vineri, martie 29, 2024

Corectitudinea politică – când ești nemernic și mândru de asta

Termenul „corectitudine politică” e documentat în anii ’30 ca să descrie abuzuri ale naziștilor împotriva libertății de exprimare (primești diverse aprobări în Germania numai dacă ești „corect politic”, raporta New York Times în 1934). Termenul revine în anii ’70 ca ironie despre cei prea dogmatici politic în SUA, mai ales între cei de stânga. Dar anii aceia aduc și schimbări majore, în special odată cu eliminarea segregării rasiale – când negrii încep să primească drepturi egale cu restul oamenilor în toate statele SUA (nu doar drept de vot, ci și drept de a se căsători cu persoane albe, sau a studia la aceeași școală cu albii etc.). O tradiție de secole a rasismului și discriminării nu avea cum să dispară numai prin câteva schimbări de legi. Pentru că legea te descuraja acum să fii rasist pe față, publicul și politicienii mai conservatori au preluat expresia „corect politic” pentru a descrie lucrurile ce nu păreau „normale” dar „trebuiau făcute” pentru că „așa-s vremurile” și „așa e corect politic”. Pentru cineva care nu e rasist, e natural că negrii (echivalați la noi: țiganii, ungurii, arabii, evreii, ce-o mai fi) au voie să stea în aceeași sală de clasă cu albii, sau unul lângă altul în autobuz, sau să bea apă de la același robinet. Pentru cineva mai conservator, negrii (țiganii, ungurii, arabii, evreii etc.) sunt totuși inferiori și le dăm acele drepturi doar pentru că „așa au decis niște politicieni” – adică „așa e corect politic”. Și „sperăm” că politicienii s-or răzgândi și „i-or trimite pe negri înapoi unde le e locul”. A, și la fel despre femei, care-s inferioare bărbaților.

Că rasismul nu are baze științifice sau morale, ar trebui să fie clar în 2021. A spune altceva, denotă fie lipsă de educație fie nemernicie fie ambele. Dacă spui că drepturile egale pentru toți înseamnă „corectitudine politică” și nu „decență”, în opinia mea înseamnă că afirmi că ești nemernic și mândru de asta. Înseamnă aroganță ticăloasă.

Dar molima „corectitudinii politice” are și un val doi: cei pe care îi lasă la fel de bine reci atât decența cât și rasismul – dar îi entuziasmează puterea și atenția. Ei sunt cei care vin cu abuzurile „în numele egalității”. Un coleg îmi povestea că la ei în domeniu există în literatura de specialitate noțiunile de „white technology” și „black technology” – numite așa nu după oameni albi sau negri ci din alte motive, mai… tehnice. Și tocmai mergea la o ședință cu colegii specialiști din străinătate, ca să schimbe acele nume ale tehnologiilor pentru că nu-s „corecte politic”. Sau îi avem pe cei care ar vrea să desființeze națiunile pentru că-s inegale – sau notele de la școală pentru că nu-s egale pentru toată lumea. Sau genurile feminin și masculin din gramatică, pentru că-s discriminatoare Exemple destule mai cunoașteți.

A te lăuda cu ticăloșia (cum fac cei care flutură povestea cu „corectitudinea politică”) e un drept uman. Mai departe, putem încerca să evităm așa oameni – dar cam greu, pentru că aroganța le deschide uși / voci pe care decența nu le știe deschide. Putem încerca să dialogăm sau să convingem – dar cam greu pentru că aroganța nu acceptă dialog. Soluție pe termen scurt nu există – și n-a existat niciodată. De la strămoșii noștri romani care se amuzau văzând sclavi omorându-se între ei sau omorâți de animale în Colosseum, am devenit probabil azi mult mai oameni și mult mai puțin fiare. Dar foarte, foarte încet. Și dacă apucăm să mergem mai departe, e greu de crezut că se poate altcumva decât foarte încet. Cu încercarea fiecăruia de a evita pe cât se poate (și da, de tot nu se poate) nemernicia -proprie sau a altora. Și cu educație – nu în sensul de schimbare a dogmelor „vechi” cu dogme „noi”, ci pe bune, despre cum să fii ceva mai mult om și ceva mai puțin animal.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. D-le Profesor ! cu scuze,
    „” Termenul „corectitudine politica” ” este gresit folosit.
    „Termenul ” ( singular ) ar fi corect daca v-ati referi doar la un cuvant / substantiv / adjectiv .
    Altfel , ce ati pus dv. intre ghilimele este o sintagma. Limba Romana are si un alt termen care defineste astfel de situatii : „Oximonoronul – consta in asocierea in aceeasi sintagma a doua cuvinte care exprima notiuni contradictorii, incompatibile din punct de vedere logic”.
    Cu stima,

    • @Cetatean – de atata corectitudine v-a luat valul – „oximonoron”??? – e putin cam cu multe litere, nu credeti?
      OXIMORÓN, oximorone[1], s. n. Figură de stil care exprimă o ironie subtilă sau un adevăr usturător sub forma asocierii paradoxale a doi termeni incongruenți și aparent incompatibili. – Din fr. oxymoron.

    • Poate că nu e cazul să fim prea riguroși în situația asta pentru că riscăm să introducem o complicație. Cu scuze că mă abat de la subiectul articolului, citez din Wikipedia:
      ,,În terminologie […] un „termen” este un cuvânt sau un grup de cuvinte care este utilizat într-un context specific având un anumit înțeles.”

    • DEX definește „termen”, substantiv masculin cu pluralul „termeni”, și ca „expresie” sau „grup de cuvinte care are o accepție specifică unui anumit domeniu de activitate”. Deci utilizarea de către autor a cuvântului respectiv cu referire la „corectitudinea politică” nu e greșită.
      Nu înțeleg însă de ce oferiți și definitia cuvântului „oximoron”.

    • Multumesc pentru observație și pentru răspunsurile la ea. Ceva justificare se poate găsi și în dicționare mai vechi sau în cele de sinonime, dar… da, strict vorbind, „sintagmă” era mai ortodox din punct de vedere gramatical.

  2. ” mai animalule”.
    ” țiganca împuțită”.
    Două expresii a doi președinți de stat.
    ( nu mai enumăr „perlele de inteligenta” debitate de niste domni și doamne cu pretenții de intelectuali . Le găsiți toate pe YouTube )
    Deci strada e încă extrem de lunga . In ” Romania educata” in special.

    • Macar o data putem fi de acord. Un duel intelectual de calitate. Lucrurile n-au fost tranșate de nici o parte. Din pacate așa cum a arătat susținătoarea Romei, Grecia n-a însemnat doar Atena, a fost si Sparta și Macedonia.

  3. „Putem încerca să dialogăm sau să convingem – dar cam greu pentru că aroganța nu acceptă dialog. Soluție pe termen scurt nu există.” O.K., dar ce va face sa credeti ca ar exista pe termen lung? Ati vazut undeva aroganta invinsa de decenta- ca sa preiau termenii dvs.? Ati auzit , pe undeva in lume, de o opozitie cel putin la fel de combativa impotriva imbecilitatilor propovaduite de profetii ” corectitudinii politice”( gen masuri menite sa „identifice și combată modurile în care matematica este folosită pentru a susține viziunile capitaliste, imperialiste și rasiste”)? Doar vorbe contra actiuni in forta.

    • Dacă tragem linia și ne uităm în istorie, ceva soluții or fi fost, de vreme ce azi nu mai murim pe capete de ciumă sau de lipsă de vitamine (pelagră, scorbut, altele), sau nu mai e la modă să tai capetele țăranilor de peste graniță și să le clădești în piramide ca să le numeri „că așa e la război” (vezi Vlad Țepeș). „Profeți”? Nu știu la cine vă referiți, dar sunt acolo și foarte mulți oportuniști care nu cred în nimic. Puteți să le oferiți orice ideologie – se vor plia pe ea exact cu același entuziasm și același apetit pentru abuzuri pentru care ideologia (oricare vine la îndemână) e doar un pretext. După vremuri, „dânșii” vor fi la fel de entuziaști conservatori, țărăniști, liberali, legionari, comuniști, iar apoi anticomuniști. Dar… doar pentru că ei sunt cum sunt, nu înseamnă că e justificabilă segregarea rasială.

  4. Nu pot sa nu remarc constructia:
    Pentru cineva care nu e rasist, (…) pentru cineva mai conservator (…).
    Cu alte cuvinte, sa fii conservator astazi echivaleaza cu a fi rasist? Un pic fortat cred. Rasisti avem si de o parte si de alta a spectrului politic. Rasisti avem in toate rasele, clasele, natiunile si continentele. Avem albi rasisti, negri rasisti, asiatici rasisti (presupun ca e binecunoscut tratamentul aplicat etnicitatilor non-han in China la inceputul pandemiei, de exemplu?)
    Din punctul meu de vedere, artificialul discutiei de azi despre rasa, oprimare bazata pe „gen” etc sunt manifestari pe stil nou ale doctrinei criminale numite marxism, de care, sincer, credeam ca am scapat in 89-90.
    Cu cat discutam mai mult despre rasa si preferinte sexuale, despre impartiri arbitrare in oprimati si opresori, cu atat mai rau ne va fi. In mod normal legea e una pentru toti si spre asta ar trebui sa ne canalizam eforturile. In schimb, ne irosim energiile sociale in colectivisme paguboase si categorisiri deficitare & periculoase.

    • A nu discuta înseamnă a băga gunoiul sub preș.
      Dacă nu se vede în spațiul public ne putem preface că nu există, că nu e la noi, că e rușine să abordăm subiectul. Adică exact ce-își dorește rasistul, xenofobul, bigotul și idiotule.

  5. Domnule Dumitrescu, ca de la clujean la clujean, da ce v-a casunat pe unguri de i-ati pomenit de doua ori in acest articol intr-o companie nu foarte magulitoare?
    Nici pomenirea arabilor nu mi se pare mai fericita, prezenta lor pe aceste meleaguri fiind de data recenta. Ne putem aminti de statutul studentilor arabi din perioada RSR-ului, de „bisnita” cu valuta, tigari si produse occidentale, de cum erau priviti de femeile noastre, etc…
    Da, evreii si mai ales tiganii au avut parte de necazurile lor cu noi si din pacate, istoria predata in scoli nu face lumina in aceste subiecte mai putin onorante pentru noi.
    Despre maghiari, ce sa spun, nu cred ca romanii i-au considerat vreodata inferiori, din contra, noi suntem cei care timp de cateva sute de ani nu am avut drepturi egale cu ei, cu sasii si cu svabii in Ardeal. Dar atunci erau alte vremuri si astfel de practici erau raspandite in toata lumea, inclusiv in cea civilizata.

    • Tot de la clujean la clujean.
      (Nu e banc. )
      Autorul se referă la acele exprimări ” măgulitoare” din ” cultura” noastră.
      Bozgor, ungur alaturi de tigan , araboc , jidan , etc.
      Sunt foarte raspindite dincolo de Carpați.
      Eu ca unu născut în Cluj și 30 de ani vechime in orașul natal , rad cînd citesc pe bloguri , fb, niste perle de exprimare și gândire a unora care în viața lor nu au avut prieteni, colegi de munca , vecini , persoane din categoriile enumerate cu dispreț de imaginarul colectiv.
      Am ajuns la o anumită vârstă și am tras o concluzie.
      Cultura nu creste pe camp. Toate oile, caprele , vacile , bivolii ( adică rumegătoarele) ar fi culti / culte. 😀😀😀😀
      Răbdare și tutun.

      • M-am prins și eu unde a bătut autorul, dar am făcut un pic pe prostu’ pentru că pomenirea ungurilor mi s-au părut chiar forțată. Că unii dintre noi îi mai facem câteodată bozgori și unii dintre ei ne mai fac câteodată büdös oláh (valahi împuțiți), asta este, dar cu adevărat rasiști am fost și mai suntem inca doar fata de țigani.

  6. Da, insa ce ne facem atunci cand „corectitudinea politica” devine ideologie de stat, utlizata pentru a constrange sau pentru a distruge istoria, pentru a darama statui sau pentru a arde chiar si carti? Aici nu mai vorbim despre o simpla discriminare rasiala sau religioasa care nu-si are locul in Sec. XXI. Deja observ cu ingrijorare, precum domnul presedinte, ca exista numeroase incercari de a ne „sensibiliza” in legatura cu fenomenul LGTB+-. Daca pana acum 10 ani nu existau aproape deloc scene erotice intre gay in filme, astazi pana si in Star Trek Discovery exista astfel de scene. Este doar o constatare, asa ca nu dati cu parul in mine. Deja scenele erotice intre barbati-femei mi se par evenimente. Este clar o exagerare. Una este sa prezinti viata unui artis, sa spunem, si idilele sale gay si alta este sa introduci scene explicite in din ce in ce mai multe filme.
    Ce vreau sa spun este ca fiecare cuvant pe care-l scriem sau il vorbim va trebui analizat si ne vom teme sa-l rostim din cauza corectitudinii politice. De altfel, dupa cum bine ati spus in articol, originea acestei idei stangiste provine din vremuri obscure si triste.

    • mike, eu zic că sunt bune scenele cu gay. Îmi dau ocazia să-mi mai torn un pahar de vin fără să pierd prea mult din acțiunea filmului. Dar și mai mult îmi plac scenele de groază din filmele de gen: atunci se ridică nevasta și îmi aduce sticla de la rece. Nu e nicio conspirație sau ideologie de stat, pur și simplu regizorul caută să șocheze, să frapeze, să atragă prin neobișnuit. Neobișnuit, nu inexistent, așa că e corect politic.
      Iar corectitudinea politică nu e un concept al stângii. Prima dată a fost folosit într-o decizie din secolul XVIII a Curții Supreme a SUA, prin care un toast în cinstea Uniunii a fost considerat ca nefiind politic corect, întrucât SUA sunt cea mai reușită creație a omului, dar omul este cea mai reușită creație a Lui Dumnezeu. Și corect era să primeze creația divină. Termenul a fost deci folosit mai ales de conservatori SUA, iar în Europa abia în perioada postbelică. E drept, odată cu accentuarea diferențelor ideologice fiecare parte și-a format propriul set de reguli, numit adesea de către stângiști „corectitudine politică” în mod ironic, ca o aluzie la uzanțele antebelice ale conservatorilor. Însă, începând cu anii 90, aceștia din urmă au reluat conceptul, dar i-au atribuit fraudulos sensul de Cenzură, de îngrădire a exprimării libere.
      În realitate ceea ce ar trebui întotdeauna înțeles prin corectitudine politică sunt acele valori comune, lipsite de ideologie, desprinse din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Nici stânga, nici dreapta.
      Autorul îi numește nemernici atât pe cei care se mândresc a fi incorecti politic, cât și pe zeloșii care vânează la orice conotație semantica peiorativa a vreunei exprimări nefericite și al cărei sens comun este de obicei inofensiv. Există excese în ambele direcții, dar ele nu trebuie folosite ca argumente, nici pro- nici anti-concept.
      Uite, Ioan mai sus scrie: da ce v-a casunat pe unguri de i-ati pomenit de doua ori in acest articol intr-o companie nu foarte magulitoare? Care ar fi acea companie nu foarte măgulitoare? Cu siguranță Ioan nu a vrut să jignească nici țiganii, nici evreii, nici arabii, după cum rezultă din continuarea postării sale. Dar vreunul dintre aceștia ar putea înțelege greșit, ceea ce trebuie evitat, zic eu. E chiar așa de greu?

      • @Hantzy, „Însă, începând cu anii 90, aceștia din urmă au reluat conceptul, dar i-au atribuit fraudulos sensul de Cenzură, de îngrădire a exprimării libere.” Nu stiu cat de „fraudulos” suna, insa atunci de ce este folosita ideea pentru a constrange astazi si pentru a crea falsa impresie ca lumea are o problema cu „corectitudinea politica”? In rest, istoria termenului si a ideii de „corectitudine politica” nu mai conteaza. Personal, am avut ocazia sa cunosc si sa lucrez cu diferite natiuni inca din facultate (nemti, austrieci, ucraineeni, rromi, bulgari, francezi, musulmani, etc….), asadar nu-mi vorbiti mie de toleranta sau chestii din astea, va rog. :) Astazi chiar, lucrez intr-o instutie unde toti colegii provin din culturi diferite si nationalitati diferite. Dar, atunci cand nu prea intri in contact cu alte culturi sau tenuri de nuante diferite (uite ce elegant am scris, sic!) ajungi sa-i respingi probabil pe cei diferiti de tine. Un nepot de-al meu care avea 6 ani a avut acum mai multi ani o reactie atunci cand a vazut o fetita de culoare la gradina zoologica din Bucuresti: a venit la mine speriat si mi-a zis ca este „neagra”. Ca el sunt cateva milioane in Romania, inclusiv in aparatul bugetar de stat, din astia de voteaza AUR la alegeri, de exemplu. Din astia care se cred aparatorii neamului romanesc, care nu permit „intruziuni externe” sau „elemente”, asa cum ii numea pe straini fosta Securitate. Culmea este ca au o problema, nu cu cei de culoare sau alte religii, ci chiar cu vecinii lor albi caucazieni si cetateni ai UE! Dar este treaba lor si la urma urmelor, „fiecare pasare pe limba ei piere”.

        • Intr-o societate sunt multe constrângeri: regulile de politețe, dress codes, ora de vara, fumatul in locurile publice, consumul de alcool pe strada, cei șapte ani de-acasă etc. Unele sunt încă mai dure decât cele ce decurg din DUDO, dar ne-am obișnuit cu ele. Ne vom obișnui și cu cele pe care le percepem acum ca fiind constrângeri doar pentru ca sunt noi. Și cândva le vom prețui.

          E adevărat, nu contează istoria termenului. Dar dumneata ești cel care a făcut primul apel la originea “stângistă” a conceptului și părea să îți fie suficient pentru a-l demoniza.

  7. O lege nu schimba o mentalitate.Daca va aduceti aminte(asta depinde de varsta dvs>)si Ceausescu a dat o lege prin care apelativele doamna domnule<trebuiau sa dispara si sa fie inlocuite cu"tovarase<tovarasa.Si?toata lumea si-a vazut de treaba si-aucontinuat cu ce stiau.Asa si cu aceasta corectitudine politica.Copii isi vor striga mama tot "mama" si nu "persoana a doua"(nu,a doua e tata,mama e persoana intaia).Si nunam de ce sa-mi cer EU scuze pentru sclavagismul di n 16OO-1700 acum,in2021!Ar trebui sa-i invinovatesc pe cei de atunci ca nu foloseau telefonul mobil!Nu_i putem invinovati pe Columb ca a descoperit America navigand co corabii si nu cu vapor cu aburI.Georgeta

    • Deocamdata sunteti libera sa fiti rebela, mai vedem dupa ce toate ineptiile postmoderne devin LEGI…

      „Politics is always downstream from culture”

      • Daca e nevoie de legi pentru a ne redobandi libertatea de a nu mai privi in paturile oamenilor si a avea bunul simt sa nu mai luam decizii bazate pe culoare pielii si origini sociale, atunci legi sa fie! (Presupun ca stiti ca la originea tuturor acestor ticalosii se afla crestinismul cu toate ororile social-politice care au decurs din el?)
        Sa numesti ineptii aceste libertati si asumari de bun simt se numeste, asa cum spune si autorul, nemernicie (cu staif).

  8. Pentru a fi adeptul, agentul, practicantul corectitudinii politice cred că e nevoie de o oarecare doză de nemernicie sau prostie.

    • E nevoie de ambele .Sunt destui care le posedă în cantitate mare pe ambele țărmuri ale Atlanticului dar și în Australia și Noua Zeelandă.Corectitudinea politică nu a prins în Africa,lumea islamica,China,Japonia și în alte țări din Asia și America Latină.In ultima încă mai are adepți comunismul de rit vechi.La no i exista simpatizanți ai comunismului ceaușist de rit vechi(bătrâni) și adepți ai comunismului de rit nou,corect politic ,progresist dar tot anticapitalist(tineri).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Silaghi-Dumitrescu
Radu Silaghi-Dumitrescu
Profesor Universitar Universitatea Babeș-Bolyai , Cluj-Napoca (România) Predare chimie bioanorganică, materiale și procese bioanorganice / chimie bioanorganică avansată, biochimie avansată, biochimie aplicată, chimie computațională, enzimologie clinică și imunologie, cercetare Director al Centrului pentru Strategie Universitară al UBB, din 2020

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro