vineri, ianuarie 22, 2021

Jurnaliști de elită: corespondenți de la Washington

La câteva ore de la conferința de presă comună a președinților Trump și Iohannis la Casa Albă, jurnalistul Cristian Pantazi de la Hotnews scria pe Facebook:”Am petrecut patru zile incredibil de intense în Washington alături de ziariști super-profesioniști: Alex GiboiRamona AvramescuMaria Georgiana Toader, Raluca Lunculescu, Dana Păcurar, Alina Paraschiv, Anielle Neuf. Plus operatori care au îndurat la greu oboseală și stres. Știu că presa română arată destul de rău, dar fiecare redacție are o coloană vertebrală formată din ziariști de primă mână”. Printre cei menționați de Pantazi se află și reporteri de la televiziuni subordonate unor interese nelegitime, ca Antena 3 sau RTV.Totuși, este un elogiu binemeritat adus jurnaliștilor care, chiar sub presiunea politicilor suspecte ale unor patroni, se străduiesc să-și facă meseria. În mod excepțional, nu voi menționa mizeriile care curg post-festum în presa online și în unele televiziuni la adresa jurnaliștilor care au marcat puncte pe terenul profesionalismului. Ele indică caracterele urâte ale semnatarilor, lipsite de consistență morală și mâncate de invidie. Sunt atât de rare momentele când jurnaliștii români sunt puși în situația de a intra în competiție reală, atât între ei cât și cu presa internațională, pe teme importante care fac agenda media pe mapamond, încât laudele sunt cuvenite.

În pregătirea unei vizite, echipa de comunicare a administrației prezidențiale face unele negocieri, mai întâi cu acele redacții care solicită participarea (în mod inevitabil, numărul de participanți va fi limitat în ceea ce jurnaliștii americani numesc ”presidential bubble”- bula prezidențială), apoi cu echipa de comunicare a țării vizitate. Delegația de 21 de jurnaliști români (incluzând cameramanii) la această vizită nu pare să fi fost selectată pe criterii politice, din ea făcând parte și propagandiști ostili președintelui Iohannis. Aceștia, dealtfel, nu au produs nici știri, nici relatări demne de atenție.

O vizită la nivel înalt înseamnă pentru jurnaliștii care îl însoțesc pe președintele statului o serie de pregătiri în avans. Sunt necesare acreditări, vize, preparațiuni de călătorie de la asigurări de sănătate la aparatura necesară pentru captare și transmisie. Jurnaliștii trebuie să stăpânească de preferință limba țării, dar cel puțin două limbi de circulație internațională, să aibă rezistența fizică necesară unor tururi de forță intense timp de câteva zile, pe orice vreme, să se poată acomoda, să cunoască protocolul și uzanțele diplomatice, să respecte disciplina și regulile impuse de gazde, dar să se și descurce pentru a obține informații. Dar, dincolo de toate determinantele pragmatice, e important profesionalismul, ce știe jurnalistul, ce cultură are, cât este de pregătit în materie de politică internațională, cât înțelege despre priorități, zone sensibile, relațiile cu țara sa și ce capacitate de interacțiune are. Se adaugă viteza de reacție, exclusivitățile, calitatea relatărilor și impactul lor. Pe acest teren au punctat câțiva jurnaliști, ca Ramona Avramescu, Cristian Pantazi, Raluca Lunculescu, Dana Păcurar, reușind să stabilească agenda internațională și agățând pe pagina întâi a presei americane numele României. Buzz Feed menționează că ”în mai puțin de un minut, un reporter modest din România (Ramona Avramescu-TVR) a reușit să facă ceea ce nu au putut liderii din 27 de țări și propriul staff al președintelui Trump: să îl determine să se angajeze la principiul apărării colective a NATO”.

.Deși crede că, în mod nedrept, unele aspecte ale vizitei președintelui Iohannis la Casa Albă au fost obturate de interesul exagerat al presei americane pentru audierea fostului șef FBI, James Comey, profesorul Peter Gross de la Tennessee University, expert în mass-media Europei Centrale și de Est, analizează ca pozitivă expunerea mediatică a României. Reuters, Fox News, Los Angeles Times, Chicago Tribune, Time digital, CNN și toate canalele care contează au consemnat pozitiv vizita, au menționat angajamentul președintelui american față de art.5 al Tratatului NATO, precum și atitudinea sa intransigentă față de corupție. Aflați în competiție reală, ”modeștii” jurnaliști români au făcut față cu brio exigențelor unei vizite importante, pentru care și președintele Klaus Iohannis s-a pregătit corespunzător, lăsând o bună impresie. Astfel, publicul din România a primit informații cuprinzătoare, interesante și a putut înțelege cum se așază România într-un context internațional atât de răvășit.

Societatea Timișoara a decernat premiile media pe 2016 unor proiecte jurnalistice remarcabile prin profesionalism și spirit civic. Premiul ”Oscar Berger” a fost acordat RISE Project și coordonatorului Paul Radu, iar premiul ”Alexandra Indrieș” l-a primit DIGI 24 și redactorul-șef Cosmin Prelipceanu.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Alex Giboi? Cumva Alexandru Giboi, șeful de la Agerpres? Ală care și-a angajat fiica/fata sau ce o fi pe acolo? Tatal unei agentii de presa rupta de realitate? Seful cenzurii si suficientei ziaristice? Care i-a bani frumosi degeaba de la stat an de an? Aia care pleaca in deplasari inutile la finele fiecarui an ca sa nu ramana bani de returnat la bugetul de stat? Care primea subventii de la stat cam cat vindea intr-un an Mediafax? I-o fi facut cinste lui Pantazi de il ridica atat de mult in slava

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.