trăiască”… bine! (după ce a aflat ce însemnă să trăiască „mai bine”). În fine, asta e „psihanaliză” de birt… din păcate mulți dintre cei care se exprimă în legătură cu articolul de față habar nu au despre „tehnologie”, „inginerie” și alte „chestii plictisitoare gen asta”. Precum „Greta”, așa și pe Pământ.

    Baterii? Tehnologic – 150 de ani degeaba/”așteptăm provincia”. S-a schimbat cumva fizica și n-am fost atent? Principiile I si II ale Termodinamicii? Lucrul Mecanic? Randamenul? Nu? Atunci… succesURI!

    Pour la Bonne Bouche: TEHNOLOGIA (subliniez cu două linii, bold, roșuuu!) LED a fost/este una dintre cele mai spectaculoase descoperiri de la EDISON încoace. „Do the math… doooh!”

  18. Madam von der Leyen anunta la Sharm El-Sheikh ca va incheia 3 acorduri referitoare la productia de hidrogen verde cu Egiptul, Namibia si altii in cadrul „Global Gateway”.
    Ce impresie aveti ? poate functiona ?
    Ar insemna ca UE s-ar decontecta complet de la hidrocarburile rusesti in…. nu se spune cati ani… si UE ar deveni independenta de ele.
    Bun, devenim atunci dependenti de Africa, politic destul de instabila ? iar daca ma uit la harta, peste 50 % dintre tari sunt prieteni cu rusii si chinezii.
    UE s-a trezit cam tarziu sa investeasca in Africa si are in continuare trecutul colonial in carca, trecut care va fi exploatat in interes propriu de cei care se opune acestor proiecte, rusii si chinezii.
    De ce Namibia si nu Algeria sau Libia care sunt in coasta noastra si de unde trasportul hidrogenului catre UE ar fi mai facil, ma rog imi scapa ceva.
    Turcia are si ea interesele sale in zona acesta si care dorest sa devina hub energetic pt UE.

    • Hidrogenul n-are cum functiona economic cita vreme avem gaze (si carbuni, place cuiva au ba), e doar inca una dintre povestile la moda. Da, exista tehnologie inca de-acum 80 de ani insa e prea complicata si deci prea scumpa. Despre Honda Clarity si despre Toyota Mirai incercate in lumea reala treaba s-a lamurit inca de-acum 10 ani. Aviatie? Mult succes! Obtinere de energie electrica? Wishfull thinking.
      In toata marmelada asta cu energia, cu imigratia, cu navigatia scl Erdogan isi joaca partida mai bine decit toti ceilalti si i-a dat cu tifla de citeva ori si Coanei Evropa dar si intregii lumi, asta in pofida uritei deteriorari a indicatorilor economiei turce. Lesne de inteles lucrul turcilor de a deveni hub energetic intre Caspica si UE, treaba la care Madam Tralalayen e in offisde, nu e nici macar bagata in seama ci sta undeva pe un scaunel adus in pripa. Asta ca sa ne fie clar cit de influenta e Europa in zona, mama voastra de eurocrati!

      • Nu mai avem gaze prea mult timp, conform UE se doreste tocmai reuntarea la ele, pana in 2050 sau chiar mai devreme.
        Inseamna ca atat hidrogenul care va aparea pe piata cat si gazul care va ramane vor fi scumpe daca mergem pe logica celor de la UE.
        Cu alte cuvinte, Europa datorita energiilor scumpe nu mai poate concura in conditii egale cu SUA si China, costurile de productie fiind prea mari,
        mari concerene precum BMW sau BASF au planuri concrete in relocarea productiilor in zone in care energia este mai ieftina.
        Productia hidrogenul va fi probabil la greu subventionata in tarile africane prin programul mai sus numit iar Erdogan isi va face in continuare de cap.

        • Europa are gaze si are si potential de extindere si in zacaminte conventionale si in gaze de argila doar ca poarta ochelari de cai verzi pe pereti ideologici. Iar UE n-are decit sa-si vada de bogodele si sa-si angajeze geamgii ca lumea o sa dea cu pietre daca o sa trebuiasca sa puna o haina in plus pe copil in casa.
          Iar productia de hidrogen se face jumate din gaze naturale, titei vreo treime, carbune (mintea romanului de pe urma, sint atit de folositori ca incep sa-mi placa din ce in ce mai mult!) vreo 15% si haaat, departe, vreo 4% prin electroliza. Iar electroliza n-ai sa vezi prea repede in Africa dintr-un motiv foarte simplu si ignorat de toata lumea: n-au destul curent! Care, iaca, din ce sa-l faca? Din povesti cu solareala in Sahara (ce fumeaza aia in Clubul de la Roma?) sau pe vreo casuta in Kenya? Haida de.
          Africa are potential enorm in carbuni, gaz, titei si in hidro (probabil si in U si Th, basca metale rare – a descoperit tata 1 zacamint acolo in ’74. Pastrez si acum scrisoarea entuziasta pe care ne-a trimis-o. Eram prea mic sa stiu ce e ala Allanit) si alea n-are decit sa si le dezvolte, tehnologiile sint aici. Nu e cazul sa dezvolte Africa hidrogenu’ lu’ Evropa, astea-s pe mintea lu’ Gutierrez, Birol si alti habarnisti de teapa lor.

        • Gaze există suficiente, iar UE are două opțiuni: ori folosește gazul în continuare, ca urmare a unei decizii luate de oameni normali, ori îl folosește abia după defrișări masive de pădure. Dar la gaz nu se poate renunța, gazul asigură cea mai curată ardere din câte există. Nu necesită rafinare, vine singur prin conducte, nu poate fi furat ca energia electrică etc.

          Problema în UE sunt politicienii marxiști, bătrânii învechiți în rele care încearcă să facă viața cetățenilor cât mai mizerabilă. Strict din motive ideologice, exact ca Honecker și Ceaușescu, tot asta fac și Scholz și Timmermans. După cum se poate vedea în Germania, lignitul a devenit acceptabil, dar gazul nu?

          • Unde există gaze suficiente în Europa?

            Problema în UE sunt politicienii marxiști, bătrânii învechiți în rele care încearcă să facă viața cetățenilor cât mai mizerabilă.
            Ecologismul e apărut cu mult înainte de UE, de pe vremea lui Verde-Împărat.

            • @Jean-Pierre – iar tu ai apărut aici teleportat de pe Marte 😀 Chiar crezi că e o laudă să fii în serviciul cozilor de topor care primesc ordine de la Putin?

              În mod sigur, n-ai auzit niciodată de Joschka Fischer, de trecutul lui marxist, de legăturile lui cu Rote Armee Fraktion și de programul de închidere a centralelor nucleare în Germania, anunțat imediat ce Putin a ajuns președinte în Rusia.

              Ecologismul a apărut promovat de Brejnev, într-adevăr. Pe vremea aceea, Putin nu avea decât o legitimație de maior în cadrul Stasi și negocia cu revoltații care voiau să dea foc sediului KGB din Dresden.

            • Haralde, n-ai inteles nimic și iei totul prea in serios. Stai jos, ia o gură de aer sau de bere, take it easy si lasa macar odata caseta aia cu Putin, Brejnev, KGB si altele ca e uzată rău săracă și nu se mai aude bine.

            • @Jean-Pierre – o să las caseta cu Brejnev și Putin când drone ca tine nu vor mai apărea pe forumuri. La al câtelea nickname ești? Ai depășit 10 numai la articolele Dl.Crânganu.

              Numai @Florix avea cam tot atâtea, dar postările lui chiar le monitoriza cineva, nu-și permitea să scrie toate aberațiile.

            • Nu stiu Harald, tu tii contabilitatea. Dar nici cu 200 de nicknameuri nu am cum sa depasesc prestanța ta numai pe acest forum. Le dai bătăi serioase de cap patronilor care te monitorizează.

          • @Jean-Pierre – Harald nu-și poate imagina că ar putea exista mai mult de o persoană care să nu fie de acord cu opiniile lui atotștiutoare. Toți cei care nu se adapă din fântâna fără fund a înțelepciunii lui, sunt de fapt nick name-uri ale aceluiași necredincios, ce se opune adevărului absolut deținut de renumitul comentator de renume mondial.

            • @Adrian – în cazul tău nu e vorba de ”opinii”, e vorba de minciuni sfruntate, promovate cu bună știință.

              Ce încerci să demonstrezi cu panourile tale minune, destinate pentru ”ultra-large power plants”, când pretinzi că știi tu oameni care și-au instalat așa ceva acasă? Că ”e nevoie doar de voință și de bani”, corect?

              Faptul că obiectivul rămâne tot nerealizabil e doar un amănunt nesemnificativ, corect? Câtă credibilitate ai, când pretinzi că ai putea să-ți instalezi 7 panouri? Exact câtă ai avea și dacă plătești cu bancnote de 7 euro 😀

          • Deși nu aveam de gând să-ți mai răspund, totuși o fac, ca să-ți spun că ești un exemplu clasic de analfabet funcțional. Știi să citești, dar nu înțelegi ce citești. Repeți ca o moară hodorogită chestia cu 7 panouri. Asta e tot ce-ai înțeles tu, că vreau eu să-mi instalez 7 panouri. Tu, care până să cauți ce ți-am arătat, nici nu știai că există panouri solare mai mari de 1,6 mp.
            PS
            Și dacă aș vrea să-mi instalez fix 7 panouri, deși nu mi-am propus așa ceva, ei… află că se poate. Condiția este să ai un invertor care să pornească la tensiunea livrată de cele 7 panouri. Plus alte lucruri, normal. Dar nu intru eu în detalii dintr-astea tehnice cu tine, că nu pricepi oricum mare lucru.
            Așa că las-o mai moale, că te faci singur de râs în public. Asta apropo de credibilitate.

            • @Adrian – nu păcălești pe nimeni cu astfel de povești, ”strategia” ta e una tipic feminină: discreditarea persoanei cu care te afli în dispută și nu renunțarea la minciunile pe care le-ai colportat până acum. Asta te preocupă pe tine, grija că m-aș face eu de râs? 😀 Ei, psihologia zice că asta ar fi comunicare patologică, iar băieții nu o învață de la tată.

              Panourile de 1,6 mp sunt cele mai întâlnite, atât pe acoperișuri, cât și în comerțul destinat ultilizatorilor individuali. Sigur că există și altfel de panouri, parcurile industriale nu folosesc panouri de uz casnic. Sigur că poți monta și 7 panouri, dacă ții neapărat. La fel cum există și automobile cu 3 roți. Dar asta nu înseamnă că sunt răspândite pe scară largă.

              De fiecare dată când scrii prostii, revii a doua zi cu îmbunătățiri, ca dovadă că te mai documentezi între timp. Poți scrie de câte ori dorești tu că aș fi analfabet funcțional. Ghici cine se face de râs când scrie asta, așa-i că mama ”a uitat” să ne învețe și așa ceva? 😀

          • @Harald – tu ești cel care a început cu discreditarea, atacuri la persoană și psihologie din manualul for dummies. Eu nu am spus niciun cuvânt despre tine, ți-am ignorat mai multe remarci malițioase și ironice, asta până când ai început să sari calul. Îți răspund cu aceeași monedă. Nu e amuzant, nu-i așa?

            te citez:
            „panourile cele mai des întâlnite au 1,6 mp și sunt declarate de 320 W, mai rar de 325 W. Deci un panou nu produce 500 W nici dacă îl iluminezi cu 5 sori deodată.”
            Poți tu să te dai cu fundul pe răzătoare, dar panourile de 2,5 mp și 450, 500W sau mai mult (nu bifaciale), sunt deja disponibile, inclusiv pe piața din România și se vând inclusiv către persoane fizice. Și sunt oameni care deja le au pe case.
            Panouri Longi de 455W montate (și) pe casă:
            https://www.youtube.com/watch?v=9QiWzYyTW8A
            https://www.youtube.com/watch?v=9qPyeNcovRg
            Kit pentru montare pe acoperiș casă, ce conține 8 panouri de 550W:
            https://altex.ro/sistem-solar-fotovoltaic-mci-5kw-on-grid-monofazic-acoperis-tabla-cu-montaj-si-dosar-prosumator-inclus/cpd/SOLKITMCI5KW1PTB/
            Asta așa, ca să-ți dau doar câteva exemple concrete.
            Panourile bifaciale se pot monta și pe acoperiș, dar acoperișul trebuie să aibă o anumită înclinație și o culoare deschisă pentru a asigura reflexia luminii. Da, montarea panourilor bifaciale pe acoperiș nu este indicată, dar nu este imposibilă.
            Din punctul meu de vedere eu nu mai am ce să-ți demonstrez ție. N-ai decât să crezi ce vrei și mai departe poți să măcăni orice te duce capul. Eu chiar nu-ți mai răspund.

        • @Adrian – apreciez faptul că te-ai hotărât să renunți la panourile bifaciale, chiar dacă au fost necesare vreo 10 comentarii pentru asta 😀

          Mai departe: ambele clipuri de pe Youtube sunt de la firme care își fac reclamă, nu sunt de la oameni ”care le au deja și pe casă”. Ai spus că știi oameni care au așa ceva pe casă, da?

          Altex jură cu mâna pe inimă că instalația e ”în stoc la furnizor”, în timp ce MCI, pe site-ul propriu, spune la panourile respective ”available on backorder”. Deci nu le au nici ei și nici Altex. Dacă le cumpără cineva, or să le comande și ei mai departe. Dacă nu, nu. Dar ei jură că ”instalarea se va face in maxim 30-45 de zile”

          Ai pornit de la a încerca să convingi niște oameni că 0,4 mp de panou solar asigură funcționarea unui televizor de 100W, iar acum ai ajuns la 2 seturi de câte 18 panouri montate în aceeași gospodărie, unde e probabil e de fapt sediul firmei care își face reclamă? Firmă care nu permite comentarii la clipul de pe Youtube? 😀

          Cu ce schimbă asta afirmația mea că panourile cele mai des întâlnite în practică sunt cele de 1,6 mp?

    • Nu stiu cum se transporta hidrogenul prin conducte… Hidrogenul e practic cel mai usor element chimic si moleculele sale „scapa” prin peretii conductelor. Si la gazul metan se intampla asta dar la o magnitudine mult mai mica.

  19. Excellent articol, ca de fiecare data :) Comentariile sunt la fel de bune, cele mai bune de la orice articol de pe Contributors și mai bune decât la oricare alt autor.

      • Fac aici, acum, două predicții (ghicit în stele, ha, ha…):
        1. Elon Musk (alt clown, Trump la cub) va candida la președinția USA, sometime, somehow…
        2. Autorul Crânganu va fi, la un moment dat „executat” politic/corect (mai întâi va fi linșat mediatic – „public shaming”), va fi hăituit prin „hate-speach”, va fi (este) considerat „denay-er” șamd

        • Elon Musk e născut la Pretoria, în Africa de Sud. Nu poate fi președinte în Statele Unite, deci nu va candida niciodată. Dacă avea măcar culoarea potrivită, poate ar fi fost altă situație, s-ar fi făcut vreo excepție, în numele cauzei 😀

        • Din păcate a doua nu cred ca mai intră la predicții. E demult fapt. Domnul Crânganu are deja pielea tăbăcită!
          Dacă nu l-au măncat până acum cred ca o să-și rupă dinții!

  20. Încă o treaba: pentru ca sunt atâta de neștiutori și pentru că-s atâta de imbibati de propaganda și lupta de clasa, progresiștii sunt mereu asimptotic aproape de perpetuum mobile. Se pare ca poți genera energie urcând apa la deal și pe urma punând apa sa facă curent la priza și sa ieși pe plus. Generația asta de jucatori de SIMS e ușor pierdută (nu toată, doar partea de analfabeți funcțional), dar după ea o sa vina alta generație. Am încredere în tineri, chiar dacă nu sunt la mare preț azi și chiar dacă tinerii care n-au căzut victima lecțiilor de ideologie sunt putini. Nu contează cati tineri sunt normali, așa cum nu contează cati dintre cei care comentează aici au studii de inginerie. Realitatea e o curva (curv) și e complicat să-mi fac socoteala ca generațiile viitoare vor prefera sa trăiască în frig și sa meargă noaptea la WC la 10C pentru ca… reasons si domnișoara G. Fondurile pentru propaganda și progresism par sa distrugă piața, par sa genereze inflație și asta strica viața amărâților care-și cumpara pâine cu cartofi și nu au yachturi.

  21. … shi mashinile alea cu benzina au baterii care shi ele necesita materii prime. E normal shi logic ca bateriile pb-acid sa fie inlocuite cu cele li-ion mai bune care au inclusiv o durata de functzionare mai lunga. Evident transportul electric are vre-un rost doar in tzarile unde productzia de electricitate se face deja din surse neproducatore ce bioxid de carbon: Frantza, Norvegia, Canada, etc. Ceilaltzi trebue sa rezolve mai intai problema productziei de electricitate shi abea dupa aceea sa-shi cumpere mashini electrice. Partzial Tesla a rezolvat acea problema doar pentru propriile mashini pe care le alimenteaza gratuit cu electricitate produsa de panouri solare.

    • O baterie Pb-acid cântărește 17 kg și conține în principal doar plumb și acid sulfuric.

      O baterie TESLA de 100 kWh cântărește 590 kg și are multipli componenți, majoritatea fiind scumpi de extras și produs.

      8 kg de benzină produc energia echivalentă a unei baterii TESLA.

      De aceea, densitatea energetică a unei baterii Li-ion este de 74 ori mai mică decât cea a benzinei.

      • Trebuie sa fim „politically correct” cum ar zice americanii. Energia produsa de cele 8 KG de benzina nu poate fi folosita 100% de aceea cu 8 KG de benzina parcurgi cam 120 km iar cu 1000 KWh de baterii parcurgi cam 500 KM.
        Practic asta e si problema curenta la toate reactoarele experimentale de fuziune faptul ca papa X KWh energie electrica pentru a mentine reactia dar produc undeva de 1.5X energie termica pe care nu o poate nimeni converti in >X energie electrica. Multi cercetatori vand gogoasa asta ca au scos energie supraunitara din reactoarele lor, dar omit sa spuna ca au bagat energie electrica X si au scos un 1.5X energie termica, nu electrica.

        • Mda, Păi hai să facem calculul pe bune. Un galon de benzină cântărește 6 livre. Adică un litru de benzină cântărește 0.72 kg. Mitsubishi Mirage se laudă că face 43 de mile cu un galon de benzină. Aia înseamnă că Mitsubishi-ul din poveste face cei 500 de km ai bateriei de 590 de kg consumând 19 kg de benzină.

          Nu sună foarte bine, nu-i așa? 😄

          Sărind peste faptul că bateria din poveste nu va face niciodată 500 de km decât în prospecte. Yukon-ul meu are în prospect 22 de mile/gallon dar în realitate cum merg cam 90% din timp pe autostradă scoate de regulă peste +23 mile/gallon.

          Ca să nu mai vorbim de faptul că bateria rămâne la aceeași greutate în timp ce combustibilul se consumă ușurând vehiculul. Un vehicul mai ușor consumă mai puțin.

          • Incerci sa compari mere cu pere ca sa iti iasa bine valorile. La motorul ICE pui o masina mica iar la masina electrica cu o baterie de 590 kg o lasi asa cum e data in exemplu. O masina care are 590 kg baterie te asigur ca nu va avea volumul lui Mitsubishi Mirage. Dar daca vrei, iti zic un exemplu concret cu masina VW e-UP al nasului meu care consuma intre 10 si 12 KWh pentru 100 km. Deci daca ar avea o baterie de 100 KWh capacitate inseamna ca ar face intre 800 si 1000 KM cu ea nu-i asa? Nu, normal ca nu e asa pentru ca ar mai adauga multe kg la masa totala a masinii si consumul ei nu ar mai fi de 10-12 KWh ci s-ar duce spre 15-20 KWh.
            Hai eventual cu niste comparatii corecte. Daca iei extremele din lumea ICE, ia extremele si din lumea electrica. Apropo, VW e-UP nici macar nu e o „extrema” de consum redus din lumea electrica. Am dat-o ca si exemplu pentru ca o stiu din viata reala si utilizare reala, nu ce da producatorul pe hartie. Degeaba spun cei de la Mitsubishi ca masina lor consuma X pentru ca tu ca sofer normal nu vei putea scoate consumul respectiv, nu in Romania.
            Apropo de consum, detin un record personal de consum de 3.1 litri motorina cu un VW Passat de 177 cai cu tunning la ~240 cai. Nu ai idee cat de plictisitor a fost acel drum cu consumul de 3.1 (sub cel din cartea tehnica). Am mai avut un drum de ~200 km cu consum de 3.3 litri si mai multe drumuri cu consumuri de ~4.5. In oras…ce sa-ti spun 10-12 cam acolo stau lucrurile.

  22. Ce scrie presa românească despre COP27?

    Liderii lumii, în excursie de mare lux, veghind, atenți și îngrijorați, la decesul Planetei Pământ

    Om să fii, cum să nu-ți dorești să te duci și tu într-o bine-meritată vacanță la Sharm el-Sheik, una dintre locațiile turistice de lux cele mai scumpe ale planetei, asta dacă ai norocul să fii găzduit în zona super-exclusivistă, de un lux orbitor, destinată aleșilor acestei lumi. Se adună la Tonino Lamborghini International Convention Centre demni, solemni și extrem de preocupați, dorind să arate lumii cât sunt, după obicei, de atenți și îngrijorați la situația dramatică, pornită deja pe un drum fără întoarcere, a degradărilor de profunzime a vieții din unele zone ale planetei noastre, cele care sunt afectate se pare ireversibil de urmările schimbărilor climatice.

    … și de data asta, cum le este obiceiul, liderii politici vor rosti seria de discursuri standard despre cum să ne îngrijim noi de planetă, cu promisiuni aferente, chiar ridicole știind că nimic din ce-au promis în anii trecuți nu s-a împlinit. Și nici nu are șanse să se aplice în măsura în care, pe de altă parte, tot ei, întorși acasă, vor trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura supraviețuirea unor populații afundate din ce în ce mai adânc în criză economică, cu spaima că sărmanii planetei se vor coaliza în revoltă deschisă.

    Angajamente pentru combaterea schimbărilor climatice? Liderii europeni, sub presiunea crizei imediate, au renunțat rapid la unele dintre promisiunile exemplare, Cum ar fi, spre exemplu, recucerea rapidă a folosirii centralelor pe cărbune. Dimpotrivă, fără ezitare, țări cu politici-far în domeniu, precum Germania, au anunțat redeschiderea de mine de cărbune.

    • Si pe de alta parte imi inchipui cum suna disperate telefoanele si zbirniie uatzapurile naimitilor Berlinului imediat ce publicati dumneavoastra pe Contributors! :))))

      • Un merit esențial revine domnului Lucian Popescu, proprietarul și managerul platformei Contributors. Fără viziunea sa jurnalistică, de largă perspectivă, și fără curajul său profesional de a-mi publica articolele, multe incorecte politic, precum cele despre fracturarea hidraulică ori cele despre modificarea climei, nu știu unde cititorii români, din țară și diaspora, ar fi putut citi contribuțiile mele. Chapeau bas, M. Lucian Popescu!

        • Off topic – In aceasta notă menționată de dvs poate ne faceți onoarea de a exprima un punct de vedere asupra Viziunii Originale a prof. I Velikovsky din Ciocnirea Lumilor despre care și dr. Carl Sagan a menționat că și „dacă numai 20% din concordanțe ar fi reale tot exista ceva important de explicat”.

          Mai mult exista o lansată o teorie a provenienței petrolului pe suprafața terestră alta decât teoria organica sau anorganică.

          Scuze de intrăzneala. Mulțumesc.

  23. Am inteles ca dl.Iohannis se va duce in Egipt, la conferinta asta. Ca sa prezinte modelul romanesc de frugalitate energetica? Potrivit statisticii europene „Energie, transport si mediu” pe 2020:
    – Romania are cel mai mic consum casnic de energie electrica din UE ~0,7MWh/locuitor/An. (Un bulgar consuma casnic de 2 ori mai multa electricitate).
    – Ro este a 2-a cea mai eficienta, dupa Irlanda, la consumul de electricitate pe unitatea de produs intern brut : ~100 KWh/1000 EUR PPS;
    – Ro are un consum total de energie de 32,2 mil. tone echiv.petrol, din care ~71% carbuni, petrol si gaze.
    – Ro are cel mai mic consum de energie totala pe persoana: ~1,7 t.echiv.petrol/locuitor/an (incluzind industria);
    – Ro are cea mai mare descrestere de consum energetic in 2018 fata de 1990 (la egalitate cu Lituania): ~37%;
    In acelasi timp:
    – Ro are 28% din suprafata acoperita de paduri (6,6 mil ha);
    – Romania are 15 mil. ha suprafata agricola, din care 10 mil.ha arabil, iar restul pasuni;
    – un hectar de vegetatie agricola sau iarba absoarbe ~1,2 tone CO2/an;
    – un hectar de padure absoarbe intre 4,5 si 40 tone CO2/an;
    – o tona de echiv.petrol produce aprox. 3 tone CO2
    Sumarizind:
    – Productie CO2: de 32,2*71%*3=~70 mil.tone CO2/an;
    – Terenul cu vegetatie din Ro poate absorbi minim 15×1,2+6,6x~10=~84 mil.tone CO2/an

    Eu sper ca autoritatile noastre au datele acestea si fac asemenea calcule. Daca calculele mele sint corecte, insistenta pe mai „verde”, mai economi, mai eficienti la consum de electricitate (alocind resurse care ar fi mai utile in alte scopuri), mai multe taxe pe emisii de CO2, toate adresate romanilor si industriei, reprezinta doar adoptarea fara discernamint a unui discurs alarmist de bon-ton in high-life-ul european, surd la nevoile romanului, orb la realitate.

    • Nu stiu care e situatia adevarata in RO si nu contest cifrele dumneavoastra, as specula doar ca Romania are un consum mic per cap de locuitor din doua motive:
      1. Multi locuiesc la tara
      2. Nu avem nu stiu ce industrie

  24. Problema nu este in Europa care in mod evident are scadere demografica ci in Africa, Asia, America de Sud unde natalitatea este mare si foarte mare. In curand se va ajunge la 8 miliarde de locuitori. Resursele Terrei nu sunt infinite iar dezvoltarea economica nu se reduce la cresterea economica cu mari profituri. Esenta capitalismului care a functionat de cateva secole va trebui sa fie schimbata. Nu cei saraci polueaza mult ci cei bogati si foarte bogati din toate tarile. La cate avioane zboara la COP27 si se polueaza troposfera, dar nimeni nu vede. Lacomia si ipocrizia sunt la mare cinste.

    • Asta cu „resursele finite” o auzim de multe secole și văd ca nu s-au terminat. Nu trebuie schimbat nimic în „esența capitalismului”, nu e nevoie de nicio „revoluție” a „clasei muncitoare” și nici a „oamenilor responsabili care iubesc Planeta”. Bogăția nu poluează, așa cum sărăcia nu ajuta Planeta. Poate ne uitam un pic la „săracii” care ard cabluri și cauciucuri prin Ilfov și poate ca vine vremea în care cetățenii dezamăgiți de propria existenta renunță la a împarți ceilalți oameni în clase sau alte tâmpenii ideologice. Dacă fiecare are grija de propria existenta, Planeta o sa o duca minunat. Întâi să-ți poți întreține familia și pe urma sa duci grija Planetei, ecosistemelor și societății în general.

      • Sa avem pardon, daca fiecare este pentru el atunci coeziunea si solidaritatea pentru binele comun este zero. Planeta este un bun comun dar exploatat de fiecare tara cum crede si doreste. Ca saracii ard cabluri este pt ca statul nu ii trimite sa lucreze si accepta situatia. Cei bogati au 2-3 masini si case plus avioane private si poluarea este pe masura.

        • „Coeziunea”, „solidaritatea” si „binele comun” nu au niciun sens daca indivizii traiesc prost sau sunt oprimati de regimuri aberante. Cum sunt cele bazate pe ideologii utopice, de exemplu cele marxiste si prostiile care au evoluat din acestea si circula masiv in prezent. Bunastarea grupului si comunitatile autentice se creeaza de jos in sus: daca individului nu ii sunt indeplinite nevoile (materiale si sociale), grupul nu are niciun rost, iar comunitatea nu exista.

        • „Ca saracii ard cabluri este pt ca statul nu ii trimite sa lucreze si accepta situatia.”
          Unde-s lagărăle de odinioară? Ce parfum de aer respiram noi pe vremea lui Ceaușescu! Ce roze, ce iasomie, ce ceafă la grătar cu rozmarin?! Ia să fi tras in piept aerul pur, oxigenat la maxim, de prin viile din Valea Călugărească…in anii 80. Sănătate curată!

      • „Dacă fiecare are grija de propria existenta, Planeta o sa o duca minunat. Întâi să-ți poți întreține familia și pe urma sa duci grija Planetei, ecosistemelor și societății în general.”
        La revedere de la asa ganduri nobile, nici o sansa, sunt miliarde de oameni dependenti de altii.
        Cum pot cei napastuti in Africa din „1000” de motive sa-si asigure propria existenta daca nici macar nu dupa ce bea apa !!!
        Singura sansa frana la consum de tot felul dar mai ales renuntarea la tampeniile technice care consuma resurse si energie, vezi digitalizarea fortata pt tot si toate de dragul eficientei, eficientizarea dusa la extrem va produce disparitia speciei umane, omul fiind cel care produce dereglarile si dezechilibrele.
        O data cu disparitia acestuia probleme se rezolva de la sine, natura are toate cele necesare.

      • @Vali – debitezi numai prostii. N-am nici timp și nici chef să-ți iau la disecat pe rând cele 7 tâmpenii pe care le-ai scris în 8 rânduri.

  25. Protecția mediului este in primul rând o necesitate pentru sănătatea umana. Asta este indiscutabil. Avem nevoie de aer curat, apă curată, soluri curate pentru agricultură, in cel mai pragmatic mod imaginabil. Dar de la acest adevăr indiscutabil încep complicațiile legate de cum se poate obține acest mediu optim.
    Cred că multe ”adevăruri oficiale” de pe agenda politică sunt abordări superficiale ale unei probleme foarte complexe. Problema cu abordările superficiale este că rezolvă o problemă generând o multitudine de alte probleme.
    1. Reducerea emisiilor de CO2 poate fi compensată sustenabil prin creșterea absorbției de CO2. Împăduririle tuturor suprafețelor adecvate ar avea multiple efecte pozitive. De asemenea însănătoșirea pădurilor existente ar ajuta mult.
    2. Intensitatea efortului pentru mașini electrice este contra-productiva câtă vreme energia necesară nu este verde, si câtă vreme infrastructura necesara nu este suficientă.
    3. Bateriile sunt o provocare, cel puțin cele bazate pe tehnologia actuala. Cu tehnologia actuala de stocare a energiei nu e realizează o protecție reală a mediului. Oricum concentrarea pe mijloacele de transport ale populației este greșită. Ar trebui rezolvate mai intai transporturile de marfuri, si acolo exista solutii electrice mult mai eficiente, care nu necesită baterii.

    • Big Like !
      La pct. 1, ar fi de menționat că noi, oamenii, nu putem fizic împăduri cât poate natura să o facă de la sine. Cu o concentrație mai mare de CO2 în atmosferă (antropogen sau nu), vegetația globală va deveni mai abundentă în mod natural. Tot ce avem noi de făcut e să nu facem nimic – inclusiv să nu defrișăm în neștire ceea ce natura pune acolo. Ca fapt divers, defrișăm la greu prin Amazonia și Indonezia pentru plantații de palmier (cu o valoare ecologică aproape nulă), ca să putem produce biocombustibili care reduc emisiile totale de CO2. Te doare mintea !

    • Poluarea și modificarea climei sunt doua lucruri complet diferite. Sunt atât de diferite încât nu pot sa fie tratate împreună. Poluarea este o problema, într-adevăr. Poluarea trebuie abordată și trebuie cu adevărat sa încercăm sa o rezolvam. Influențarea climei e o prostie și atât. E păcat sa aruncam în derizoriu o problema așa de acută și gravă ca poluarea pentru o gogoriță, o prostioara ca „influențarea climei”

    • Este dioxidul de carbon toxic și poluant? Dacă ați fi absolvit pe bune clasa a VI-a ați fi știut că dioxidul de carbon e gazul vieții.😄 Era o poză foarte clară în manual care arăta cum devine treaba cu circuitul dioxid de carbon-oxigen în natură.

      E adevărat că o serie de propagandiști pretind că dioxidul de carbon generează încălzirea planetei. Cunoașteți vreun experiment repetabil care să dovedească efectul de de seră măsurabil al dioxidului de carbon la concentrații de 0.0412%? Am reușit să demonstrăm experimental chestii cât se poate de contraintuitive precum teoria relativității, sau principiul nedeterminării al lui Heisenberg din fizica cuantică, dar după știința mea NIMENI nu a putut dovedi efectul de seră al dioxidului de carbon la concentrația atmosferică de 0.0412%.

      Principala problemă a „electrificării” nu e lipsa stațiilor de încărcare, și nici faptul absurd că se ard fosile pentru a genera electricitatea cu care sunt ele alimentate, ci poluarea criminală pe care o produce. Un vehicul electric are nevoie de 7 ori mai mult minerale ca un vehicul cu motor cu combustie. Aveți idee câtă poluare va genera o creștere a mineritului de 7 ori în câțiva ani față de nivelurile actuale?

      Nu în ultimul rând rezervele de litiu estimate în tot sistemul solar sunt insuficiente pentru electrificarea a fie și doar 10% din parcul auto actual.

        • Oxigenul curat este toxic, gazul pe care il respiram 78% Azot, 20,94% Oxigen, 0,93% Argon, 0,04% CO2
          restul de mai putin de 1% alte gaze si substante

          • Ntz. M-am scufundat nu o data cu oxigen pur si sint cit se poate de viu. Ideea e alta: oxigenul devine toxic pentru organism (cred ca pentru creier dar nu sint sigur) la o presiune partiala de peste 2 atmosfere. Presiunea partiala a unui gaz dintr-un amestec de gaze e data de Legea lui Dalton. Presupunind ca in butelii am aer comprimat (e irelevanta presiunea din butelii, pot avea 50 atm sau 250) oxigenul pe care-l inspir din aerul ala atinge presiunea partiala de 2 atm pe la -17 -18 m in functie de salinitatea apei (deci de densitatea ei, apa dulce e asa zicind mai „usoara” – metrul cub de apa dulce cintareste mai putin decit cel de apa sarata – , Marea Neagra e alta, Mediterana e si mai densa iar ca sa te scufunzi intr-o salina pui multe kile de plumb/lest pe tine. Trust me). Organismul functioneaza la respectiva adincime si toate procesele din el functioneaza la presiunea respectivei adincimi. Pentru motivul asta „simplu” scufundarile cu oxigen pur sint interzise la adincime mai mare de 10m indiferent unde sint facute, mare, lac, pestera, ce-o fi.
            Ba chiar daca au avut de stat mai mult la adincime, pe masura ce urca spre suprafata, pe palierele de decompresie scafandrii inspira oxigen pur (daca au) si la -6 si la -3 pentru a mari viteza de eliminare a altor gaze dizolvate in tesuturi si fluide corporale, in primul rind a Azotului (pe care uneori il inlocuim partial sau chiar total (!) cu Heliu sau cu Argon sau cu combinatii intre ele, pentru ca la rindul lui Azotul poate pune probleme si la adincime/presiune dar si la iesire.
            Asadar se verifica inca o data ca doza face otrava.

            • Erata: in loc de „presupunind ca in butelii am aer comprimat” rog a se citi „presupunind ca in butelii am oxigen pur”. Mea culpa.

        • Domnu’, gazul vietii pentru formele aerobe de viata de pe planeta asta ESTE dioxidul de carbon! De ce? Nevoia de a inspira este data exact de concentratia de dioxid de carbon nu de cea a oxigenului. Irelevant ca stiti si acceptati asta sau nu.
          Inca: dioxidul de carbon este hrana plantelor. Fara plante nu pot exista animale si deci nici specia noastra nu poate exista. Priceput? Pentru alte gaze pe care le inspiram tocmai am comentat mai jos, incercati sa intelegeti.
          JS are perfecta dreptate in ce a spus. Obisnuiti-va cu ideea :))

    • Punctul 1 este este absolut necesar, silvicultorii invata in scoli si facultati, sa recolteze doar atata masa lemnoasa cat produce o padure la hectar pe an in functie de specii, locatii etc.
      Asta o stiau si taranii care gospodareau padurile in regie proprie, fara studii superioare.
      Intre timp avem atatia „specialisti” care afirma altele si ne alegem cu taieri rase !!
      Problema este mai putin cea a recoltarii pri taiere, problema este incendierea padurilor tropicale vezi Amazon unde sunt defristate prin ardere mii de hectare in vedera transformarii acestora in terenuri agricole, terenuri al caror randament este foarte scurt datorita slabei calitati a solului.
      Taierile mecanice devin o problema daca maini criminale sunt in joc, vezi Romania dar nu numai.
      Un alt punct la fel de important, reorganizarea agriculturii si a cresterii animalelor, agricultura extrem de mecanizata si chimizata producand pagube irecuperabile datorita desertificarii a zone foarte mari, zone care dezvolta un microclimat cu efecte cel putin locale asupra mediului nemaivorbind de poluarea solului si al apei. Solul si oceanele sunt cei mai mari absorbanti de CO, daca le distrugem putem inventa mult si bine solutii technice, nu vor ajuta si nici rezolva problema.
      Plasticul ne sufoca, peste tot numai resturi si deseuri mai ales in mari si oceane. Sunt convins daca s-ar sustine colectarea si refolosirea acestor resurse am putea economisii milioane de tone si gaze, prelucrarea/reciclarea deseurilor fiind in folosul imediat al mediului cu conditia ca pretul platit pe ele sa fie indestulator, la nevoie suventionarea activitatilor e colectare si prelucare fiind mai de folos decat sub
      ventiile platite pt ex. achizitonarea unor masini electrice daca se poate SUV-uri de 2 T.
      Cel mai mare poluator este industria si productia de energie, transportul fiind pe locul 3 cu ca 20 % din totalul emisiilor insa aici politicul are cele mai simple parghi de amestec si influentare, oponetii, oamenii de rand fiind cei mai slabi reprezentati, are omul de pe strada o armata de lobbyisti pe langa politicienii, culmea alesii nostrii ?
      Cu ce drept UE poate interzice fabricare motoarelor cu ardere interna din 2035 ? a ajuns UE sa dicteze mediului economic dupa considerente ideologice activitatil economice !! aici am ajuns si este doar inceputul, vom fi confruntati cu mii de interdictii daca se va continua cum s-a inceput iar vietile noastre vor fi un slalom printre interdictii si foarte putine libertati !!! cel putin in Europa, in restul lumii, alta poveste.

  26. Si mie mi se pare, fara sa vreau sa-l lingusesc, o schimbare in bine a domnului Lucian Popescu, mai ales in privinta politicii de „moderare/cenzurare”. Parca incepe sa semene cu Elon Musk :) (Atentie, gluma!)

  27. Cei care s-au opus „revolutiei argilelor” si extractiei gazelor de sist, fac de fapt jocurile Rusiei lui Putin. Din pacate, Germania avea alte planuri pentru Europa in acel moment, iar acest lucru se reflecta azi in politicile debile verzi. Nici Rusia, si nici Germania nu doreau ca niste companii americane sa extraga gaze de sist din Romania si sa eclipseze interesele dintre europeni si rusi. Iar zilele trecute, Tov. Olaf Sholz se ducea la alt tovaras Xi Jinping pentru a-si asigura productia de moristi si fotovoltaice, precum si de metale rare. Poate ca in viitor, ar trebui sa apasam un pic acceleratia si sa vorbim despre ce se afla in spatele acestor politici verzi. Rezultatul se vede astazi, in facturile la energie si la vecina Ucraina, ai carei copii sunt ucisi astazi cu sange rece de rusi.

  28. Iata nebunia unde se ajunge !!! razboi civil !! daca nu sunt luate masuri imediate impotriva acestor teroristi ecologici.

    Tyre Extinguishers

    We are The Tyre Extinguishers.

    We are people from all walks of life with one aim: To make it impossible to own a huge polluting 4×4 in the world’s urban areas. We are defending ourselves against climate change, air pollution and unsafe drivers.

    We do this with a simple tactic: Deflating the tyres of these massive, unnecessary vehicles, causing inconvenience for their owners.

    Deflating tyres repeatedly and encouraging others to do the same will turn the minor inconvenience of a flat tyre into a giant obstacle for driving massive killer vehicles around our streets.

    We’re taking this action because governments and politicians have failed to protect us from these huge vehicles. Everyone hates them, apart from the people who drive them.

    We want to live in towns and cities with clean air and safe streets. Politely asking and protesting for these things has failed. It’s time for action. Join us.

    We have no leader – anyone can take part, wherever you are, using the simple instructions on this website.

  29. 1) https://www.youtube.com/watch?v=uEaUIkXDk-E
    2) Progrese agronommice (de fapt genetice) ca pe vremea lui Borlaug nu mai sunt posibile (https://www.science.org/doi/10.1126/science.1259855).
    3) Flacăra geniului se aprinde tot aleator, precum bate vântul care învârte turbinele eoliene, dar este mult mai rară decât episoadele de vânt.

    În rest, de acord: politicienii nu rezolvă mare lucru, tot geniul creator împrăștiat în mii de indivizi, foamea, sângele, frigul, curajul, vizionarismul etc. Politicienii de azi nu sunt nici măcar în stare să nu încurce, dacă tot nu pot face bine.

  30. Producția și emisiile de metan ale pădurilor. Un Gasland al copacilor?

    În 2018, doi cercetători americani au publicat studiul Methane production and emissions in trees and forests în revista New Phytologist

    Redau mai jos traducerea rezumatului articolului:

    Cercetările privind metanul (CH4) din ecosistemele forestiere s-au axat pe soluri, dar arborii sunt, de asemenea, surse și rezervoare importante în bilanțul CH4 din păduri. Copacii vii și cei morți transportă și emit CH4 produs în soluri; copacii vii și lemnul mort emit CH4 produs în interiorul copacilor de către microorganisme; iar copacii produc CH4 printr-un proces fotochimic abiotic.

    În această lucrare, analizăm stadiul actual al cunoștințelor științifice privind producția, consumul, transportul și emisia de CH4 de către arborii vii și morți, precum și dinamica spațială și temporală a acestor procese de-a lungul gradienților hidrologici, inclusiv a ecosistemelor din zonele umede și montane.

    Cercetările emergente demonstrează că emisiile de CH4 din copaci pot crește semnificativ puterea de sursă a pădurilor din zonele umede și pot scădea modest puterea de absorbție a pădurilor din zonele montane. Trecerea de la măsurători ale tulpinilor sau frunzelor la arbori sau păduri este limitată de cunoașterea mecanismelor prin care arborii transportă CH4 produs în sol, de procesele microbiene care produc și oxidează CH4 în interiorul arborilor, de lipsa unor modele mecaniciste, de natura difuză a fluxurilor de CH4 din păduri, de suprapunerea complexă între surse și absorbție și de variația extremă între copaci.

    Înțelegerea proceselor complexe care reglează dinamica sursei și absorbție de CH4 în arbori și păduri necesită cercetări interdisciplinare și noi modele conceptuale care transcend clasificarea binară tradițională de zone umede vs. păduri de câmpie.

    Pentru prima oară, cititorii pot vedea în Fig. 2 a articolului, o flacără de metan țâșnind din trunchiul unui stejar din Ungaria. Cum de nu i-a venit cuiva ideea de a face un Gasland cu stejarii?! Autoaprinderea copacilor fără fracturare hidraulică, ăsta da film de groază!

    =============================================================================
    Am mai citat de câteva ori diverse studii științifice pentru a mai tempera puțin enzusiasmul unora legat de împăduriri ca fiind un panaceu al încălzirii globale.

    Pământul este un sistem inimaginabil de complex, alcătuit din nenumărate subsisteme – multe dintre ele slab cunoscute și unele, probabil, încă necunoscute. A pretinde că putem explica aceste sisteme este nesigur și complicat.

    De ce este complicat? Copacii sunt rezervoare naturale de carbon, absorbind dioxidul de carbon din atmosferă. Dar ei emit, de asemenea, substanțe chimice volatile care pot forma metan și ozon, ambele puternice gaze cu efect de seră. Studiul citat mai sus este doar un singur exemplu.

    Dar realitatea mai complicată decât atât. Emisiile chimice ale copacilor pot forma, de asemenea, aerosoli care au un impact asupra climei în diferite moduri. De exemplu, pot crea o ceață care reflectă lumina solară înapoi în spațiu. De asemenea, particulele de aerosoli pot contribui la formarea norilor, care reflectă în mod similar lumina solară departe de Pământ. Complicând și mai mult situația, există cercetări care sugerează că emisiile de aerosoli arboricoli pot scădea odată cu creșterea concentrației de CO2 în atmosferă!

    Relațiile reciproce dintre păduri și climă sunt, de fapt, mult mai complexe și nu sunt pe deplin înțelese.

    • Da, pădurea este un ecosistem complex, care are o influenta asupra mediului. da pădurea poate emite ozon si metan. Nu am auzit niciodată de vreun studiu care sa sugereze ca plantarea de păduri ar avea efecte negative asupra mediului. Va pot spune cu certitudine că defrișările au o influență negativă determinabilă, eroziune, creșterea volumului de aluviuni in râuri, inundații, deșertificare.
      Bătrânii spun că de câte ori se taie pădurea urmează secetă. Nu am văzut studii de acest gen.

      • Ecologia (mediul) și climatologia sunt două sfere care nu se suprapun. De ce le amestecați? Nu vă sunt clare deosebirile dintre ele? Pădurea ca parte a mediului este o chestie, pădurea ca sursă și absorbant de gaze cu efect de seră este altceva.

        • Inca o dovada ca oricine poate sa-si dea cu pararea despre clima/mediu si inca o dovada ca propagandistii apocalipsei clmatice sunt afoni in ce priveste stiintele pamantului.
          Stimate domn @Bolos, n-ati inteles ca Biden a primit sute de pagini si rapoarte privind impactul renuntarii la hidrocarburi, rapoarte pe care le-a ignorat cu seninatate (sau senilitate)? Ce dovada mai mare de prostie sau de lipsa de viziune mai vreti? Deja incep sa iasa in strada oamenii prin Europa; de exemplu, maine este greva generala in Belgia privind preturile la facturile de gaze si scaderea nivelului de trai, o greva care presupune inchiderea inclusiv a unor spitale si sectii de politie!!! Daca cineva vrea razboi civil si este constient ca asta va urma, atunci este un criminal la fel ca Putin. Pentru ca senzatia mea asta este, ca cineva pune la cale cu buna stiinta aceste politici.

        • Padurea (mediul) si clima sunt inseparabile, asupra zonelor impadurite existand alte conditii climatice decat asupra celor neimpadurite, cred ca aici putem fi de acord.
          Referitor la productia de metan si alte gaze a padurilor, nu cred ca este un argument convingator sa putem justifica exploatarile necontrolate si abuzive a padurilor dupa deviza, defrisarea reduce gazele cu efect de sera !!

      • Nici o masura singulara nu poate rezolva o probleme intrat de complexe insa focusarea pe cateva ar fi mai sustenabil decat sa le incercam pe toate si nici una sa nu produca efectele dorite.
        Padurea este indiferent unde se afla benefica, pt toti. Punct, nu cred sa existe cineva cu gandire rationala care sa conteste acest aspect.
        Folosirea in scopuri economice a padurii, alta poveste dar si aici exista destule modele si metode sustenabile.
        Cea mai criminala metoda de exploatare sunt taierile rase in padurile naturale, din motive economice se face des.
        La plantatii de pomi in scop industrial este acceptabil, dupa recoltarea pomilor solurile fiind imediat reimpadurite.
        De regula aceste paduri sunt in propietatea companiilor care si prelucreaza masa lemnoasa, impadurirea fiind in interesul direct al acestora.

      • Programul „One trillion trees” initiat printr-un ordin executiv de Trump ce urmarea impaduriri masive a fost atacat la baioneta de „ecologisti” pe motiv ca intentia ascunsa a eprogramului era de a reduce terenurile disponibile pentru panorui solare. 😊

        Una din primele griji ale administratiei „ecologiste” Biden a fost taierea oricaror fonduri pentru „One trillion trees”.

        Faceti un efort sa uintelegeti: Miscarea ecologista contemporana are foarte putin de a face cu eliminarea sau reducerea poluarii. Principalul scop e saracirea lumii civilizate si transforamrea ei intr-un paradis comunist,

        • Asta e clar ca ecologistii , au altele de gand decat salvarea planetei, este doar un motiv, in spatele actiunilor se doreste schimbarea radicala a modului de viata, dupa deviza, inapoi in pesteri si pe copaci !!!
          Sfanta Greta in biblia verde nou aparuta scrie clar si raspicat despre aceste lucru ai talibanii de la „last generation” se vor transforma cat de curand in teroristi „cu acte in regula” pe modelul celor din anii 70.
          Si tembelii de atunci au vrut sa schimbe sistemul spre deosebire de astazi, astazi avem mult mai mai multi care ingroasa randurile.

      • @dl.Bolos (si dl.Cringanu):
        Exista analize (si rezultate practice !) ref. CSFM (Climate Smart Forest Management) si care abordeaza (demult !) exact problema ridicata de dvs.
        Am fost implicat (doar modest, pe partea de energie din cascada lemnului) la inceputul anului intr-o lucrare strategica ref. paduri-lemn in RO a academiei romane.
        Pe scurt si f. simplist: padurea trebuie mentinuta-exploatata sustenabil (asta e ceva care oripileaza WWF, iar termenul sustenabil e ceva mai mult decit pare), adica, din ce creste anual, trebuie taiat ceva ca sa creasca mai bine si mai sanatos (pe linga taierile de prevenire a bolilor, uscaturilor, etc. care creeaza (si) acel CH4 d ecare mentionati, dar, si mjlte alte nenorociri.). Cei ce au vreo mica livada, inteleg poate mai bine ce zic: taieri de intrtinere si crestere sanatoasa.
        Astea sunt cu atiti mai necesare intrucit „padurile seculare”cu care ne bat la cap ecologistii, au crescut acum 100 de ani IN ALTE CONDITII DE CLIMA CARE NU MAI SUNT ACELEASI AZI !…deci, trebuie sa ajutam padurile…DAR, in acelasi timp, trebuia lasate si cioturi, uscaturi putreziciuni pentru ingrasare sol, biodiversitate, etc., etc.
        TOATA POANTA ESTE CA BALANTA EMISII CO2 ABSORBITE DE PADUREA IN CRESTERE SA SIE MAI MARI DECIT TAIEM, SI, DACA DOAMNE AJUTA FAC ENERGIE DIN BIOMASA, INLOCUIND CARBUNELE (din Valea Jiului) SI GAZUL DIN URSS, cu atit mai bine, Doamne ajuta
        Astia de pe la Bruxelles, ne imping de la spate cu LULUCF, etc., etc. (puteti citi ce e aia) si impactul de mediu al padurilor, dar, poate nu stiti c einfringement ne asteapta (si aici !).
        Problema asta este de o importanta capitala pentru RO, dar, ca de obicei, nu o gestionam bine, cam ca toate domeniile.
        Sa nu uitam ca in UE si in lume, biomasa (paduri, agricultura si deseuri) este DE DEPARTE CEA MAI MARE RESURSA (>60%) IN PREZENT, CU MULT, MUUUULT MAI MULT DECIT EOLIENELE SI SOLARELE PE CARE SUNTEI SUPARATI CU TOTII.
        Ma opresc aici, ca iar spun prostii si nu mai doresc sa intarit comentatorii

        • uitai sa spun ceva: daca tot am face ëxploatare sustenabila, vom avea biomasa (si, trebuie sa-i dam o folosinta, nu-i asa ?!) echivalentul energetic a 4 reactoare nucleare CANDU (ma refer la uraniul ars), dar, biomasa asta ar da si caldura…
          cam asa s-ar vedea resursa asta, din partea asta a mesei…

          • Ups. Am punctat ce nu trebuie ;)

            Deci luptam cu încălzirea globala dar numai ca sa facem conferințe unde se pot tine, nu-i așa, speech-urî teribile si manca pe saturate.

          • „biomasa asta ar da si caldura”
            Io prefer biomasa care dă răcoare, mai ales cu încălzirea asta globală. Dacă am și un bioscaun sănătos in fundul grădinii, la umbra biofoișorului, cu atât mai bine. Și cam atât. Mă duc să-mi pun biolaptopul la încărcat, lângă mâță, pe sobă. pe biosobă.

            • @euNuke: sa punctam ca ~3,5 mill. case din RO se inclazesc arzind ~14 mill t/an „lemn de foc” (cifre extrase din proiectul de strategie energetica a ROmaniei, il gasisi pe site-ul Min.Energiei) …mergeti prin Austria, Germania, FInlanda, Suedia, Latvia, etc., si veti vedea micro/mini centrale prin sate, orasele mititele, care produc din lemn(sau peleti/bricheti) ~1 MWe (pentru lap-topuri) si ~4 MWt pentru inlcazirea caloriferului pe care sa stea mita

            • @dragostin catalin – scopul acelor centrale fiind să hotărască altcineva când ”se dă” și când ”nu se dă” căldură.

              Asta e însăși esența marxismului. De asta cel mai mare sistem de termoficare din Europa e la Moscova, iar al doilea e la București. Dar finalul e unul singur: sistemul devine imposibil de menținut în funcție și la un moment dat își abandonează periferia. Pentru București, eu aș paria pentru 2027-2028.

          • Conferințele astea sunt in foarte mare măsura o butaforie. Acum câteva zeci de ani se punea problema unei noi ere glaciare datorita poluării. Cu ceva vreme in urma se vorbea de găurile din stratul de ozon. Acum e o problema ca pădurile produc ozon. Am trecut de la sticla de lapte refolosibila la tetrapack si pet, in masă, ca acum să fie o problemă poluarea cu plastic.

            Unde se termina propaganda si începe știința? Știința este in articolele pe care le înțeleg patru cinci oameni dintr-o țară, dincolo de atenția publicului și de mizele politice, și, din păcate, departe de banii pentru cercetare.

  31. Este evident că toată această agitație in jurul încălzirii globale are parfum de secta și religie marginală.
    Să aducem în discuție sectorul construcțiilor, și în special pe cel al construcției de locuințe, care este și cel mai mare. Aici erau calcule, nu le aduc în discuție despre emisiile de CO2 rezultate din producerea de materiale de construcții și punerea efectivă a acestora în opera, ceva mare.
    Nimeni (cel puțin în România) nu a prezentat un calcul referitor la pierderile foarte mari în șantiere datorate ignoranței in proiectare cum ar fi:
    să se calculeze pasul la cărămidă multiplu de 25, sa se aibă în vedere dimensionarea șarpantelor astfel încât să chertezi elementele doar la capete, să știi că barele de armatura se livrează la 12 ml etc. Și de aici sa se înceapă cu mare grija asocierea intr o forma armonioasa, dar pentru asta îți trebuie școală, munca, experiență și responsabilitate.
    Dat fiind faptele, un procent semnificativ as zice peste 15% ajunge direct de la producător/comerciant direct la gunoi.
    Acum dacă toți știm asta că practic exista RISIPA de ce acești verde-ortodocsi nu zbiară despre asta. De ce nu exista legislație contra risipei și ignoranței, contra lipsei de prevedere!

    A stai e mai ușor să militezi pentru produse de tip panou solar cu celulă fotovoltaică, decât să te apuci de învățat.

  32. Câți copaci ar trebui plantați pentru a compensa amprenta noastră de CO2 din atmosferă?

    Studii publicate au estimat amprenta de carbon a unui american mediu la aproximativ 16 tone de CO2 pe an, una dintre cele mai mari cifre pentru orice țară, din cauza stilului de viață american, care necesită un consum intensiv de energie.

    Un singur copac matur, în timp, poate absorbi aproximativ 22 de kilograme de dioxid de carbon pe an. În acest ritm, ar fi nevoie de 727 de copaci pe persoană pentru a ține cont de toate emisiile americane, ceea ce înseamnă peste 241 miliarde de copaci numai pentru SUA (332,4 milioane persoane).

    Pentru restul populație globului – circa 7,6 miliarde – se poate face un calcul asemănor.

    Amprenta medie globală de carbon per persoană este 4 tone. Asta înseamnă că pentru fiecare locuitor al planetei ar trebui 4000 kg CO2: 22 kg CO2/copac= 182 copaci.

    Pentru cele 7,6 miliarde non-americani vor trebui plantați 7,6 miliarde x 182 = 1,38 trilioane copaci.
    Adunând și necesarul de copaci pentru SUA, rezultă 1,62 trilioane copaci.

    Mai trebuie făcut apoi alt calcul: Câtă suprafață de teren mai este disponibilă pentru 1,62 trilioane de extra copaci? Apoi, ce se va întâmpla cu rezerva de apă dulce necesară pentru 1,62 trilioane de copaci să crească? Cele 8 miliarde de locuitori vor avea și ei nevoie de mai multă apă potabilă pentru consum propriu și agricultură. Deci?…

    Deviza iubitorilor de copaci plantați peste tot a fost minunat descrisă de John Lennon:

    You may say I’m a dreamer, but I’m not the only one…

    Detalii,

    Trees help tackle climate change
    https://www.eea.europa.eu/articles/forests-health-and-climate-change/key-facts/trees-help-tackle-climate-change

  33. Poate nu este nevoie să compensăm 1:1 amprenta de carbon doar prin plantarea de păduri. Nu știu. E doar o părere.
    Pe de altă parte, acum două mii de ani Europa (și nu numai), era acoperită de păduri. Păduri ce au fost decimate începând din evul mediu încoace. Din datele existente, clima nu era mult diferită de ceea ce aveam până acum 50 de ani. Deci influența acestor păduri uriașe nu era una negativă. Fac această afirmație legată de studiul pe care l-ați menționat mai sus, privind CH4 și ozonul produs de păduri. Deci o creștere a suprafețelor împădurite nu ar fi ceva rău. Până una alta vedem ce a însemnat reducerea masivă a acestor păduri: scăderea drastică a precipitațiilor, alunecări de sol, eroziunea solului, deșertificare etc.

    • Clima era foarte diferită și-a schimbat enorm în ultimii 10000 de ani.

      În vremea când romanii cucereau Dacia temperatura medie globală era cu peste 3C mai ridicată ca azi. (Ce cilindree de neam prost trebuie să fi avut mașinile lui Decebal! 😄). De aia soldații de pe columna lui Traian apar în short și cu tricouri cu mânecă scurtă. Nu știu cine rezistă noaptea în tricou cu mânecă scurtă în munții Orăștiei toamna în zilele noastre. Nu luni de zile în orice caz.. În schimb soldații lui Marcus Aurelius apar pe basoreliefuri 170 de ani mai târziu, când temperatura mai scăzuse cu cam 1 grad Celsius încotoșmănați bine de tot în apărarea limes-ului. S-o fi schimbat moda la Roma? 😄

      Mica încălzire globală (temperatura globală cu aproape 2 grade mai ridicată ca azi!) din secolele XI-XIII a permis vikingilor colonizarea Groenlandei. Creșteau animale și făceau agricultură. Încercați figura asta azi acolo. 😄 Ies de sub ghețari casele de piatră și hambarele vikingilor. Același lucru se vede ți în Norvegia unde topirea ghețarilor începe să mai scoată la iveală artefacte vikinge.

      https://www.cnn.com/2020/04/15/world/viking-mountain-pass-norway-scn/index.html

      Mai știm că în 1241 când tătarii lui Ogotai Bakâr Han, fiul lui Gingis Han a năvălit în Moldova a pustiit acolo ambele recolte de cereale. Una la dus și a doua la întors provocând foamete generalizată. Ce șmecherii agricole or fi știut răzeșii de la 1241, pe care nu le mai știe nimeni azi, de scoteau 2 recolte de cereale pe an cum azi numai în Egipt se pot scoate?😄

      În aceeași epocă nobilii francezi îi cereau regelui lor să impună biruri cât mai aspre pe vinurile engleze ce le făceau concurență acerbă. Câtă viță de vie se poate cultiva în Anglia de azi?

      În același timp în jurul Bejingului de cultivau niște portocale mici și dulci numite „mandarine” ce azi cresc doar cu vreo 1000 de km mai la sud.

      Poate n-ar fi rău să mai puneți mâna pe carte înainte de a face afirmații pripite. Oricum sunt foarte curios să aflu ce emisii de codoi antropogen au cauzat toate astea? 😁

      • Erată: Mi-a lunecat pixul. 😄 Nu era vorba de împăratul-filosof Marcus Aurelius (ultimul din cei 5 „împărați buni”), ci de (Lucius) Aurelianus, împăratul-soldat ce a domnit 100 de ani mai târziu, născut probabil în Dacia, și care a decis abandonarea Daciei în 271 pentru a reduce lungimea limes-ului și a rezista invaziei goților.

      • Mulțumesc pentru răspunsul foarte documentat. Eu am vrut doar să subliniez că erau mult mai multe păduri și că aparent asta nu pare să fi cauzat ceva disruperi climaterice majore. Informațiile din acele epoci sunt destul de puține și nu foarte exacte. Nu spun că nu ar fi adevărate, dar poate unele duc la concluzii eronate, fiind poate greșeli de traducere, amintiri înflorite ale celor ce le-au scris etc. :)
        Informația cu cele două recolte ale răzeșilor pare a fi din această categorie. Dar încă odată: nu contrazic pe nimeni, nu am pretenția că am studiat subiectul.

  34. Cămilele și încălzirea globală

    1: Încălzirea globală probabil omoară cămilele: „Ciuma” cămilelor îi lasă perplecși pe oamenii de știință:

    Cele câteva mii de decese i-au lăsat perplecși pe oamenii de știință care cercetează toxinele, poluarea cu antibiotice, virușii și chiar schimbările climatice ca posibile cauze.

    2. Cămilele sunt cauza încălzirii globale

    Ca rumegătoare și agenți ai deșertificării, cămilele au contribuit la încălzirea globală și au răspândit boli.

    3. Lipsa încălzirii globale omoară cămilele

    MOSCOVA, (Reuters), 9 februarie 2009- Două cămile au pierit în temperaturile scăzute de la granița Rusiei cu Ucraina după ce au așteptat cinci zile pentru a primi permisiunea de a trece granița, au anunțat vineri agențiile de presă locale.

    4.Din cauza încălzirii globale, fermierii ar trebui să crească MAI multe cămile

    Până în 2050, condițiile mai calde și ploile mai puține într-o zonă care acoperă între 500.000 și un milion de kilometri pătrați de terenuri agricole marginale – aproximativ cât Egiptul – vor îngreuna creșterea culturilor, a declarat Philip Thornton, om de știință la International Livestock Research Institute (ILRI), cu sediul în Nairobi, capitala Kenyei, coautor al raportului.

    Cei doi autori sugerează că regândirea și planificarea acum pentru sistemele agricole care vor fi necesare peste câteva decenii, cum ar fi creșterea producției de tipuri de animale mai rezistente – capre, măgari, cămile și unele tipuri de bovine – ar putea oferi o sursă alternativă de venit.

    • 1. Efectul de sera al incalzirii globale, provocate antropogen, poate ucide camilele, iar intre moartea camilelor, cele mai adaptate la mediul hipertermic si desertic, si moartea oamenilor, infinit mai vulnerabili la aceste conditii, nu este decat o problema de cand, nicidecum de daca.
      2. Nu camilele sunt cauza incalzirii globale, teza reprezinta o manipulare grosolana si o idiotenie absoluta din partea anticlimatistilor. Camilele nu fac agresiuni supraindustriale si ultraexploatari salbatice ale planetei, care sunt in beneficiul corporatiilor globaliste, al celor cei mai bogați 1% din lume, care detin dețin de două ori mai multe bogății decât 90% din populația mondială (Oxfam). Planeta Terra este un organism viu, care nu se stie cat va mai suporta acest ecogid globalist, precursor al genocidului climatic.
      3. Nu lipsa încălzirii globale omoară cămilele, o alta manipulare a sectei negre anticlimatiste, ci dezradacinarea acestor animale din mediul lor natural, de origine.
      4. Solutia de salvare a productiei agro si zooalimentare, de subzistenta in zonele cu terenuri agricole marginale, este reducerea incalzirii globale de catre tarile hiperindustrializate, cu cele mai mari emanatii carbonice, care sunt enorme si responsabile de efectele ei globale. Daca emisiile de gaze cu efect de sera vor continua sa creasca, va creste vertiginos si moartea caprelor, măgarilor, cămilelor și unor tipuri de bovine din zonele hipertermice si desertice, oricat de mult ar creste numarul acestora, atingand un punct de inflexiune de la care haosul climatic va fi ireversibil.

      • V-a părăsit (sau n-ați avut nicodată) simțul umorului. Exemplul cămilelor care ba suferă de încălzirea globală, ba produc încălzirea globală, a vrut să ilustreze „consensul” climatic practicat de diverse mass madia. Cămilele ar putea fi înlocuite cu mai știu eu ce, popândăi sau guguștiuci. Și mass media va găsi cu siguranță exemple pro și contra.

        Smile, You’re on Candid Camera, 1948 – 2014.

      • Bafta noastră că sunteți un personaj atât de vigilent.
        Mesajul dumneavoastră emoționant ne-a adus și mai aproape de „reducerea incalzirii globale de catre tarile hiperindustrializate”. Și ce minunat că trăim intr-una din aceste țări hiper, super și ultra preocupate și angajate in lupta împotriva incălzirii globale! Să aplaudăm conducătorii noștri luminați (de către comentariatul eco-conștient) ce sponsorizează producția verde de automobile verzi in industria verde a Chinei, obligîndu-ne să suportăm aproape jumătate din prețul acestei bijuterii primăvăratice și decarbonizante oferite de Partida Franco-Chineză lumii! Altfel, noi, in provincie, așteptăm cămila modificată genetic pentru a rezista la iernile noastre, că ne-om trage cumva căruța strămoșească și cu lighioana asta, dacă așa trebe și așa zic ăi de sus.

  35. Zeloții verzi amenință conservarea reală

    Matt W. Ridley, 6 noiembrie 2022

    Obsesia pentru schimbările climatice dăunează acum în mod activ mediului înconjurător.

    Ecologiștii se află din ce în ce mai mult în contradicție cu conservaționiștii. Săptămâna trecută, șeful National Grid a declarat că procesul de planificare va trebui să se schimbe, deoarece net zero necesită construirea a numeroase linii noi de piloni în întreaga țară. Locuitorii din East Anglia se opun ca 177 kilometri de piloni să distrugă peisajele rurale și pădurile străvechi pentru a conecta parcurile eoliene din Marea Nordului la rețea.

    „A trebuit să distrugem satul pentru a-l salva”, a spus un general american, probabil apocrif, în Vietnam. Acum este clar că distrugem planeta pentru a o salva de schimbările climatice. Multe dintre politicile urmărite în slujba decarbonizării nu sunt doar dăunătoare din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere ecologic.

    Turbinele eoliene ucid sute de păsări în fiecare an;… de asemenea, ele ucid lilieci cu miile. Dacă tu sau eu am ucide un vultur sau un liliac, am merge la închisoare. Turbinele strică peisajele și necesită cantități uriașe de oțel, beton și metale de pământuri rare, a căror exploatare este o sursă de poluare.

    Apoi, arderea lemnului de către centrala Drax din Yorkshire pentru a genera electricitate. Nu numai că lemnul produce mai multe emisii decât cărbunele pe unitate de energie, dar acest lucru inversează o tendință de secole de a renunța la a jefui mâncarea gândacilor și al ciocănitorilor pentru nevoile noastre energetice (nimic nu mănâncă cărbune sau gaz). O mare parte din lemnul de la Drax este importat din Carolina de Nord, deoarece în Marea Britanie nu creștem suficient lemn. Acolo, localnicii sunt îngroziți de devastarea pădurilor lor. Cu toate acestea, este subvenționat de dumneavoastră.

    Peste tot în Țara Galilor, Scoția și nordul Angliei, dealurile bogate în biodiversitate dispar sub monoculturi ecologic sterile de molid Sitka, datorită stimulentelor guvernamentale de a planta mai mulți copaci pentru a absorbi dioxidul de carbon. Nu numai că pajiștile și straturile de ierburi de pe mlaștini absorb CO2 aproape la fel de bine, și uneori chiar mai bine, dar ele rețin și apele de inundație și susțin păsări rare, cum ar fi culicii.

    În sud, din ce în ce mai multe câmpuri sunt acoperite de 1ferme” solare inutile, care generează o cantitate mică de energie atunci când este cel mai puțin necesar – mai ales în după-amiezile de iunie. Oile pasc pe iarba care crește sub ele, spun activiști. Da, dar iarba are nevoie de lumina soarelui: panourile reduc productivitatea terenului cu aproximativ 90 la sută. De asemenea, acestea forțează deplasarea culturilor alimentare pe alte terenuri, în altă parte, în detrimentul habitatelor naturale.

    Biocombustibilii, cultivați în loc de alimente, exercită o presiune ascendentă asupra prețurilor la alimente și asupra suprafeței de teren de care avem nevoie pentru a produce alimente, în timp ce economisesc foarte puțin sau deloc emisiile. Pe râul meu local, o nouă centrală hidroelectrică generează o cantitate infimă de energie, dar amenință migrația puilor de somon.

    Refuzul de a incinera gunoiul a dus la aruncarea acestuia în mediul rural sau la expedierea lui în Asia pentru „reciclare”, unde este aruncat în râuri sau în mare. Și nu uitați de scandalul diesel, o înrăutățire a poluării aerului urban ca rezultat direct al unei politici de reducere a emisiilor de CO2 prin subvenționarea mașinilor diesel.

    Banii disponibili pentru salvarea veveriței roșii, a racilor cu gheare albe sau a popândăilor de apă sunt neglijabili; toți se duc pe decarbonizare. Am întrebat odată o consultantă ecologică de ce Natural England pare să-și fi pierdut interesul pentru îmbunătățirea biodiversității plantelor din mlaștini. „Nu înțelegeți”, mi-a răspuns ea: „Emisiile de carbon sunt singurele care contează acum”.
    Schimbările climatice au devenit o scuză convenabilă pentru a nu face nimic cu privire la adevărata problemă de conservare.

    Unde este indignarea ecologiștilor cu privire la violarea planetei de către capitaliștii de cumetrie lucrativă din industria regenerabilelor? Tăcere. Conservarea reală poate să aștepte, atâta timp cât se vede că luptăm împotriva schimbărilor climatice.

    ===================================================
    Matthew White Ridley, al 5-lea Viconte Ridley, DL, FRSL, FMedSci, membru al Camerei Lorzilor, este un scriitor, jurnalist și om de afaceri britanic din domeniul științei. Este cunoscut mai ales pentru scrierile sale despre știință, mediu și economie.

    • Si eu am observat lipsa lui, de obicei posta mult la articolele dlui Crânganu. Cred ca a fost blocat de dl. Crânganu pt abuz „in serviciu”, ceva de genul. Oricum, omul posta exagerat de mult si fara legatura cu tema abordată, dar era simpatic.

  36. Domnule Crânganu, ce propuneri concrete aveti pentru a mai reduce noxele din marile orașe? Pentru ca eu cred ca majoritatea celor revoltați de articolele dvs au in vedere calitatea aerului, care sincer vorbind, e una rea si dăunătoare sanatatii, si nu neaparat folosirea combustibililor fosili per se.

    • Aveți dreptate: majoritatea celor revoltați de articolele mele au în vederea calitatea aerului. Mai sunt unii care deplâng poluarea cu mase plastice sau poluarea cu gunoaie. Prin 2014-2015, majoritatea revoltaților plângeau de mila sătenilor din Pungești, ale căror fântâni erau gata-gata să fie poluate de fracturarea hidraulică. Au mai fost mulți revoltați și de posibila poluare minieră de la Roșia Montană.

      Vedeți dumneavoastră, toate aceste tipuri de poluare aparțin de ecologia terestră, oceanică, hidrogeologică etc. Ca hidrogeolog, știu ce este și cum se execută decontaminarea apelor subterane poluate în urma unor accidente naturale sau antropogene. Despre reducerea noxelor din marile orașe, se poate pronunța cel mai bine un ecolog urban.

      • Totuși în România mor anual 20 000 de oameni din cauza pouării: https://romania.europalibera.org/a/romania-top-decese-poluare-bucuresti-respiram-aer-toxic-/30336158.html

        În lume: “Peste 8,3 milioane de oameni mor prematur din cauza poluării, care ucide mai multe persoane decât SIDA, tuberculoza și malaria la un loc și face de 15 ori mai multe victime anual decât războaiele sau alte forme de violență, arată cel mai recent raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), înființată în comun de Banca Mondială, Comisia Europeană, ONU și ministere ale mediului și ale sănătății din peste 25 de state.“

        • dpdv al ML nu exista moarte de batranete; sunt curios ce ar scrie legiștii în certificatul de deces al unui călugăr budist; în unele zone industriale sau miniere poate fi ușor de asociat moartea cu prezenta unor toxine specifice; în cazul aerului urban la care toxine ne referim, ca articolul e evaziv? bine, hai ca ii zic eu pe nume monoxidului de carbon, un ucigaș cu multe victime în România, clar dovedit și condamnat; dar cum înregistrăm cauza: aer poluat sau neglijenta în utilizare la încălzirea cu sobe sau flacăra deschisa ?

    • Hai să vă dau un exemplu hilar pe care l-am mai dat aici.

      S-a întâmplat cu ani în urmă ca în săptămâna lui 4 Iulie să fiu în excursie în Manhattan cu familia. Vară, clădură sufocantă umedă, plin de mașini cu motoare mari. Nu se simțeai niciun miros ciudat cu toate că circulația e infectă & infernală.

      Aproximativ 10 zile mai târziu eram cu treburi la Bologna. În weekend circulația era interzisă în centru, iar în piața 8 August era un soi de târg de de toate. Orașul puțea a gaze arse cu toate că sunt mult mai puține mașini ca la NYC și alea care sunt au motoare mult mai mici.

      Care e explicația? Explicația e foarte simplă: Normele de poluare europene sunt axate pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon care e inodor, incolor și toxic pentru om abia de la concentrații de 240 de ori mai mari ca cea atmosferică. Cele americane sunt axate pe reducerea emisiilor de oxizi de azot, și sulf. Oxizii ăștia put, poluează și ucid. Expunerea unei persoane timp de peste 30 de minute la o concentrație de dioxid de azot de 0.02% provoacă edem pulmonar și posibil moartea. Exact asta iese pe țeava de eșapament a unei mașini europene. Puteți în schimb să adulmecați apă minerală (ce emană dioxid de carbon gârlă) zi de zi până la adânci bătrânețe și nu veți păți nimic.

      Problema e că tehnic nu pot fi eliminate și unele și altele. Comisia Europeană în marea ei înțelepciune a ales să se lupte cu inofensivul dioxid de carbon. EPA americană a ales să se lupte cu oxizii de azot și sulf ce sunt cu adevărat toxici.

      Americanii spun că „Europa pute”.Și au dreptate. Cât am locuit în Europa nu am simțit. Eram obișnuit cu mirosul de gaze arse. După primul an de locuit în America când m-am întors pentru vreo două săptămâni în România am simțit într-adevăr putoarea oxizilor de azot și sulf. Zburând atunci de la Detroit la Cluj trebuia să schimb avionul la Milano. Am pierdut legătura și am rămas o zi în Milano. Iar Milano puțea exact ca și Clujul.😄

      • Mare dreptate aveti si e o explicație la care nu m-am gândit! Nu am ajuns niciodată în America dar tot auzeam americani aflați în vizită pe aici ca in Europa pute. Inițial m-am gândit că poate o fi de la orașele vechi cu clădiri mai vechi sau ceva de genul, precum și de la urinatul peste tot specific europenilor, însă nu stiam de acest lucru. Multumesc!

      • Normele de poluare europene sunt axate pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon care e inodor, incolor și toxic pentru om abia de la concentrații de 240 de ori mai mari ca cea atmosferică. Cele americane sunt axate pe reducerea emisiilor de oxizi de azot, și sulf. Oxizii ăștia put, poluează și ucid.

        Complet gresit.
        1. In normele europene nu se spune nimic de co2, ci de co, monoxid de carbon.
        2. In Euro 6 si-n scandalul dieselgate a fost vorba aproape exclusiv de NOx, mai ales de bioxid de azot. Acesta e inodor si incolor si conform unor medici profesori, cum e organizatia medicilor pneumologi, acesta e absolut neuntru si nu provoaca nici o problema. Nu se cunoaste nici un caz in care cineva sa moara din inhalarea NO2.
        3. catastrofale sunt alt egaze, cele cu sulf, plumb si particolelel fine. Ce ai vazut tu la Bologna e cauzat de nerespectarea normelor. O armata de motorete cu motor in doi timpi emit emult mai multe gaze decit un SUV

        • @namtu tiganu – ”In normele europene nu se spune nimic de co2”

          Așa e, mecanismul real e de-a dreptul pervers în normele europene:

          ”cars are technically allowed to produce as much CO2 as they want, with one important caveat: across all the cars that a single manufacturer sells in a year, the average CO2 figure from official tests, from all the cars sold, must equal or be less than a limit set by the EU.

          In 2019, that limit was 130g/km. So across all cars sold across the EU by a single manufacturer, the average CO2 from cars that manufacturer sold had to equal 130g/km or less.

          But as of 2021, that limit dropped to 95g/km. That’s also going to be extremely challenging for carmakers. As the UK left the EU at the end of 2020, it actually has its own 95g/km limit for car makers.”

          https://www.which.co.uk/reviews/new-and-used-cars/article/car-emissions/car-co2-emissions-aRVNW9t0zLu6

          • Harald, Svejk a scapat porumbelul si tu vii sa-i sustii.
            In ambele norme, americane si europene se masoara aceleasi caracteristici:
            Euronorm
            Grenzwerte gelten für CO (Kohlenstoffmonoxid), HC (Kohlenwasserstoffe), Nox (Stickstoffoxide), PM (Partikelmasse) und seit neuestem auch PN (Partikelanzahl)
            American
            NOx (Stickoxide), NMOG (Kohlenwasserstoffe ohne Methan), CO (Kohlenmonoxid), PM (Feinstaub) und HCHO (Formaldehyd)
            ***********************
            Sunt milioane de masini europene care circula vesele in USA.

            Diferenta e ca, de regula, normele americane sunt ceva mai aspre, dar nu are nici o legatura cu faptul ca-n Europa ar fi permise gaze urit mirositoare.
            Privind valorile legate de flota totala de masini, asta e alta gisca-n alta traista, e doar un mod de a limita consumul.

            Rept, mirosul nasol din Italia e cauzat de folosirea intensiva a motoretelor.

            • @neamtu tiganu – eu nu susțin pe nimeni, eu am propriile mele opinii. Poți să-mi arăți unde aș fi scris eu ceva despre miros?

              Contești limita de 95 grame de CO2 pe kilometru, care se aplică începând din 2021 ? Ai susținut că ”In normele europene nu se spune nimic de co2″ de asta au fost necesare precizările.

              Nu cunosc legislația din Statele Unite, dar nu cred că acolo sunt posibile asemenea prevederi demențiale: ”media emisiilor de CO2 ale tuturor automobilelor vândute în UE, în decursul unui an calendaristic, de către un producător auto, trebuie să se încadreze în limita de X grame de CO2 pe kilometru”. Asta scrie în acel articol.

              Numai mințile europene puteau scorni așa ceva.

              Sigur că ”sunt milioane de masini europene care circula vesele in USA” dar asta tocmai pentru că nu le impune nimeni unor producători ca Mercedes-Benz sau BMW să se încadreze într-o medie de 95 de grame de CO2 pe kilometru.

            • Harald, incepi iar cu roata din avion de la glezna…
              Cind iti duci masina la control de gaze nu se masoara deloc Co2, cum spune Svejk. Punct. Din contra, in normele californiene, The GHG standards were defined in grams per mile of CO2-equivalent emissions (g CO2/mi in Table 1), calculated from the following formula:

              CO2-Equivalent = CO2 + 296 × N2O + 23 × CH4 – AC Allowances

              Manufacturers were allowed to use N2O = 0.006 g/mi in lieu of measuring N2O exhaust emissions. The AC emission allowances were determined based on the design of the air conditioning system, with higher allowances for more leak-free and energy-efficient systems. Two sets of CO2 values were determined: (1) city values measured over the FTP test, and (2) highway values over the HWFET cycle. In the calculation of average emission for a manufacturer, the city values were taken with a weight factor of 55%, and the highway values with a weight of 45%. Additional adjustment factors and special methods were used for calculation in vehicles fueled by alternative fuels and in ZEV vehicles.
              https://dieselnet.com/standards/us/ca_ghg.php

              Stiu astea deoarece acum citiva ani cind a inceput scandalul dieselgate s-a discutat mult pe aici de normele americane.

            • @neamtu tiganu
              „Privind valorile legate de flota totala de masini, asta e alta gisca-n alta traista, e doar un mod de a limita consumul.”

              Yep, o gasca indopata cu simtul raspunderii (ascutit nemteste) de catre palmasii-sefi 1 si 2.

              „On behalf of the Federal Chancellery, (1) Edenhofer, together with (2) Prof. Christoph M. Schmidt, Chairman of the Expert Council for Assessment of Overall Economic Development, is working on a model for CO2 pricing, which will be available in the summer.
              Ottmar Edenhofer is Professor of the Economics of Climate Change at the Technical University Berlin, Director of the Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIC) and Director of the Mercator Research Institute on Global Commons and Climate Change (MCC).
              As one of the three chairmen of Working Group III of the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) from 2008 to 2015, Edenhofer was jointly responsible for the publication of the “Fifth Assessment Report – Mitigation of Climate Change” in 2014.
              As a member of the independent Sustainability Advisory Board, Edenhofer has been advising Volkswagen on sustainable mobility and environmental protection since 2016.”

              „There is no way around fair pricing for climate-damaging emissions. A climate policy without CO₂ pricing is like medicine without penicillin. In the long term, we need a consistent price signal in all sectors, whether it be transport, agriculture, or heat generation. Only then will emissions be reduced where it is most efficient.”

              „What exactly happens if there’s no price on CO₂?

              A good example is the fossil fuel phase-out in Germany. That’s right, but we have to secure it with a minimum price for CO₂ in Europe. If we don’t do that, there will be an incentive in some neighboring countries to increase the generation of electricity from lignite and hard coal (HAHAHA, from 2022; articolul/citatele sunt din iunie2019), because the operation of power plants will become more profitable. Nothing would then be gained for our climate and weather extremes would continue to increase. With the CO₂ price, we pay for climate stabilization and without the CO₂ price, we pay for climate damage. We have the choice.”

              https://www.volkswagenag.com/en/news/stories/2019/06/climate-policy-without-co2-pricing-is-like-medicine-without-peni.html

  37. Asa cum am scris si cu alte ocazii, avem de a face cu o schimbare de paradigma, tehnologiile existente sunt disponibile oricui si acest lucru prăbușește efectiv economia statelor dezvoltate care au preturi de producție mari. Si atunci …avem nevoie de schimbarea tehnologiilor. Ca sa fie acceptate public, trebuie sa apară urgenta si necesitatea. Așa ca tot ce vedeți este un imens circ mediatic.
    Credeți ca Tesla a făcut „schimbarea”? Fals! Este China (care apropo, deja este la 30 EV anul acesta). NU faci ce face China? Te distruge. Au anunțat public ca vor 50% din piața auto globala pana in 2030… deci terminați cu argumentațiile pro si contra, sunt multe date false (de exemplu graficul care spune ca ai nevoie de 14mp de panouri solare sa folosești un TV de 100W este fals), totul este geopolitica( i-ați văzut pe activiștii de mediu legându-se la porțile ambasadelor rusești ca războiul poluează masiv? Nu, mana care ii hrănește nu poate fi muscata, nu? A, ei protestează, împotriva fabricii Tesla in Berlin, ca consuma apa…in vreme ce termocentrala la 50 de km depărtare consuma de 146 de ori mai multa apa…)

    • NU faci ce face China? Te distruge.Cum ?
      Au anunțat public ca vor 50% din piața auto globala pana in 2030” . In 2010 General Motord s renuntat la marca Pontiac …. si a pastrat Buick . De ce a pastrat Buick? Fiindca Buick se vinde bine in China (cica fucntionaru de partid de rang mediu este fidel Buickului).. De latfel si Cadillac se vinde mao ales in China …
      Cas vor 50% din oiata globala ? Pai .. pai mai au loc de „motorizat” in China .. apoo ar urma sitari precum Voetnam, Kazahstan, ..Rusia ?! samd.

    • @Costi – ”graficul care spune ca ai nevoie de 14mp de panouri solare sa folosești un TV de 100W este fals”

      Nu l-am verificat, OK, să presupunem că graficul acela e fals.

      O gospodărie normală, a unei familii de 4 persoane, are nevoie de aproximativ 4.000 kWh pe an în Germania, dar în România se descurcă și cu 2.000 kWh, uneori și cu mai puțin. Cum obții energia electrică pentru acea gospodărie folosind panouri solare?

      Cu povești nemuritoare ca ale lui @Adrian, care știe el oameni care și-au instalat pe acoperiș panouri folosite doar în marile parcuri fotovoltaice? Chiar crezi că merge să lansezi în spațiu o căruță, dacă îți aduni toți tovarășii și spuneți aceeași minciună în cor?

  38. Cred ca se impune reconfigurarea prioritatilor economice. Daca se merge pe ideea economiei verzi atunci se schimba reteaua cailor de comunicatie. 1. Modernizarea cailor ferate ca viteza si mijloace de transport. 2. Deplasarea cu avioane doar pe distante intercontinentale si reducerea celor private.
    3. Navigatie maritima cu motoare electrice. 4. Realizarea doar de drumuri expres, bine intretinute si nu costisitoarele autostrazi. 5. Inchirierea facila de autoturisme decat proprietari care circula singuri.6. Parcari comune si nu taierea de trotuare, dupa care nu mai are cum sa ajunga masina de salvare si pompieri, iar la traversare nu se vad masinile care vin din cauza celor parcate.

    • Si cum alimentezi bamporu cu buleftrica ?
      A! Da ! Stiu.. II pui un diesel mare, mare da MARE cat o casa maricica , un generatir de bulfetrica si cate un motor ptr fiecare elice … Fezabil dar poa un arbore de transnisie ar fi mai eficac dpv economic …

        • In Canada se fac demersuri si cercetari pentru a realiza nave maritime cu motoare electrice. Sunt inca in faza de prototipuri, de incercari. Asa ca, cei care nu cunosc detalii sa se abtina de la ironii ieftine si de doi lei !

          • Ud n-ai inteles nimicuta … cica „demersuri si cercetari pentru a realiza nave maritime cu motoare electrice” de parca ar fi mare problema asta …
            Probloema este sa alimentezi motorul electric ….
            Schema pe care am scris-o este sa zic deja „clasica” – ai auzit de locomotive diesel-electrice? Un diesel care amtreneaza un generator care produce buleftrica care pune in miscare motoru’ electric . Exista ch9iar si niste camioane diesel electrice .. Stii de ce? Findca desi pare complicata cobinatia asta are unele avantaje asuopra unei cutii de viteza supradimensionate .. .. de ex rezista mai mult!

            Asa ca nu stiu ce e de cercetat …

        • Am mai auzit că în Canada se lucrează din greu la o navetă spațială care va fi trimisă pe Soare (parca prin 2025 e lansarea) cu scopul de a împrosca cu apa suprafața Soarelui și a mai încetini cu vreo cativa ani procesul de încălzire globală, până vom fi noi in stare să ne clarificăm cu unele lucruri aici pe Pământ.

        • Mazut inseamna păcură . Nu alimentezi un diesel cu asa ceva ….. ci un cazan de aburi, care alimenteaza o turbina de aburi care …

          • Pe cite stiu eu motoarele navale mari in doi timpi ard in principal HFL – heavy fuel oil. Cred ca asta e apropiat de ce numim noi pacura. (din 2020 cu maximum 0.5% S fata de 3% cit era admis inainte)
            E-adevarat ca o parte dintre ele pot functiona nu doar cu HFL ci si cu motorina sau cu gaz.

          • @Ghita Bizonu’ – dpdv tehnic e adevărat, portavionul rușilor e propulsat de turbine cu abur. 4 turbine de câte 50.000 de cai-putere fiecare.

            Un portavion alimentat cu păcură, care lasă în urma lui o dâră de fum de 5-10 kilometri, are un anumit ridicol, orice s-ar spune. ”Diesel” era o referire derogatorie la combustibilul de calitate inferioară, nu se referea la un motor cu aprindere prin compresie. Motorina se numește tot ”diesel” în vestul Europei.

            Rușii spun că dâra de fum e din cauza combustibilului, care nu e preîncălzit cum trebuie. Ceea ce probabil e adevărat, dar asta nu face fumul mai puțin vizibil 😀

            • Fumul aloa de gen vulcan activ sau incendiu se datora unei defectiuni.. Ca la inceput nu facea fumu ala dement

  39. Marea greșeală a energiei regenerabile a fost promisiunea de a fi mereu mai ieftină

    Directorul executiv al companiei Vestas spune că industria a mers prea departe cu promisiunea de a obține energie ieftină

    Producătorii pierd bani chiar și în condițiile în care cererea de energie curată crește

    Producătorii de energie regenerabilă au promovat mult timp promisiunea de a obține electricitate ieftină, o asigurare care i-a ajutat să reducă dominația combustibililor fosili. Dar promisiunea a mers prea departe, potrivit celui mai mare producător de turbine eoliene din lume.

    Producători precum Vestas Wind Systems A/S văd cum pierderile se adună pe măsură ce comenzile se prăbușesc, într-un moment în care ar trebui să profite de turbulențele de pe piețele de gaze naturale. De vină – cel puțin parțial – este insistența industriei de a considera că energia electrică curată nu poate fi decât mai ieftină, potrivit lui Henrik Andersen, directorul executiv al gigantului danez din industria eoliană.

    „Aceasta i-a făcut pe unii oameni să facă presupunerea greșită că energia și electricitatea ar trebui să devină gratuite”, a declarat Andersen într-un interviu acordat la Londra. „Noi am creat această percepție într-o anumită măsură. Deci noi suntem de vină pentru asta. A fost o greșeală”.

    Detalii,

    https://www.bloomberg.com/news/articles/2022-11-07/wind-giant-rues-promise-that-renewable-power-could-be-free

  40. Buna ziua! Am o intrebare pentru prof. Crânganu: am 33 de ani și m-ar interesa să mă înscriu la un program de doctorat cu o teză despre schimbarile climatice. Am terminat o facultate si un masterat în alt domeniu si nivelul meu de cunostinte in domeniul schimbării climatice e de începător. Din punctul dv de vedere, ar fi tarziu ca la 33 de ani sa incep un doctorat/să mă reprofilez? Este realist acest lucru? Vă mulțumesc anticipat.

    • „nivelul meu de cunostinte in domeniul schimbării climatice e de începător”

      Un atu cert, dar insuficient. Fiindcă e cam târziu. Vârsta maximă pentru înscrierea la acest doctorat e de 14 ani, pentru a se evita contaminarea doctoranzilor cu prea multă matematică, fizică, chimie și alte pseudo-științe reacționare, fasciste și de extremă dreapta.

      Am auzit că se dau, uneori, derogări pentru absolvenții de filologie, sociologie, marxism, studii sociale, de gen, de femei, de lgbt etc. Cu condiția ca candidatul să fi rămas repetent de cel puțin 2 ori, să nu aibă un IQ mai mare de 50 și să nu fi avut nici un job în viața lui. Un plus dacă a făcut cel puțin o schimbare de sex sau de gen.

    • @Bogdan

      It is never too late to learn…

      Admiterea în programul de doctorat la CUNY este foarte dificilă: în fiecare an, doar 6-7% din aplicanți, domestici și internaționali, sunt admiși.

      Lipsa unui masterat și a unor lucrări publicate în domeniu vă dezavantajează. Dar dacă, de exemplu, aveți o pregătire de înalt nivel în modelarea matematică, preferabil 3-D, s-ar putea găsi o soluție, cu un tutelaj din partea celui de-al doilea conducător de doctorat.

      Spațiul de pe Contributors nu este cel mai prielnic unei consultații de care aveți nevoie. De aceea, vă propun să mă contactați pe adresa de email [email protected] cu un CV complet, un Statement of research intentions, eventualele lucrări deja publicate, o listă de profesori care doresc să vă dea recomandare și scorurile TOEFL și GRE, (dacă le aveți, pentru că sunt obligatorii în vederea admiterii).

    • Înainte de a vă înscrie la doctorat este bine să vă rezervați puțin timp pentru a vedea dacă merită un asemenea efort și cheltuială în cazul Dv. Din experiență vă spun că mi-ar fi plăcut ca cineva să-mi fi spus anumite lucruri înainte de a urma un program doctoral. O să punctez câteva lucruri care mi-ar fi fost de folos să le știu când eram în situația Dv.

      1. Doctoratul, ca titlu științific, vi se cere DOAR în cazul în care doriți să lucrați în mediul academic, fie ca cercetător într-un anumit domeniu, fie ca profesor. În rest, la niciun job nu o să vi se ceară să aveți doctorat, nici măcar la cele plătite foarte bine iar de cele mai multe ori nu veți avea nevoie nici de diploma care atestă că ați făcut un masterat.
      2. Posturile în universitățile românești (dar și în cele străine) sunt foarte puține iar concurența e foarte mare, mai ales la universitățile prestigioase. Nu faceți greșeala să credeți că dacă excelați în domeniu veți avea post asigurat, de cele mai multe ori nu e așa. Am foști colegi buni, posesori ai titlului de doctor de la universități bune din țară și din afară dar care încă trăiesc din mici granturi/proiecte de cercetare/traduceri și nu reușesc să-și acopere toate nevoile de bază.
      3. Trebuie să fiți cu adevărat pasionat de domeniul pe care îl veți alege ca să reușiți să vă faceți cercetarea până la capăt. Din universitatea la care am studiat, mai mult de jumătate dintre doctoranzi au renunțat după un an sau doi, cauzele principale fiind pierderea interesului și problemele financiare. Dacă reușiți să fiți plătit bine scăpați de o grijă mare însă nu uitați că bursele doctorale sunt puține iar acel „salariu” primit în România, dacă îl primiți, abia vă ajunge să vă acoperiți chiria (în cazul în care universitatea nu e în orașul în care locuiți) și mici cheltuieli. În alte țări e și mai scump iar în SUA trebuie să plătiți bani buni pentru a urma un doctorat, dl. prof. Crânganu vă poate spune și care sunt taxele deoarece cunoaște mult mai bine.
      4. La 33 de ani, presupun că aveți deja un job stabil și o familie. Vedeți în primul rând dacă familia vă susține și dacă merită să renunțați la job pentru a o apuca pe un drum necunoscut, care nu știți unde duce. Un doctorat presupune extrem de multă muncă, muncă ce o să vă ocupe cea mai mare parte a timpului. Timp de doi ani și jumătate nu am știut ce înseamnă o vacanță și nici nu am reușit să vizitez mare lucru din orașul în care locuiam.
      5. Domeniul ales are o mare importanță. Nu știu cum stau lucrurile în domeniul studiului schimbărilor climatice dar vă pot spune că pe științele umaniste situația e foarte rea iar perspectivele de a lucra în mediul academic sunt extrem de mici. Dintre prietenii mei, doar unul a reușit să ocupe un post universitar și nu la cea mai bună universitate.

      Am punctat aceste aspecte nu pentru a vă descuraja ci pentru a vă ajuta să vă faceți o imagine mai clară despre ce presupune un doctorat. Dacă nu vă imaginați viața altfel decât cu un doctorat iar asta vă împlinește și vă face fericit, merită să vă apucați. În caz contrar, nu cred.

    • La comentariul substanțial făcut de @Daniel, aș mai adăuga un aspect esențial, după părerea și experiența mea personală.

      Studierea aprofundată a schimbărilor climatice a devenit acum un cartof fierbinte: dacă nu ești corect politic, te frigi de nu te vezi și nici nu mai obții titularizare pe post (tenureship). Chiar dacă veți face descoperiri importante și solid documentate, dar care contravin „consensului celor 97%”, sunt extrem de puține șanse ca să le publicați într-o revistă cu impact (se vor referenți care să blocheze publicarea). Iar dacă, totuși, veți reuși publicarea, veți fi imediat etichetat drept „climate denier” („petrolist”, în cazul meu) și această etichetă vă va urmări toată cariera. Caveat emptor!

  41. După cămile, altă specie „ar putea” să sufere influența încălzirii globale

    În comentariile mele de la precedentul articol, mi-am exprimat speranța că trompeta alarmistă numită The New York Times s-ar fi schimbat puțin, pe ici, pe colo, dar nu prin punctele esențiale.

    M-am înșelat – vigilența mea a fost adormită de dușmanul care nu doarme niciodată.

    Astăzi, NYT tocmai a lansat o fumigenă, similară cu cea a baobabilor din sudul Africii care ar fi murit din cauza încălzirii globale.

    Autoarea articolului Sea Turtle Sanctuary Has Survived 40 Years. Climate Change May Kill It nu prezintă nicio dovadă că broaștele țestoase din jurul unei insulițe din Filipine suferă de vreo influență nefastă cauzată de încălzirea globală. Dar, precum a demonstrat Ion Creangă în magistrala lui poveste Prostia omenească, nu are nicio importanță că acele țestoase trăiesc bine mersi într-un sanctuar acvatic. Dar dacă mâța (climatică) se va sui pe sobă și va trânti drobul cel de sare (înfierbântat) drept în capul bietelor țestoase?! Ei, ce mai spuneți atunci??

    O prostie colosală, un scenariu aiuritor, bazat pe ipoteza „Dar dacă drobul de sare..” Parcă bietele cămile suferiseră câteva pierderi probabil din cauza încălzirii globale. Dar țestoasele din insula Apo???

  42. Am vazut-o pe nefericita asta in virsta de 24 de ani ieri sau alaltaieri pe dailymail, dar am zis sa nu va indispun cu astfel de imagini. Vad ca azi i s-a dedicat un articol pe zerohedge:

    https://www.zerohedge.com/political/michael-shellenberger-elites-cheer-climate-narcissists

    Aici e sursa clipului video:
    https://videos.dailymail.co.uk/video/mol/2022/11/07/4180862444789151486/640x360_MP4_4180862444789151486.mp4

    Si tot de aici, si tot despre idiotii utili ai unor psihopati care vor sa intoarca lumea pe dos, un clip care o sa va binedispuna. E interesant ca asa a aparut pe dailymail, adica fara subtitrare in engleza, hahaha:
    https://videos.dailymail.co.uk/video/mol/2022/11/08/1944601761393521376/640x360_MP4_1944601761393521376.mp4
    __

    • Am văzut ieri acel filmuleț și nu l-am postat pentru că îmi place să cred că este o înscenare a unei femei tinere dornice de popularitate cu orice preț. Și ce-ți poate asigura astăzi o (mai) efemeră popularitate decât să protestezi grotesc pentru a salva clima (?!).

      Probabil că vom ajunge la 1,5°C înainte ca duduia respectivă să împlinească 30 de ani și la 2°C înainte să împlinească 50 de ani.

      Duduia va fi bine, fără doar și poate – exceptând doar că a prezis un dezastru care nu s-a întâmplat.

  43. In pofida negationistilor climatici de serviciu din unele tari bogate, cand vine vorba ca acestea sa-si plateasca partea de compensare a pagubelor si pierderillor pe care le-au provocat tarilor sarace prin megaindustriile globaliste cu grav impact climatic, summit-ul COP27, din Egipt, inregistreaza un prim rezultat, contributor si umanist. Summit-ul COP27 a lansat ideea necesitatii urgente de a institui un mecanism de despăgubire climatică a tarilor sarace de catre tarile bogate, care prin politicile lor de industrializare agresiva sunt responsabile, in cea mai mare parte, de emisiile de gaze cu efect de sera, care determina schimbari climatice, cu efecte devastatoare. China, ea insasi o tara in curs de dezvoltare, raportat la numarul populatiei, care a suferit pagube din cauza schimbarilor climatice, cauzate antropogen in zonele cele mai industrializate ale lumii, crizele climatice necunoscand insa frontiere, a salutat propunerea COP27. Ambasadorul climatic chinez la summit a declarat ca va susţine mecanismul de despăgubire climatica a ţărilor sărace. Statul chinez contribuie deja cu miliarde de yuani către ţările în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta în efortul lor de atenuare a efectelor climatice. Statele Unite, reprezentate de John Kerry la COP27, nu au avut inca o reactie de sustinere si de participare la despagubirea climatica a tarilor sarace.

    • Statele Unite, reprezentate de John Kerry la COP27, nu au avut inca o reactie de sustinere si de participare la despagubirea climatica a tarilor sarace

      Chiar așa? Înseamnă că nu ați urmărit cu atenție ce se întâmplă la COP27.

      John Kerry, reprezentatul Statelor Unite s-a întreținut și a dat mână cu Nicolas Maduro, liderul Venezuelei.

      Trimisul lui Joe Biden pentru schimbări climatice, John Kerry, s-a aflat marți în stațiunea egipteană Sharm-el-Sheikh și a fost surprins de camerele de luat vederi în timp ce îi strângea mâna lui Maduro.

      Liderul venezuelean a fost acuzat de Department of Justice în martie 2020 de narcp-terorism, corupție și trafic de droguri, iar SUA au oferit o recompensă de 15 milioane de dolari pentru ‘informații care să conducă la arestarea și/sau condamnarea lui Maduro’.

      În 2020, Maduro a fost acuzat că menține legături la nivel înalt cu grupul terorist Hezbollah din Orientul Mijlociu, sprijinit de Iran.

      Departamentul de Stat încă îl recunoaște oficial pe rivalul lui Maduro, Juan Guaido, ca președinte legitim.

      Doi participanți la COP27…Un fost candidat prezidențial, fost secretar de stat în adminsitrația Obama, fost țar climatic, actulamente trimis special al lui Biden și un terorist acuzat, pe capul căruia s-a pus un premiu substanțial, schimbând politețuri… A se scuti.

      Detalii și video,

      https://www.nbcnews.com/now/video/john-kerry-s-handshake-with-venezuelan-leader-raises-questions-153117765679

      • John Kerry doar a dat mina cu Maduro si a zis doua-trei vorbe, amabilitati obisnuite probabil. Uitati-va, insa, la Macron, care pare sa fi uitat si de sine si unde se afla! Un dialog senzational cu Maduro. M-am tinut de burta de ris.

        Scurta interacțiune de luni a avut loc în timpul evenimentului COP27 al ONU privind clima de la Sharm El-Sheikh, potrivit postului de știri venezuelean Telesur, care a publicat imagini ale discuției Macron-Maduro (subtitrare in engleza):

        https://twitter.com/telesurenglish/status/1589671706939228161

        Unii politicieni din Franța au reacționat sarcastic la aparenta apropiere a lui Macron de Maduro. „Nevoia de petrol te face politicos”, a remarcat candidatul prezidențial de stânga Jean-Luc Melenchon, referindu-se la vastele rezerve de hidrocarburi ale Venezuelei.

  44. Inconștient sau nu, dl. Crânganu nici nu realizează cât de mult rău face societății propovaduind astfel de idei, oricât de bine argumentate sunt ele. Istoria arată că bunele intenții ale unor experți au avut consecințe tragice pentru omenire. Ca urmare a unor astfel de articole, marile companii de exploatare a resurselor vor lua avant in a distruge și mai mult planeta, cu consecințe si mai tragice pentru locuitori iar totul se face nu din nevoia de mai multă energie și prosperitate ci pentru ca unor magnati nu le mai ajung banii si puterea. In Biblie este scris undeva, „Ii voi distruge pe cei care distrug pământul, zice Domnul”.

    • Sunt rele ideile, oricat de bine argumentate?! Adica, daca cineva iti spune adevarul in fata si iti dovedeste, cu argumente solide, ca are dreptate, tu preferi sa ramai in minciuna? Te-ai gandit ca faptul ca sunt bine argumentate arata ca minciunile in care crezi sunt de fapt cele care fac rau societatii?

      In Biblie se mai spune si ca pomul bun nu poate face roade rele. Ai masurat fructele produse de ideologia climatica? Catastrofa economica declansata de ea, saracia, conflictele? Sunt bune?

    • @Vio

      Ca urmare a unor astfel de articole, marile companii de exploatare a resurselor vor lua avant in a distruge și mai mult planeta

      Wow, m-ați dat gata! Marile companii n-au altă treabă mai bună de făcut decât să traducă și să citească articolele mele pentru a lua avânt

      You made my day!!

      • Din cate se vede e numai lume bună pe Contributors. Spuma societății! Numai mari companii care abia așteaptă ca dl. Crânganu sa publice un articol si pac! mai pun de câteva hectare de exploatare. E mai ceva decât ong-urile, putinistii si cancelaria de la Berlin cu care se luptă Harald si care au fost trimiși fix pe Contributors, sa faca vâlvă printre cele câteva mii de cititori ai articolelor dintre care cei mai mulți nici măcar nu citesc comentariile. E halucinant!

        • @Dios Mio! – Se pare că la articolul de față lipsește Cancelaria 😀

          Problema e că în lumea reală am întâlnit persoane de bună credință, care au ajuns convinse de toată mascarada cu emisiile de CO2. Deci propaganda eco-marxistă și-a atins ținta, în cazul lor.

          Comentariul tău e din categoria celor care duc în derizoriu finanțările asigurate de Soros, dar asta tocmai pe platforme unde nu trec de moderare comentariile serioase care pun în discuție finanțările asigurate de Soros.

            • @Dios Mio! – diferența dintre noi e faptul că eu am toată colecția de comentarii care n-au trecut de moderare 😀

              Plus captura de ecran cu mesajul de IP blocat.

    • Pe lângă efortul de a posta informații pe care le considerați meritorii, mai faceți un efort și indicați surse de încredere care califică acel rezultat ca fiind meritoriu. Și, în general vorbind, este indicat să lăsați conținutul sursei de încredereîn original sau să-l traduceți cât mai exac și lăsați eventualii cititori ai comentariului să aibă propria lor judecată de valoare. Opiniile dv. personale marcați-le distinct pentru a nu le amesteca tendențios cu conținutul real al informației. Altfel, ceea ce faceți se cheamă trollism și nu este acceptabil la articolele mele.

        • Mi-am amintit că ieri am citit rapid informația respectivă, dar am șters-o imediat din memorie când am ajuns la paragraful acesta:

          the biggest emitter on the planet is the Permian Basin in Texas—one of the largest oilfields in the world—said former US vice president Al Gore, a project founder.

          Al Gore, finanțator al proiectului – nu vă sugerează nimic sintagma conflict de interese?
          A se slăbi cu astfel de știri.

            • @Exeget

              Diversitate opiniilor, oricare ar fi ele, este o exmplificare a truismului Să vorbească și nea Ion că și el e om

              Pe urmele lui nea Ion, democrația trebuie să fie lată, dar nu lătăreață.

              O diversitate de dragul ei înseși nu produce decât un zgomot de fond asurzitor, buimăcitor, fără nicio stea polară. Un haos ideatic în care troll-ii prosperă cu voluptate.

            • @Exeget
              Diversitatea opiniilor a ajuns să însemne diversitatea prostiilor. Astăzi oricine vrea spune o prostie ca doar si el are dreptul la opinie. Nu-i chiar asa, nu toate „opiniile” pot sau trebuie să fie exprimate. Cred ca aici e vorba mai mult de diversitate decât de opinii. Încă de pe vremea lui Platon există o distincție clară între opinie (doxa) si știința (episteme), cele două neavând legătură una cu alta.

            • Draga Shevrik, ambasadorul climatic al SUA la summitul COP27, John Kerry, a spus, pe vremea cand era secretar de stat, ca “democratia inseamna si dreptul de a fi prost”. E trist ca dau acest exemplu, dar poate intelegi ceva, cat de cat…

  45. Ce NU se va auzi (probabil) la COP27

    NJ Ayuk, Chairman of African Energy Chamber (http://www.EnergyChamber.org)

    Mă duc la COP27 pentru că eu cred că dacă Africa nu este pe masa discuțiilor, va fi în meniu. Vreau să fiu clar: cei dintre noi care susținem ca țările africane să continue să își folosească resursele de petrol și gaze naturale nu „ignorăm” agenda ecologică a lumii – pur și simplu nu suntem dispuși să acceptăm calendarul mondial de tranziție la combustibili regenerabili în detrimentul propriei noastre securități energetice și al bunăstării economice.

    … de ce ar trebui ca noi, în Africa, să renunțăm la combustibilii noștri fosili – combustibili care reprezintă soluții la unele dintre cele mai presante nevoi ale noastre – când atât de mulți alții pun la îndoială înțelepciunea de a face același lucru? Nu ar trebui să o facem. Și nu ar trebui să fim forțați să o facem.

    Dezvoltarea combustibililor fosili în Africa va însemna oare sfârșitul tuturor intențiilor bune ale lumii și al ambițiilor net zero? Sau este acesta un exemplu de „colonialism verde”?”

    =======================
    Articolul integral – o pledoarie vibrantă pentru utlizarea petrolului și mai ales a gazelor de către popoarele Africii, în ciuda tuturor pledoariilor „verzi”, poate fi citit aici:

    African Countries Must Oppose Measures at Conference of the Parties (COP27) that Prevents Africa from Making Full Use of its Fossil Fuels

    • Nu intamplator summit-ul COP27 se desfasoara in Africa, pentru care nu se pune problema renuntarii la combustibilii fosili. Oricat de mult petrol si gaze naturale ar consuma Africa pentru nevoile proprii de industrializare, aceasta din urma va fi foarte anemica multe decenii la rand, deci consumul ei de hidrocarburi in acest sens va fi nesemnificativ, comparativ cu cantitatile astronomice absorbite de megaindustrializarea agresiva a tarilor bogate, care aproape ca lasa tarile sarace fara acest tip de resurse energetice. Problema reala a consumurilor de resurse carbonice este de proportii, diferentiate pe tari bogate si tari sarace, nu de eliminarea energiei negre, reprezentate de carbuni, petrol si gaze naturale, iar aceasta preocupare deja a fost auzita la COP27 din Africa.

    • Omul mi s-a părut destul de coerent, e evident că nici el nu se mai ia prea în serios. Joe Biden nu și-ar fi dat seama că citește discursul greșit 😀

      • Am oroare de clovni (si de figuri de ceara) inca de cind m-a dus tata prima oara la circ, poate ca aveam 5 ani. In plus, cu mintea aia de copil menajeria circului mi s-a parut ceva oribil, la intersectia intre nefiresc si inuman. Iar spectacolul de circ il gasesc pur si simplu gretos, chiar daca-i la Onu sau la IPCC.

  46. India și cărbunii (I)

    India nu va renunța la cărbune în viitorul apropiat, deoarece cererea de cărbune din țară nu a atins încă punctul culminant și va continua să joace un rol important în mixul energetic , a declarat ministrul Uniunii pentru cărbune, Pralhad Joshi, în cadrul unei reuniuni a comisiei consultative parlamentare.

    Cărbunele reprezintă mai mult de 51% din necesarul de energie primară al țării și aproximativ 73% din producția de energie electrică. Cărbunele este o sursă de energie convenabilă pentru India, a mai spus ministrul Indian.Acesta va juca un rol „până în 2040 și chiar mai departe”.

    Detalii,

    https://www.livemint.com/industry/energy/no-transition-from-coal-in-foreseeable-future-in-india-pralhad-joshi-11667993667702.html

  47. India și cărbunii (II)

    „Dacă gazele naturale vor fi peste posibilitățile noastre, evident că va trebui să revenim la cărbune într-o anumită măsură, deoarece este nevoie de un nivel de bază de electricitate”, a declarat Sitharaman, ministrul indian de finanțe.

    „Iar acest lucru pur și simplu nu poate fi realizat doar prin energie solară sau eoliană”

    Detalii,

    European Energy Crisis Will Trigger Years Of Shortages, Blackouts

    • India, care a fost amar de vreme sclava coloniala a Imperiului Britanic, este cu prisosinta indreptatita sa aiba acces nerestrictionat sau, oricum, peste medie la resursele de carbune, pentru a recupera din inapoierea economica si a ameliora nivelul de trai al populatiei indiene, de circa 1,4 miliarde de locuitori (aproape o cincime din populatia mondiala). Va fi nevoie de mult timp ca umanitatea sa spele, concertat, rusinea istorica prin care o metropola insulara, saraca in resurse si mica teritorial si demografic sa subjuge India, o tara imensa si abundenta in resurse, cu o suprafata de 13 ori mai mare si cu o populatie de 20 de ori mai numeroasa.

      • „India, care a fost amar de vreme sclava coloniala […], o tara imensa si abundenta in resurse […] rusinea istorica. […] acces nerestrictionat la resursele de carbune”
        declară mofluz, insă plin de speranță, indianul Panăverdedecămilă îndesînd in sobița lui amărîtă incă o lopată de bălegar…

      • Toate fostele colonii britanice arata foarte bine și au avut de câștigat de pe urma civilizației britanice. Nu același lucru se vede în cazul fostelor colonii spaniole, portugheze și franceze. Cauzele pot fi identificate ușor, dar las la latitudinea fiecăruia sa constate.

        • Cand ati fost ultima oară în India să vedeți cât de bine arată? De asta e plin de indieni prin toată lumea, ca au avut de câștigat foarte mult si merg sa mai dea si altora. Ar trebui să arătați aceeași indulgență si pentru cei care au colonizat/colonizeaza România, dar asta nu se pune, nu-i asa? Într-un secol in care lumea civilizată condamnă colonizarea v-ati gasit sa iesiti dvs din tenebrele internetului sa ne spuneti cat de minunat arată fostele colonii britanice și ce mari binefaceri a adus colonialismul. Citiți niste literatura pe această temă, scrisă de autori care au trăit sub britanici si veti vedea ce bine a fost. Pentru oameni ca Dvs civilizația a încremenit în sec 19, de atunci nu s-a mai schimbat nimic. Dar lăsați ca va luminează AUR si va explica Simion care-i treaba cu civilizația.

          • Dar SUA, Australia, Canada, Noua Zeelanda si multe alte state? Ce-ar fi fost daca nu??
            Mai lasati cliseul convenbil „AUR” in calitate de „argument universal” scos din putul ideologiei neomarxiste romanesti, mulate pe wokismul din vest!

      • Si mie mi se pare foarte injust si nedrept si total nedemocratic ba chiar iliberal cum reuseste un sarpe sa ucida un bou , o vulpe 20 de gaini …..

  48. Religia climatică la COP27

    Muntele Sinai din Egipt va găzdui ceremonia înmânării „Celor zece porunci ale justiției climatice” în timpul summitului ONU COP27. Vor avea loc și ceremonii de pocăință interconfesionale pentru climă.

    Personalități creștine, musulmane, evreiești și alte personalități religioase vor participa la o conferință a ONU privind schimbările climatice, care va avea loc săptămâna aceasta și săptămâna viitoare. În paralel cu evenimentul ONU, un grup de lideri religioși adoptă o abordare alternativă, căutând o soluție bazată pe credință la criza ecologică prin promovarea celor „Zece principii pentru justiție climatică” în cadrul unei inițiative globale.

    Duminică, se vor organiza „Ceremonii de pocăință pentru climă” și se „va lansa un apel profetic interreligios la acțiune”. … Organizațiile partenere intenționau inițial să organizeze Ceremonia de pocăință pentru climă și cele zece porunci la Jebel Musa, în sudul Peninsulei Sinai. În mod tradițional, se crede că în această zonă se află Muntele Sinai biblic, un loc cu o mare importanță în Biblie și considerat sfânt pentru evrei, creștini și musulmani. Din nefericire, guvernul egiptean a ales să nu permită desfășurarea principalului eveniment interconfesional la Jabal Musa din cauza unor probleme de securitate… Un mic grup de lideri religioși va avea permisiunea de a urca pe Jabal Mus și de a ține o ceremonie de pocăință, așa cum era prevăzut inițial.

    Cred că noua religie va primi un nume adecvat, dar și o culoare specifică – verde, ca flamura profetului, dacă nu se vor supăra celelalte confesiuni religioase participante.

    Detalii,

    Religious leaders gather in Sinai to receive “Climate Justice Ten Commandments”

    • Cit mai e zeciuiala la liderii astia religiosi? E mai mare la cei „constienti climatic”? Cei care nu adera sint apostati? Daca da, vor fi omoriti cu pietre in piata publica? Cine o va face, care vor fi aruncatorii de pietre, cum vor fi alesi, de cine si cu ce mandat? Ce responsabilitate juridica se va rasfringe asupra lor pentru astfel de fapte? Ca pentru vorbe nu par a fi implicatii, orice Giga in sutana sau in blugi dar la vreun pupitru de pocaiti poate sa ceara orice, e suficient sa-i zica patriarh sau pastor. Vad ca astfel de nerusinati cersetori de business parazit isi fac veacul si pe platforma asta.

  49. Cea mai mica suprafata de teren ocupata/ MW instalat e de catre hidrocentralele amplasate pe rauri: un baraj si o casa a turbinelor; La extreme: de la Portile de Fier, Itaipu, Three Gorges pana la MHC-uri; au cel mai mare cost al investitiei / MW instalat dar si cel mai mic cost mediu( inainte/ dupa amortizare) al MWh produs ( nu intamplator Hidroelectrica vinde curent la cel mai scazut pret, cu cel mai ridicat profit). Plus, cea mai buna predictibilitate a productiei dintre regenerabile ( Energia nucleara NU e regenerabila). Din pacate, trecerea apei dinspre suprafata in conducte vine cu problemele ei. Nu exista o solutie perfecta, doar multe optime, iar „optimul” difera functie de multimea factorilor pe care autorul ii enumera.

  50. Suedia și emisiile crescute de CO2

    Noul guvern de dreapta al Suediei va prezenta săptămâna aceasta la COP27 noile sale ambiții în materie de climă, care indică nu doar o reducere a obiectivelor, ci și o creștere a emisiilor de CO2.

    Ediția din acest an a summitului ONU privind clima, COP27, are loc în perioada 6-18 noiembrie la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

    „Este, bineînțeles, dificil să nu putem arăta rezultate mai bune”, a declarat ministrul pentru climă și mediu, Romina Pourmokhtari, în transmisiunea în direct a SVT cu ocazia COP27…

    Suedia va anunța, de asemenea, la COP27 că își va crește emisiile de CO2 cu 10% datorită planurilor guvernului. Acest lucru se datorează în parte crizei energetice cu care se confruntă țara și așteptărilor pe care le are noul guvern de dreapta, ceea ce înseamnă că îi este mai greu să se supună celor mai înalte standarde în ceea ce privește emisiile.

    `Este evident că nu este bine că emisiile cresc”, a spus ea.

    `Soluția la întreaga criză climatică nu este că motorina este prea scumpă, ci că facem investiții acolo unde putem vedea că vom avea efecte pe termen lung”, a adăugat ea.

    Pourmokthari a criticat, de asemenea, mass-media pentru modul în care a acoperit obligația Suediei de reducere a emisiilor de CO2, spunând că `aude prea rar că este temporară, extraordinară și datorată unei situații economice particulare”.

    Principalul mesaj al Suediei la COP27 va fi „urgența” și „oportunitatea” în fața crizei climatice cu care se confruntă lumea, a adăugat ministrul suedez.

    P.S. Eu propun ca cineva să țină departe de Greta orice obiect ascuțit.

    Detalii,

    Sweden to lay bare new government’s emission-increasing plans at COP27

  51. Să considerăm cu seriozitate riscurile reprezentate de nomazii de stepă

    În postarea sa „Every Bay Area House Party„, Scott Alexander scrie cu sarcasm despre o conversație cu cineva care și-a părăsit jobul pentru a studia niște riscuri existențiale.

    Mi-am dat demisia de la Google în urmă cu câteva luni pentru a lucra la altruismul efectiv. Studiez riscurile sn.

    Nu-mi amintesc, ce sunt riscurile sn (Steppe nomads)?”

    Nomazii din stepă. Arcași călare. Hoardele eurasiatice.

    Nu credeam că mai sunt o problemă.

    Ba da, sunt. Dacă te uiți la istorie, o dată la două – trei sute de ani se adună, formează o mare confederație și invadează fie China, fie Occidentul, fie ambele. Este ca un ceasornic. În anul 400 d.Hr., îi avem pe huni. În anul 700, maghiarii. În anul 1000, primii turci încep să se deplaseze spre vest. În 1200, Genghis Khan, care a ucis 10% din populația lumii. În 1400, Tamerlan, a ucis încă 5%. În 1650, tranziția Ming-Qing în China, a ucis, de asemenea, 5%. În acest moment, suntem în întârziere cu peste 50 de ani.

    Dar aș crede că, cu tehnologia modernă…

    Exact! Cu tehnologia modernă, data viitoare ar putea fi mult mai rău! De obicei, nomazii din stepă sunt limitați la o mică arie în jurul stepei, unde încă își pot pășuna caii. Dar cu logistica modernă, poți obține hrană pentru cai practic oriunde. Nu există nicio limită la cât de departe ar putea ajunge următoarea confederație de stepă. De aceea cred că acesta este un adevărat risc existențial, nu doar încă 5 – 10% din populația lumii, ca de obicei.

    Voiam să spun că, având în vedere tehnologia modernă, pur și simplu nu pare că nomazii din stepe ar mai trebui să reprezinte o problemă atât de mare.

    Asta a crezut și dinastia Ming în 1650. Știi, aveau arme, aveau tunuri, s-au gândit că arcașii călare nu vor mai putea să-i înfrunte. S-a dovedit că s-au înșelat. Și nomazii i-au învins.

    Au mai rămas nomazi de stepă?”

    Categoric! O mulțime de oameni din Mongolia, Kazahstan, Kârgâzstan, rămân la modul lor tradițional de viață. Au nevoie doar de un lider carismatic care să-i unească.

    Și altruiștii eficienți ți-au dat o bursă ca să lucrezi la asta?

    Nu chiar de la Open Philanthropy sau Future Fund, dar am reușit să obțin o finanțare independentă.

    =========================================================================

    Orice asemănare cu cercetări dedicate studierii altor riscuri existențiale este, desigur, pură întâmplare.

    • Evident ca acel Scott Alexander scrie in mod tendentios si extins, antieuroasiatic, cu tinte spre prezent, despre „nomazii de stepa”. Insa nu o nimereste deloc. In urma lui ramane doar un atac la o identitate colectiva, care seamana izbitor cu rasismul lui Adolf Hitler. Delirul nazist a avut multe variatii pe acceasi tema, a „hoardei ruse” sau, extins, „hoardei slave”, incluzandu-i pe rusi, kievorusi, belarusi, polonezi, cehi si alti urmasi ai patriarhului lor originar si comun Rurik.
      Baiatul asta, Scott Alexander, chiar se crede destept, dar este un idiot inutil, pentru ca in sens geopolitic „nomazii de stepa” apartin istoriei indepartate. Au existat si nomazi ai desertului, care in modernitate s-au metamorfozat in diaspore globaliste sau cosmopolite, care au provocat razboaie si revolutii cu pierderi umane mult mai numeroase decat cele pe care le enumera Scott Alexander.
      Pe de alta parte, exista si un alt fel de nomadism, denumit transhumanta. Fenomenul de transhumanța este mișcarea sezonieră a oamenilor și a șeptelului, de obicei între vale (unde turmele stau iarna) și munte (unde turmele stau vara). Printre țările unde această practică are loc pot fi menționate Scoția, Caucaz, Ciad, Maroc, Franța, Italia, Irlanda, Islanda, Liban, România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Spania, Iran, Turcia, Macedonia de Nord, India, Elveția, Georgia, Lesotho etc. In Scandinavia, renii sunt transportați anual cu vase de debarcare către pajiștile de vară pe insule sau pe locuri greu accesibile. Iata, asadar, doar trei tipuri de argumente care invedereaza probat antieuroasiatismul nefondat al lui Scott Alexander, care e geopolitizat..

  52. Cele zece porunci alre justiției climatice vor fi înmânate luni, 14 noiembrie 2022

    Pe muntele Sinai va avea loc un apel profetic pentru justiție climatică și o ceremonie de pocăință

    Luni, 14 noiembrie, la ora 9.00, The Interfaith Center for Sustainable Development (ICSD) organizează un eveniment interreligios privind clima, cu discursuri ale liderilor religioși, în expoziția israeliană din cadrul Zonei Albastre. Printre vorbitori se numără IPS Mitropolitul Serafim Kykotis, sora Maureen Goodman, James Sternlicht și rabinul Yonatan Neril.

    În efortul de a încuraja clerul să predea și să predice despre schimbările climatice în timpul COP 27, ICSD a pus la dispoziție următoarele resurse gratuite:

    Abraham și învățăturile Torei despre schimbările climatice
    COP27 – Solidaritate și perseverență pentru justiție climatică: Maleahi 4 și Luca 21 (pentru creștini)
    – Pentru materiale despre Islam și schimbările climatice, faceți clic aici.
    – Pentru materiale despre hinduism și schimbările climatice, faceți clic aici.

    Poate și cu ajutorul lui Doamne-Doamne, Allah și Brahma lumea va fi salvată de apocalipsa climatică.

    Detalii,

    In Sinai, a Prophetic Call for Climate Justice and Ceremony of Repentance

  53. Strategia climatică evidentă despre care nimeni nu vrea să vorbească

    Dezvoltarea economică este singura cale dovedită de a asigura rezistența la schimbare climei.

    Adaptarea la modificările climatice – acțiunile pe care societățile le întreprind pentru a-și proteja populația de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtuni, ploi, secete, valuri de căldură și valuri de frig – funcționează. Aceasta include toate lucrurile pe care oamenii din țările bogate le consideră de la sine înțelese: clădiri bine construite care rezistă la dezastre, diguri și baraje care protejează împotriva inundațiilor, aer condiționat și depozite frigorifice pentru alimente și medicamente, sisteme de avertizare timpurie, primii respondenți bine echipați și rute de evacuare de-a lungul unor drumuri bine asfaltate.

    Rezistența unei societăți la fenomene climatice extreme este, desigur, strâns legată de dezvoltarea economică. Aceasta include accesul la energie din abundență, la o tehnologie mai bună, la o agricultură îmbunătățită și la capacitatea de a plăti pentru locuințe și infrastructuri mai bune. Chiar și o analiză superficială a datelor arată foarte clar că dezvoltarea economică a salvat milioane de vieți în ultimul secol.

    Locuitorul mediu al Pământului de astăzi este cu peste 90 la sută mai puțin probabil să moară din cauza inundațiilor, secetei, furtunilor sau a altor evenimente climatice extreme decât în anii 1920 – și acest lucru este aproape în întregime rezultatul unei scăderi fenomenale a numărului de de oameni care trăiesc în sărăcie, fără acces la lucruri precum locuințe sigure, locuințe funcționale, infrastructură funcțională și instituții bune.

    Creșterea economică și inovația tehnologică au salvat zeci de milioane de vieți de la extremele climatice în ultimul secol. Chiar dacă încălzirea globală încălzește planeta, noi știm deja că dezvoltarea economică continuă și creșterea standardelor de viață va salva nenumărate alte vieți în următoarele decenii, în special în sudul lumii.

    Adaptarea la schimbările climatice este una dintre cele mai mari și mai puțin apreciate povești de succes din ultimii 100 de ani. Numărul de decese asociate cu fenomenele meteorologice extreme și cu dezastrele naturale legate de climă a scăzut de 10 ori
    în ultimul secol. Ajustat la populația globală mult mai numeroasă de astăzi, această mortalitate a scăzut și mai repede: de 25 de ori.
    ===============================================================================================================

    Recomand citirea întregului articol din care am tradus câteva fragmente:

    https://foreignpolicy.com/2022/11/06/climate-cop27-emissions-adaptation-development-energy-africa-developing-countries-global-south/

  54. Talibanii ecologiști din Norvegia au încercat vandalizarea celei mai celebre picturi naționale: „Țipătul” lui Munch

    Activiștii pentru climă nu au reușit să se lipească de tabloul „Țipătul” de Edvard Munch de la Muzeul Național al Norvegiei, potrivit poliției.

    Puncte cheie:

    Poliția a declarat că are trei persoane „sub control”
    Capodopera din 1893 nu a fost deteriorată
    Activiștii au declarat că au vizat-o pentru că este „cea mai faimoasă pictură din Norvegia”

    Poliția a declarat că are trei persoane sub „control”.

    O a treia persoană i-a filmat pe cei doi care au încercat să se lipească de tablou, a precizat agenția norvegiană de presă NTB.

    Activiștii de mediu de la organizația norvegiană „Stopp oljeletinga” – norvegiană pentru „Stop Oil Exploration” – au fost în spatele acestei vandalizări.

    „Facem campanie împotriva tabloului Țipătul pentru că este probabil cea mai faimoasă pictură din Norvegia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a activiștilor, Astrid Rem.

    „Au existat o mulțime de acțiuni similare în întreaga Europă, au reușit ceva ce nicio altă acțiune nu a reușit: să obțină o acoperire de presă extrem de mare.”

    Detalii

    https://www.abc.net.au/news/2022-11-12/edvard-munchs-the-scream-targeted-by-climate-activists/101646544
    ================================================================
    Sticla picturii a fost pulverizată cu teflon sau ceva similar, pentru a împiedica aderența lipiciului – o contramăsură evidentă în fața vandalismului și a huliganismului activiștilor climatici.

    Capodoperele culturii europene au devenit tot mai mult țintele preferate ale talibanilor ecologiști. Fără condamnări severe și interzicerea unor astfel de organizații eco-teroriste viitorul culturii europene este în mare primejdie. Oare de ce talibanii ecologiști nu terorizează și muzeele din China, India or Rusia, de exemplu?

    • Dacă finanțatorii ONG-urilor de care aparțin respectivii activiști ar răspunde material și penal pentru faptele activiștilor pe care îi finanțează, actele de vandalism ar dispărea destul de repede. Însă din ce se poate vedea în UK, poliția și alte autorități cooperează cu vandalii și îi protejează. Ceea ce presupune că au și acești vandali o contribuție la agenda guvernului.

      Și după cum s-a văzut în comentariile la articolul trecut, vajnicile activiste nu au susținut-o pe Liz Truss, ci pe actualul premier. Care tocmai dusese datoria UK la peste 100% din PIB-ul anual, pe vremea când acorda cu maximă larghețe credite garantate de guvern.

  55. Studenții din Barcelona vor urma un curs obligatoriu privind criza climatică începând din 2024

    Cursul, considerat a fi o premieră mondială, a fost aprobat după ce universitatea a cedat presiunii exercitate de protestul de șapte zile End Fossil

    Decizia a fost luată în contextul în care un lider politic din Madrid a declarat că afirmațiile activiștilor despre climă fac parte dintr-un complot comunist.

    Toți studenții de la Universitatea din Barcelona vor trebui să urmeze un curs obligatoriu despre criza climatică, după ce instituția a fost de acord să satisfacă cererile activiștilor care au desfășurat un protest de tip sit-in.

    Considerat a fi o premieră mondială, toți cei 14.000 de studenți la licență și masterat vor trebui să urmeze acest curs începând cu anul universitar 2024. De asemenea, se va concepe un program de formare pe teme climatice pentru cei 6.000 de membri ai personalului său academic.

    Anunțul a fost făcut după un protest sit-in de șapte zile al unui grup aparținândl organizației End Fossil Barcelona, care luptă împotriva combustibililor fosili.

    „Recunoașterea faptului că trebuie să studiem cu toții acest lucru marchează o schimbare în paradigma educației universitare”, a declarat Federico Demaria, profesor de economie la universitate și unul dintre cei 200 care au susținut cererile studenților.

    „Declanșatorul a fost protestul studențeasc, dar arată o schimbare culturală generală. În urmă cu 10 sau 15 ani, universitatea ar fi trimis poliția. Dar acum nu-i poți da afară pentru că știi că au dreptate și societatea îi susține.”

    „Nu este doar un alt curs despre dezvoltarea durabilă”, a declarat Lucía Muñoz Sueiro, activistă End Fossil și doctorandă la universitate. „Combină aspectele sociale și ecologice ale crizei, care sunt interdependente.”

    Studentul și activistul Lorenzo Velotti s-a declarat dezamăgit de faptul că universitatea a refuzat să dea curs celeilalte cereri principale a grupului, aceea de a respinge finanțarea din partea companiei petroliere Repsol și a altor întreprinderi care profită de pe urma combustibililor fosili.

    O comisie de experți și cadre universitare, în mare parte nominalizate de activiști, se va reuni pentru a discuta conținutul cursului. Printre aceștia se numără Jofre Carnicer, care face parte din Grupul internațional de experți privind schimbările climatice.

    Velotti a declarat că End Fossil a înaintat nume de profesori cu reputație recunoscută în domeniul consecințelor sociale și economice ale dezastrului climatic și că universitatea a fost de acord ca aceste persoane nominalizate să reprezinte 60% din comisia însărcinată cu elaborarea cursului.

    Cursul va avea o valoare de cinci credite. Fiecare credit reprezintă 25 de ore de studiu: 15 acasă și 10 în clasă. Cu 50 de ore de predare la clasă, universitatea va trebui probabil să angajeze mai mult personal.

    Într-o declarație, universitatea a afirmat că este „pe deplin angajată să lucreze pentru eradicarea cauzelor urgenței climatice și pentru atenuarea consecințelor acesteia”.

    Decizia de a lansa cursul a fost luată în contextul în care Isabel Diáz Ayuso, președinta conservatoare a regiunii autonome Madrid, a declarat într-un discurs că schimbările climatice au existat întotdeauna și a respins „afirmațiile apocaliptice” ca făcând parte dintr-un complot comunist.

    Text tradus din https://www.theguardian.com/world/2022/nov/12/barcelona-students-to-take-mandatory-climate-crisis-module-from-2024

  56. Abordarea bancară a obiectivului net zero este doar o vrăjeală

    Cifrele sunt o prostie, clienții sunt lăsați în întuneric, iar impactul în lumea reală este oricum neglijabil.

    Dintre toate aberațiile care mi-au fost impuse în calitate de șef al departamentului de investiții responsabile al unui manager de active la nivel mondial, cea mai evidentă a fost cea a obiectivelor net zero. Într-adevăr, răspunsul industriei mele la imensa provocare a decarbonizării este unul dintre cele mai stupide lucruri pe care le-am văzut în cei aproape treizeci de ani de activitate în domeniul financiar.

    Înainte de a vă explica de ce, câteva detalii. Din Acordul de la Paris din 2015 a reieșit ideea că investitorii trebuie să joace rolul lor în tranziția energetică. Al naibii de corect. De acolo a apărut conceptul de emisii finanțate – că furnizarea de fonduri unui emițător de carbon este, în esență, asemănătoare cu poluarea însăși și, prin urmare, capitalul ar trebui să aibă și el obiective net zero.

    În mod clar, există o problemă de a ști unde să ne oprim. Ar trebui ca și contabilii care auditează finanțele murdare să fie net zero? Dar vânătorii de personal care i-au recrutat? Chiar și așa, un cadru în care proprietarii și distribuitorii de capital să imite obiectivele din lumea reală – și, în acest fel, să contribuie la realizarea acestora – pare logic și util.

    De aceea, aproape 400 de administratori și proprietari de active – responsabili pentru aproximativ 70 de miliarde de dolari – s-au grăbit să se alăture Inițiativei Net Zero pentru administratorii de active și echivalentului său pentru proprietarii de active. Semnatarii promit să reducă emisiile finanțate cu un anumit procent până la o anumită dată. Robeco, de exemplu, s-a angajat la o reducere de 30% până în 2025 și își propune să ajungă la 50% până în 2050.

    Faptul că cifrele sunt false, lucru pe care îl voi arăta imediat, este destul de grav. La fel de rău este și faptul că promisiunile sunt făcute fără știrea sau permisiunea multor clienți. Marile instituții știu ce se întâmplă. Dar probabil că investitorii de retail nu știu. Credeați că cumpărați un fond european cu capitalizare mică? Îmi pare rău, acum salvați planeta. Doar că nu este așa. Ceea ce ne enervează cel mai mult este afirmația că aceste inițiative contribuie la reducerea emisiilor. Nu se face nicio distincție între finanțare și tranzacționare. Sigur, activele de capital privat se pot alinia la obiectivele de tip „net zero”, la fel ca și împrumuturile directe sau capitalul de risc – pur și simplu nu mai dați bani companiilor poluante. Dar aceste surse primare de finanțare reprezintă doar o fracțiune din majoritatea activelor managerilor și proprietarilor.


    Așadar, aceste inițiative sunt pure semnale de virtute. …

    Să revenim la cifre. Ce înseamnă că un manager de active se angajează să reducă cu 30% emisiile finanțate? Nimic. Semnatarii pot alege ce active vor să includă în calculele lor. Fondurile de piață monetară? Prea greu. Activele multiple? Să ne facem griji mai târziu pentru asta. Titluri de stat? Nu există date, deci excludeți. Robeco, în exemplul de mai sus, supune doar 40% din activele sale la alinierea zero netă.

    Mai mult, emisiile finanțate nu reflectă doar eforturile de decarbonizare ale companiilor care stau la baza acestora, ci și modificarea valorii acestora, deoarece obiectivele sunt o funcție a activelor gestionate. În cazul în care, de exemplu, acțiunile din domeniul tehnologiei își revin, de exemplu, emisiile mai reduse ale acestora înseamnă că alinierea netă la zero a unui portofoliu se îmbunătățește, chiar dacă un manager de fond nu face nimic, iar emisiile rămân aceleași.

    Știi că o idee este greșită atunci când are sens și invers. De ce nu ar trebui ca capitalul să se îndrepte către companiile care au cea mai mare nevoie de ajutor pentru tranziție, adică cele care poluează cel mai mult? Poate că la Sharm el-Sheikh ar trebui să se ia în considerare o nealiniere netă zero a portofoliilor.
    ============================
    Fragmente din articolul The banking approach to net zero is just claptrap, Financial Times, 11 noiembrie 2022

  57. Greta is over!

    Greta a boicotat COP 27, criticând această conferință ca fiind a manifestare de greenwashing. Și dacă Sf. Greta nu a mai venit, nu se putea ca Organizația Națiunilor Unite să rămână fără o mascotă, neapărat tânâră și de genul feminin. Așa că ONU a decis să facă dintr-o influențăriță (sic!) de 20 de ani de pe Instagram consilierul său oficial pe probleme de schimbări climatice

    Sophia Kianni a devenit cel mai tânăr consilier oficial al Națiunilor Unite, la vârsta de 20 de ani. Autoproclamata „activistă climatică Gen Z” a fost un succes la COP27, conferința privind schimbarea climei, unde sute de oameni importanți zboară cu avioanele lor private pentru a ne certa pe noi ceilalți cu privire la mediu.

    După cum a remarcat ea însăși pe Twitter, „Poți fi consilier al șefului Organizației Națiunilor Unite și totuși să porți o ținută fițoasă!”.

    #GenZ pic.twitter.com/Xvu95pZ4XM

    Deja, noua mascotă-vedetă a ONU a avut întrevederi cu secretarul general al ONU, António Guterres, 73 ani, și John Kerry, 78 ani, ambasadorul climatic al SUA la COP27. Transmiterea ștafetei climatice și schimbarea generațiilor este în plină desfășurare.

    Detalii,
    Move Over Greta: The United Nations Makes 20-Year-Old Instagram Influencer Their Official Climate Change Advisor

    • Nu-i rea deloc Sophia asta! Arata bine, nu ca Greta si cred ca o fi vreun model ceva si e si studentă la Stanford, nu a mai chiulit de la ore. Fătuca asta are șanse mari să atragă mai mulți enoriași in Biserica Vede. Cu argumente, desigur.

      • … Daca se vrea sa se duca aceasta discutie intr-o directie religizanta, care este fundamental gresita, sintagma mai expresiva ar fi „Sinagoga Neagra”! Asteptati numai si o sa vedeti ca, daca vor fi permise, excesele consumeriste de hidrocarburi vor innegri aerul si mediul! Nu ar fi nicio problema daca acest tip de excese i-ar afecta doar pe consumeristii specifici, dar poluarea cu arderile de tot si schimbarile climatice nu au frontiere, din pacate.

        • @Exeget – funcția asta nobilă se încadrează la mesianism și în multe cazuri ține de psihiatrie 😀

          Faptul că o generație de disfuncționali a ajuns astăzi în structurile de putere (i.e. ”dacă vor fi permise”) nu înseamnă că lucrurile pot continua așa la nesfârșit. Doar două exemple din 1989: (a) la Cugir, securiștii trăgeau din clădirea lor în oamenii adunați, așa că până la urmă oamenii au dat foc clădirii, cu tot cu cei aflați înăuntru; (b) la București, cadavrele lui Trosca și ale echipei lui au zăcut zile întregi pe stradă, profanate de trecători.

          Fenomenul pe care-l ignori tu arată cam la modul următor: pe măsura ce puterea ia mințile celor ca tine, inteligența și decența ajung să se regăsească doar în tabăra opusă. Așa se ajunge la evenimente ca în 1989, iar în prezent în direcția asta se cam îndreaptă lucrurile.

          • Unde esti tu Tepes Doamne
            Ca punind mina pe ei
            Sa-i imparti in doua cete
            In smintiti si in misei
            Si in doua temniti large
            Cu de-a sila sa-i aduni
            Sa dai foc la puscarie
            Si la casa de nebuni.

            :D

  58. Ultima știre despre sănătatea mintală climatică

    Vedeta din „The Office”, actorul Rainn Wilson, și-a schimbat numele în Rainnfall Heat Wave Extreme Winter Wilson pentru a protesta împotriva schimbărilor climatice.

    „Sper ca această schimbare de nume să atragă atenția asupra acestei probleme de creștere… ăăă, de topire a ghețarilor. Avem nevoie ca liderii mondiali de la COP27 să observe și să ia măsuri. Arctica se topește cu milioane de litri pe secundă, însă această problemă nu pare să-și aibă un nume, așa că depinde de noi să îi dăm un nume.”

    Detalii,

    Rainn Wilson changes name to Rainnfall Heat Wave Extreme Winter Wilson to protest climate change

    • Nu-i nimic domnule profesor! Noi avem Vali Vijelie, Taifun Nustiucum și încă câțiva tânguitori cu nume de intemperii!! Și românii tot nu pleacă urechea! Îndărătnici tare!
      Nici Florin Salam nu ne-a scos din foame!

    • Cam al câtelea gen e acesta, cum se numește și ce pronume i se potrivesc? Sper că vedeta și le-a declarat, ca să putem ști cum să îi afirmăm identitatea, salvând, astfel, planeta.

  59. Cum să deveniți un entomofag?

    Sunt animale care se hrănesc cu insecte – dar dacă dumneavoastră vă pasă de viitorul climatic al planetei, ați face bine să vă lepădați de consumul de carne (vacile emit metan!) și să vă apucați de mâncat insecte.

    O revistă cât se poate de serioasă – Proceedings of the National Academy of Sciences – tocmai a publicat un fel de manual pentru începători: How to convince people to eat insects

    Se începe cu munca de convingere, dar dacă nu veți mânca insecte de bunăvoie, renunțând la apăcăturile dvs. carnivore, se vor folosi și alte metode mai potrivite decât un articol de revistă.

  60. Dezaprobarea publică a talibanilor care vandalizează opere de artă în Europa

    Pe 14 noiembrie 2022, Center for Science, Susteinability & the Media de la Penn State, a publicat un sondaj de opinie semnat de Shawn Patterson Jr și și Michael Mann, unul din cei mai cunoscuți 97% experți climatic.

    Sub titlul Public Disapproval of Disruptive Climate Change Protests, autorii au prezentat răspunsurile a 1031 persoane la următoarele trei întrebări:

    1. Sprijină publicul protestele nonviolente și perturbatoare?

    2. Protestele nonviolente și perturbatoare vă influențează opiniile privind modificările climatice?

    3. Tacticile de protest folosite influențează nivelurile de susținere ale activiștilor climatici?

    În general, publicul dezaprobă protestele non-violente și perturbatoare menite să atragă atenția asupra pericolelor schimbării climei.

    46% din cei chestionați raportează că astfel de eforturi scad sprijinul public pentru cauza activiștilor (talibanilor) climatici.

    40% din cei întrebați au răspuns că manifestările talibanice nu au nici un efect în a crește suportul lor pentru cauza climatismului.

    13% din cei întrebați au indicat că suportă talibanii climatiști.

  61. The New York Times: Gazul natural lichefiat din SUA a devenit o bază pentru securitatea energetică europeană

    Am remarcat din nou că publicația newyork-eză nu mai folosește termenul peiorativ fracking, inventat de mass media pentru a face glumițe semi-pornografice legate de un cuvât foarte folosit în engleză. Acum, se vorbește de forarea argilelelor.

    Pe timpul administrației Trump, orice referire la fracturarea hidraulică a argilelor folosea doar temenul fracking. Deși tehnologia a rămas aceeași, limbajul folosit acum de NYT s-a schimbat din cauza schimbării administrației. Sunt curios ce se va întâmpla cu limbajul în 2024, dacă un candidat republican va (re)deveni președintele SUA.

    • Pariul meu ar fi ca vor pastra termenul, dar vor zice ca Biden the Wise a asigurat securitatea energetica prin incurajarea fracturarii hidraulice :)

  62. nebunie!? „Diego Maradona’s ‘Hand of God’ ball attracted a top bid of £2million at auction”. daca nu ma nsel tenisii (addidas torsion) lui big mike (michael jordan) s au vindut la fel de bine!

  63. Talibanii climatici atacă un tablou al lui Gustav Klimt din Viena

    Tabloul lui Gustav Klimt „Tod und Leben” din muzeul Leopold, Viena, a fost vandalizat de activiștii aparținând organziației Ultima Generație din Austria (Letzte Generation Oesterreich). Talibanii au împroșcat tabloul cu vopsea neagră ieri, 15 noiembrie 2022.

    Dacă mai aveți copii cărora ați dpori să le arătați lumea artei înainte de a sucomba sub teroarea talibanilor climatice, duceți-i cât mai repede în muzee. Mâine s-ar putea să fie prea târziu. Talibanii climatici nu iartă nimic.

    Detalii,

    https://www.reuters.com/business/cop/climate-activists-attack-glass-screen-protecting-klimt-painting-vienna-2022-11-15/

  64. Picturile alea ar cam trebui acoperite cu niste panouri de sticla rezistentă la șocuri, ca in scurt timp nu mai ramane nimic din ele, dau activiștii si cu barosul. Ce vremuri trăim, ca daca furi o operă de artă faci pușcărie dar daca o distrugi nu patesti nimic, chiar esti lăudat.

  65. 1. Armata e cu noi! :) Un eveniment recent din Canada, care a făcut vîlvă:

    Generalul-locotenent în retragere. Michel Maisonneuve a criticat totul, de la îndepărtarea statuilor istorice și scuzele adresate victimelor până la politicile guvernamentale privind schimbările climatice, într-un discurs pe care l-a ținut după ce a acceptat un premiu de top în domeniul apărării, la 9 noiembrie, în cadrul unei gale din Ottawa.

    Ofițerii canadieni de rang înalt prezenți la festivitate l-au aplaudat în picioare.

    https://tinyurl.com/bdhn3uyb

    2. Un alt articol care merită citit:
    Leo Hohmann: «Religia globală în toată splendoarea, în timp ce falși „lideri religioși” se alătură prădătorilor globaliști pentru a promova cultul Pământului la conferința COP 27 a ONU»

    Isteria climatică, adică cultul Pământului, este o componentă cheie a viitoarei religii globale și o vedem în plină desfășurare în Egipt, săptămâna aceasta, la conferința COP 27 a Națiunilor Unite privind clima.”

    https://tinyurl.com/bdcvtrwh

    3. Die Welt:
    Empty shelves and 40 percent more expensive? Manufacturers warn of the meat crisis
    As of November 15, 2022
    From Carsten Dierig, Business correspondent

    Germania s-ar putea confrunta cu o penurie de carne și cu o creștere ulterioară a prețurilor în următoarele patru-șase luni, a relatat săptămâna aceasta Die Welt, citând Asociația germană a industriei cărnii (VDF).

    „În patru, cinci, șase luni vom avea goluri pe rafturi”, a declarat pentru publicația de știri Hubert Kelliger, șeful vânzărilor de grup la compania de comercializare a cărnii Westfleisch și membru al consiliului de administrație al VDF.

    Potrivit lui Kelliger, cele mai grave lipsuri sunt așteptate în ceea ce privește aprovizionarea cu carne de porc. El spune că Berlinul insistă asupra reducerii la jumătate a numărului de animale pentru a proteja clima. Potrivit experților, însă, acest lucru ar duce la închiderea în masă a companiilor producătoare de carne, ceea ce ar duce la o creștere cu 40% a prețului cărnii.

    Reducerea numărului de animale ar putea duce, de asemenea, la o scădere a aprovizionării cu îngrășăminte naturale, ceea ce ar duce la o scădere a recoltei de legume sau la o creștere a costurilor de producție din cauza prețurilor ridicate ale îngrășămintelor chimice. Oricare dintre aceste situații ar agrava criza alimentară din Germania.

    Germania se bazează din ce în ce mai mult pe importurile de carne decât pe producția internă. Ponderea produselor din carne de vită și de porc din străinătate a crescut în ultimele luni, iar țara este în prezent cel mai mare importator de carne din Europa, potrivit VDF.

    Experții VDF spun că Berlinul face aceeași greșeală, recurgând la importurile de carne, ca și în cazul energiei – creșterea dependenței de importuri ar putea duce la riscul unei crize alimentare, alături de criza energetică. Kelliger spune că singura modalitate de a evita acest lucru este de a fi autosuficienți în producția de carne.

    https://tinyurl.com/39bp58sw

    4. De ce vedem atît de mulți tineri dezorientați, speriați, isterici aruncîndu-se cu capul înainte în tot felul de inițiative stupide?
    https://www.tiktok.com/@voiceofreasonsofficial2/video/7104068065654246702

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro