vineri, martie 29, 2024

Corectarea la română, o furtună în paharul incompetenței

Am așteptat să se ajungă la o soluție, pentru a analiza cazul penibil al corectării tezei de la limba  și literatura română de la Evaluarea Națională.

Au mai fost astfel de cazuri. La gramatică, mai ales, nu este ca la matematică, 2+2=4. Sunt nuanțe, sunt controverse, care merg până la Academia Română, de se contrazic și academicienii între ei.

Așa s-a întâmplat și anul acesta. O propoziție putea fi și „subiectivă” și „predicativă”, adică punctele b si c din barem. Deși, inițial, autorii o văzuseră doar „subiectivă”.

A cui este vina?

Dacă și academicienii se mai contrazic, uneori, pe astfel de subiecte, nu poți acuza doi profesori de română că n-au sesizat aspectele de finețe ale subiectului.

Sunt doar doi profesori care elaborează și sigilează apoi subiectele. Tocmai pentru a reduce riscul rușinii din perioada în care, în preziua examenului, se vindeau subiectele în piață la tarabă. Realizarea subiectelor se face cu șase-șapte luni înainte de examen.

Ministrul, Funeriu sau alții, habar nu au de ce conțin subiectele, nu-și pot exercita controlul asupra subiectelor. Nici măcar șeful instituției, care nu are acces la subiecte. Dorința ministrului Pop de a arunca vina pe Daniel Funeriu este ridicolă. Explicabilă doar prin dorința de a intra în grațiile premierului Ponta. In vederea reinnoirii mandatului.

În evenimente asemănătoare, produse cu ani în urmă, după deschiderea subiectelor și baremelor, dacă se constatau erori la bareme, și la semnalarea profesorilor din comisiile de corectare, ministerul trimitea prin intermediul inspectoratelor o nota de completare la baremul de corectare, în care preciza care sunt variantele corecte în mod suplimentar, față de cele din barem. Asta înainte de începerea corecturii propriuzise.

Nota de completare era și ea afișată la avizierul școlii și toată lumea rămânea liniștită că nu pierde puncte. Pentru unii extrem de prețioase. Nici nu ajungeau în public astfel de evenimente.

Anul acesta, datorită lipsei de experiență a ministrului dar și aroganței de a nu asculta de directorii din minister, ministrul a balmajit tot felul de explicații, ba că e caz penal să schimbi baremul (aiurea, baremele și subiectele nu sunt rezultatul unei legi, nici măcar a unui ordin de ministru), ba că va face toată lumea contestație, ba că nu spune care va fi soluția, de nu mai înțelegea nimeni nimic.

Decizia finală a fost recorectarea tuturor tezelor.

Pe ce bani? Cu ce profesori? Unii au plecat deja in concedii, de unde vin alții?

Tezele au fost desecretizate, au fost desfăcute colțurile închise unde se află numele elevilor. Cum se recorecteaza tezele?  Trebuie resecretizate, anulate borderourile de corectare, tăiate vechile note scrise și semnate pe teze, puse alte note. Daca primii corectori nu mai sunt disponibili, alții îsi vor asuma prima corectare sau vor relua totul de la zero?

Întrebări importante, care trebuie rezolvate în scurt timp.

Se schimbă calendarul examenului? Se dă peste cap tot programul prevăzut pentru repartiția computerizată?

Contestațiile obișnuite rămân valabile, cei care doresc pot utiliza acest mecanism, ca și până în prezent.

Iată câte probleme apar din cauza incompetenței unui ministru.

Când totul se putea rezolva dacă, în prima zi, înainte de a începe corectarea, se trimitea la comisiile de corectare completarea la barem, cum s-a procedat în alte situații similare.

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Intrebati orice profesor care se respecta: atunci cind in examen se strecoara un subiect gresit, iar greseala nu a mai putut fi depistata in timp util, tot subiectul se anuleaza. Lucrurile ar fi fost foarte simple atunci.

    Am inteles ca erau 3 variante de raspuns, elevul trebuia s-o aleaga pe cea corecta, numai ca erau doua corecte. Bun, cum justifici atunci cele 0 puncte pentru un elev care a vazut ca sint doua variante corecte, si, stiind ca trebuie sa aleaga un singur raspuns, a ales a treia varianta?

    • Cred ca intrebarea finala este hilara.

      Ce trebuie sa justifici in fata unui elev care a vazut ca sunt doua variante corecte, dar a ales a treia varianta pentru ca a „gandit” ca raspunsul este unic?

      Poate ca i se testeaza cunostintele si nu prespicacitatea?
      Poate ca in viata este corect sa spui ce gandesti (indicand cele doua raspunsuri corecte), nu sa incerci sa fii smecher?
      Poate ca daca indica cele doua raspunsuri corecte ar fi obtinut punctajul, iar indicand un raspuns gresit nu poate obtine punctajul aferent?

      • Intrebarea nu este hilara. Este corecta. Un copil sau un adult, nu poate fi evaluat prin teste grila. Un calculator, da, el paote raspunde la teste grila. Dae, daca computatorului ii dai indicatia ca raspunsul corect este unic, si el o baga pe mineca.
        Testelescint o mare porcarie.

    • Daca un om crede ca doua raspunsuri sunt corecte dar stie ca trebuie sa aleaga numai unul, in nici un caz nu il alege pe al treilea dspre care nu crede ca e corect. Nu? Logic, alege unul din cele doua.

  2. Tocmai pt. ca la gramatica sunt nuante si controverse, cei care au propus subiectele trebuiau sa le evite! Ei nu au alta treaba decat sa propuna subiecte in care sa nu fie prezente cazuri de exceptie. Nu propun sa-i trimitem la inchisoare, ci doar sa-i schimbam. Daca nu „platesc” atunci cand gresesc, nu o sa intram niciodata in normalitate.

  3. Tin sa va contrazic. Organizarea concursului este reglementata de un Ordin al ministrului care inglobeaza si o metodologie de organizare. Conform acesteia din urma, art 17, al.11 prevede foarte clar ca baremul de corectare nu se modifica.
    Ati invocat intamplari asemanatoare din trecut. Modificarile se faceau inainte de publicarea baremului, lucru care poate fi asimilat cu nemodificarea baremului.
    In al treilea rand, cum poate fi acceptata modificare felului intrebarii, din varianta unica in variante multiple, LA ALEGERE?

      • Dupa mine problema nu e ca au interpretat propozitiile alea intr-un fel sau altul, ci ca n-aveau voia sa schimbe baremul. Daca s-a detectat o eroare, atunci (asa cum s-a mai facut si in alte cazuri), se anuleaza subiectul respectiv (punctaj zero sau punctaj maxim pentru toata lumea), nu se alege o alta solutie de barem, oricare ar fi aceea.

        • De fapt, ce era mai rau?

          Sa se mențină baremul pe criteriul metodologiei deja stabilite, chiar daca „metodologia” este deja încălcată prin faptul ca răspunsul nu este unic?

          Sau sa se completeze baremul, recunoscând ca mii de persoane ar fi neîndreptățite prin aplicarea lui in vechea forma?

    • La fel de clar este si articolul 11 din

      „(11) Se interzice presedintelui, membrilor comisiei, asistentilor sau delegatilor
      Comisiei Nationale ori ai comisiei judetene/a municipiului Bucuresti sa faca
      modificari ale subiectelor sau ale baremelor de evaluare si de notare, sa dea
      elevilor indicatii referitoare la rezolvarea subiectelor sau sa le furnizeze acestora
      rezolvarea subiectelor.”

      Si juridic (si gramatical) este suficient de clar CUI i se adreseaza interdictia de a face modificari.

      In plus, exista Art. 4. – (1), „coordonarea pe plan national a organizarii si a desfasurarii Evaluarii Nationale este asigurata de MECTS ”

      Art 11 nu spune ca i se interzice coordonatorului- MECTS- sa faca modificari ale baremului.

      • Si cum sa se fi rezolvat situatia creata? 42% dintre elevi au scris subiectiva si tot cam atatia predicativa. Ei ce vina aveau? daca se anula complet subiectul, castigau cei care n-au scris nimic

  4. asta-i ministru….?seamana cu un membru de partid din anii 50…arogant si atotstiutor…ca sa nu spun zicala romaneasca:–prostul nu-i prost destul daca nu-i si fudul” !!!!! in rest sa auzim numai de bine !

  5. Problema este de cu totul alta natura. Cum poti sa ceri unor copii de clasa a 8-a sa raspunda la o intrebare la care nu exista un raspuns unanim acceptat nici macar in randul profesorilor de limba romana? Problema este in programa scolara. Avem nevoie de o noua curricula si de profesori capabili sa o respecte si sa o implementeze. Sistemul actual de invatamant indeparteaza copii de scoala distrugandu-le motivatia si setea de cunoastere.
    Am vazut cadva un serial stiintific al lui Carl Sagan in care acesta descria sentimentele care l-au cuprins atunci cand, fiind in fata rafturilor interminabile cu carti ale bibliotecii publice din New York, si-a dat seama ca in toata viata lui, citind fara intrerupere, ar putea citi o parte nesemnificativa a acestor carti.
    Informatiile pe care le memoram in timpul procesului de educatie scolara trebuie sa fie cele esentiale. De asemenea trebuie sa apara diferentieri de programa scolara mult mai accentuate si mai devreme, in functie de traseul ales de elev. Trebuie stabilit foarte clar care sunt cunostintele generale strict necesare unui tanar avand in vedere si o educatie continua, pe tot parcursul vietii. Trebuie tinut cont si de faptul ca, cu cat memorezi mai mult cu atat ai mai putin timp ca sa iti dezvolti capacitatea de analiza si sinteza precum si imaginatia. Daca se insista pe mai departe ca toti elevii sa aiba aptitudini de critici literari sau de profesori de limba romana, atunci cei care doresc sa devina matematicieni pierd un timp foarte pretios cu memorarea si analiza unor informatii care le vor fi inutile in cariera si in viata. Stapanirea limbii romane nu se obtine facand analize gramaticale de tipul celei in cauza. Reciproca este valabila. Criticii literari nu au nevoie de calcul diferential.
    Cantitatea de cunostintele umane se dubleaza intr-un ritm tot mai accelerat. Cresterea calitatii vietii depinde de dezvoltarile din domeniul stiintei si tehnologiei. In aceste domenii, cresterea cantitatii de cunostinte noi este cea mai accelerata. Tarile care vor constientiza aceste adevaruri (decidentii) vor asigura prosperitate pentru cetatenii lor.

    • Sint de acord cu pozitia dumneavastra.
      Este vorba de copii de 14 ani. 14 ani, Nu 24, nu 34. Copii obisnuiti. Unii buni, altii mai putin buni. Nu meritau sa-si bata joc cineva de ei cu intrebari aiuristice.
      Si nu numai treaba cu tipul de propozitie. Si cu ai cu e-book-ul .
      Credeti dumneavoastra ca la Cuca Macaii toti copii su e-b… si stiu la ce foloseste si sa-l foloseasca? Asta nu este cumva discriminare?

  6. Ca profesor-corector va spun ca ce s-a intamplat azi a fost anormal. Vedeam numele si scoala de unde provin elevii. Secretizarea lucrarilor, elementara pentru orice examen important, a disparut.
    Nu ni s-a spus de la inceput cum sa corectam, am revenit dupa-masa pentru semnaturi langa corecturi pe lucrari si in barem. Un haos! Iar ministrul spune ca e prima data cand nu au existat incidente la evaluarea nationala! Mai rau de atat nu se poate.

    • Asta e problema! De ce s-a hotarat recorectarea lucrarilor dupa ce fusesera desecretizate, iar notele trecute in cataloage?? Este ilegal! Se incalca prevederile metodologiei! Iar ca profesor de romana sustin ca propozitaia era subiectiva. Este inadmisibil si mi se pare culmea ca nimeni nu sesizeaza ilegalitatea! Dupa ce s-au deschis ucrarile, s-a descoperit ca anumiti elevi nu au luat notele potrivite/asteptate?? Cel mai incorect examen de cand sunt eu in invatamant si magariile se fac la vedere!

      • Din precizarile Academiei:


        Fraza propusa spre analiza este o constructie relativa cu o organizare speciala, ce admite doua posibilitati de interpretare, cu atat mai mult cu cat e vorba de un text scris, in care nu se marcheaza locul accentului frastic:
        (1) Subiectiva + Verb copulativ + Nume predicativ
        (2) Predicativa + Verb copulativ + Subiect.

        Si chiar daca interpretarea propozitiei relative ca subiectiva este cea curenta in practica scolara, reflectand topica stilistic neutra (subiectul preceda predicatul), spre cealalta interpretare, ca predicativa, conduc argumente precum: (a) caracteristica limbii romane de a avea o topica libera, inclusiv pentru componentele din structura Subiect + Verb copulativ + Nume predicativ, ceea ce inseamna posibilitatea de a varia, cu efecte stilistice si discursive, topica subiectului si a numelui predicativ; (b) acordul la plural cu verbul copulativ (Ceea ce ma jeneaza sunt dificultatile, si nu este dificultatile).

    • De fapt ati modificat punctajul – acolo unde a fost cazul, doar adaugand 6 puncte pentru raspunsul „predicativa”?
      Sau ati recorectat toate tezele?

      Daca ati procedat in primul mod, nu vad ce importanta avea desecretizarea tezelor.

    • Faptul ca INLOCUIND datele problemei cu ALTE date, mai simplu de analizat, nu inseamna ca subordonata este si subiectiva si predicativa, IN ACELASI TIMP. Subiectul DAT LA ACEST examen avea o singura varianta corecta, subiectiva.

      Daca subiectul ar fi fost:

      Dificultatea rasfoirii e ceea ce ma deranjeaza.

      credeti ca ar fi fost punctata corect si subiectiva, DOAR pe motiv ca unii elevi ar dori sa inverseze?

      Mai parea la fel de minunat, si corect, si in spiritul Academiei, daca ministerul ar fi schimbat baremul si ar fi acceptat ambele variante? NUU.

      Atunci ar fi spus: singura varianta este predicativa, nu mai stam sa rasucim toate cuvintele…

      Deci, daca subiectul incepea cu „dificultatea”, atunci nu era voie sa o inversam si era doar un raspuns corect, predicativa, daca insa subiectul a fost dat incepand cu „ceea ce..”, atunci gata, e liber la inversari, rasuciri, rascoliri si reinterpretari…, deci, hai sa punctam tot ce am putea obtine jucandu-ne cu cuvintele…

      DE ASTA nu este corecta metoda de rezolvare „prin inversare”!

      • Logica dvs. este corecta.

        Dar cum comentati problema acordului gramatical?
        Acela mi se pare un argument clar, logic:
        „acordul la plural cu verbul copulativ (Ceea ce ma jeneaza sunt dificultatile, si nu este dificultatile)”
        Argumentul acesta dinamiteaza „subiectiva; eu as zice ca adevarata problema este ca „interpretarea propozitiei relative ca subiectiva este cea curenta in practica scolara”.

  7. ati fost cumva plecat din tara?
    cum e posibil sa o acuzati pe Andronescu de desfiintarea scolilor profesionale cand dansa spune clar ca asta e una din greselile „reformei” funeriu si militeaza pentru infiintarea scolilor profesionale? faceti de ras corpul profesoral

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro