joi, aprilie 18, 2024

Coronavirusul, mersul înapoi în timp și dilemele duratei – de ce trebuie ajustate unele abordări?

Per total, România s-a descurcat rezonabil până acum cu gestionarea crizei generate de coronavirus. Desigur, o serie de aspecte pot fi discutate, inclusiv statistic sau din punctul de vedere al transparenței și comunicării, dar dacă ne uităm la complexitatea subiectului versus ce s-a făcut și ce se întâmplă și în alte state, eforturile implicate sunt de apreciat.

Rămâne, însă, problema suficienței pachetului de măsuri economice anunțate pentru moment (inclusiv prin ordonanțele de urgență publicate sâmbătă) unde părerile sunt, în general, sceptice.

Trebuie mai ales avută în vedere sustenabilitatea restricțiilor pe termen mai mare de câteva luni, greul pentru economie abia acum începând, iar sistemul de sănătate urmând a fi supus unei presiuni în creștere.

România fiind, din păcate, o țară rămasă doar cu oaze de competențe și cu rezerve reduse, este mai important decât în alte părți ale lumii (a) atât să gestioneze situația fără a ieși prea mult în afara oazelor respective (pentru că abordări de masă nu au cum să dea ceva bun în prezent), cât și (b) să stea puțin timp în zona de restricții extinse (neținându-ne buzunarele).

O parte dintre cei deja implicați în efort vor și manifesta o oboseală și un stres în creștere.

În plus, România având o performanță medie slabă în privința redactării legislației necesare în ultimii 30 de ani și pe timpuri normale, cu cât se va adopta una nouă în cantitate mai mare și mai repede, cu atât vom intra mai des în zona erorilor.

Faptul că s-a redus complexitatea tehnică a vieții (fiind mai simplu de reglementat ce nu se poate face decât ce se poate face) ajută, dar sunt limite și așa dacă volumul de măsuri necesare se va multiplica, mai ales având în vedere nevoia în creștere de anticipație și de corelare.

Din motivele de mai sus este și importantă curbarea cât mai lină a graficului evoluției pandemiei despre care se tot vorbește în multe țări, dar și păstrarea unei durate totale a restricțiilor la un nivel rezonabil pentru ca efectele negative să nu le depășească pe cele pozitive, inclusiv pe planul sănătății generale.

Pentru aceasta, sunt utile cât mai multe perspective de bună credință și o dezbatere largă cu privire la imaginea de ansamblu și opțiunile disponibile realist.

În acest sens, cred că abordările pentru faza următoare ar trebui ajustate pentru a ține cont de o serie de realități și dinamici.

1 . În primul rând va trebui avut în vedere că atât timp cât se vor aplica restricții de masă economia, per ansamblu, se va deteriora rapid, indiferent de câți bani se aruncă în piață

In filmul Surogate din 2009, cu Bruce Willis ca actor principal, este descrisă o lume în care fiecare individ controla de acasă un android care desfășura activitățile ce necesitau deplasarea în exterior (la locul de muncă, baruri, alte întâlniri sociale, etc).

Astfel, nu exista niciun risc de accident pentru omul real (iar prin interfața cibernetică respectivă acesta se bucura de experiențele vieții din exterior). Orice se întâmpla rău afecta doar avatarul respectiv care putea fi înlocuit.

Pelicula respectivă (unde androizii sunt dezactivați până la urmă) îmi pare relevant de amintit din două perspective.

În primul rând, pe plan mai filozofic (dar adevărat), aceasta subliniază ideea că o viață nu poate fi cât de cât completă fără a o trăi direct întru totul, și nu în bună parte virtual.

În al doilea rând, din punct de vedere mai pragmatic, filmul este interesant pentru faptul că nici măcar într-un scenariu science fiction nu s-a imaginat că economia ar putea funcționa rezonabil dacă oamenii stau acasă (fiind necesar ca cineva să facă în locul lor partea de exterior).

Desigur, pentru moment, prima idee nu ar fi una prudent de prioritizat (în anumite cazuri putând deveni chiar o infracțiune). Ea ne arată, însă, de ce va fi foarte dificilă respectarea unor restricții dure la scară largă și pentru mai mult timp.

A doua idee nu poate avea nici ea prioritate pe termen foarte scurt (după cum observăm în multe țări), dar nu cred că este necesară cine știe ce expertiză sau analiză profundă pentru a conștientiza că lucrurile se pot schimba destul de rapid (a) economia neputând funcționa pe perioada unor astfel de restricții de masă decât departe de nivelul anterior, iar (b) sustenabilitatea unei evoluții “cu frâna trasă” depinzând într-o măsură foarte importantă de cât timp vor dura restricțiile.

Motivele principale (majoritatea relevante și pentru alte țări) țin de aspecte precum:

  1. O parte importantă dintre cei care stau acasă nu pot să producă ceva în această perioadă.Chiar dacă munca de la domiciliu e posibilă în destule sectoare, din păcate nu este așa în multe altele – a se vedea, de exemplu, sectorul auto (care reprezenta anul trecut aproximativ 26% din exporturile României1) sau agricultura;
  2. Dacă ne dăm jos din avioanele, utilajele industriale și mașinile economiei capitaliste pentru a reveni la mersul pe jos prin curte sau apartament și la o implicare reținută în rest – și asta nu doar în România, ci și în statele cu care avem relații comerciale – nivelul economic nu prea are cum decât să meargă gradual înapoi înspre nivelul din perioada când se mergea pe jos. Tehnologia disponibilă ne va permite să nu mergem chiar cu un secol în urmă, dar este evident că pe durata restricțiilor nu se poate performa decât departe de nivelul de până acum vreo lună, când se foloseau toate mijloacele disponibile. O parte din sectoarele economice sunt mai puțin afectate decât altele, dar procentul lor în PIB este cu totul insuficient, mai ales pe termen mai lung. Astfel, deși ponderea serviciilor în economie în mod normal este mare față de partea de producție, dependența reciprocă este semnificativă. Dacă producția scade sau se oprește (cum e deja cazul la noi la Ford sau Dacia, de exemplu), foarte multe servicii se vor reduce și ele chiar dacă o parte ar fi putut fi prestate lucrându-se de acasă. Aceasta pe lângă faptul că o serie întreagă de servicii au devenit cvasi-imposibile cu totul (precum turismul).
  3. Nevoile omului izolat acasă sunt mult mai mici decât ale omului în dinamică socială – ce poate consuma acesta efectiv fiind semnificativ mai scăzut (chiar pe fondul unor creșteri de prețuri)2. Chiar dacă i s-ar asigura în continuare un standard de putere de cumpărare apropiat celui anterior, acesta nu va ajuta proportional economia – pentru că nivelul cheltuielilor efective nu are cum să fie decât mult diferit de cel de acum o lună (cu consecințe pe tot ce înseamnă consum total, venit pentru alții, TVA colectat, etc). Creșterea consumului de electronice, produse și servicii medicale, mâncare, internet, dezinfectate și hârtie igienică, etc, este mult sub diferența de comenzi de mașini și piese pentru industria auto și de produse din mai tot restul industriei, cumulată cu diferența de consum de carburant, utilități și consumabile la birouri și fabrici, servicii legate de turism, meditații și alte forme private de educație, restaurante, baruri, hoteluri, catering la birouri, saloane de înfrumusețare, hulitele păcănele, etc.
  4. Românii din afara țării trimit deja și vor trimite semnificativ mai puțini bani acasă multe luni de acum încolo (vorbim de miliarde de euro);
  5. Simpla suspendare a numeroase circuite internaționale generează deja un impact economic suplimentar, atât prin pierderea unor venituri importante pentru ce vindea România, cât și prin achiziții de produse din afara țării devenite mai costisitoare;
  6. Întârzierea în sine va avea costuri importante cu privire la numeroase proiecte;
  7. Costul sănătății va crește semnificativ anul acesta;
  8. România a intrat în criză cu puține rezerve din cauza politicilor prociclice din ultimii ani;
  9. Punctele (i), (ii) și (iii) vor genera o scădere rapidă și semnificativă a veniturilor statului în această perioadă (TVA, accize legate de carburanți, impozit pe venit/profit, etc), dincolo de măsurile proactive necesare (de aici, probabil, și începutul timid de până acum).
  10. Chiar dacă vor veni sume importante de la UE sau statul va lua măsuri de investiții în diverse infrastructuri, nu poți să implementezi multe tipuri de proiecte care să merite economic dacă nu ieși din casă.

2.În al doilea rând, abordările vor trebui să ia în considerare riscul ca pandemia să dureze relevant mai mult decât 2-3 luni (potențial 1 an sau mai mult)

Cu toții sperăm la o contracarare a pandemiei până la sfârșitul lunii mai. Din păcate, nu e deloc exclusă o perioadă mult mai lungă, potențial de peste un an, poate chiar doi.

Motivul ține de faptul că – raportat la abordările actuale din lume (care merg pe ideea că restricțiile de masă sunt necesare pentru a preveni îmbolnăvirea populației tocmai din cauza inexistenței unui leac) – singurul mod în care se poate cert recupera în integralitate viața obișnuită de dinainte de pandemie este găsirea unui tratament cu adevărat eficace.

Un tratament care ar ajuta, dar nu ar vindeca, riscă să nu poată schimba suficient constrângerile. Chiar dacă mesajul public și restricțiile s-ar relaxa, prin prisma avertismentelor transmise la nivel global până acum, abordările individuale ar rămâne probabil înfrânate pe termen lung dacă nu ar fi inventat un astfel de tratament.

Or, până în prezent, nu am identificat nici o lămurire științifică oficială clară cu privire la descoperirea unui tratament vindecător garantat și la orizontul de timp estimat pentru distribuire largă (deși vești încurajatoare au început să apară, dar cu confuzii majore între ce înseamnă un studiu clinic și un tratament confirmat). Se cunoaște și faptul că încă nu s-a descoperit un vaccin eficient pentru coronavirusul SARS 1, deși cunoscut de 12 ani.

O declarație recentă a unui reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății menționa că ar fi peste 40 de vaccinuri și 200 de tratamente cu privire la Covid 19 în analiză la nivel global, exprimând speranța că se va înregistra în cazul de față un succes mai repede de …4 ani.

Și dacă s-ar descoperi în câteva luni un vaccin pentru Covid 19 care să pară eficient, toți cei care sunt familiarizați cu procesul de fabricație a vaccinurilor și ce implică acestea știu că timpul necesar unei producții și distribuții de masă la nivel global riscă să fie de cel puțin 12-18 luni și în cazul în care se alocă resurse deosebite.

O serie de verificări nu pot fi grăbite prea mult fără riscuri serioase tot de sănătate (pe lângă cheltuieli aiurea).

Desigur, dacă o persoană este în stare critică, va merita poate încercat și ceva experimental, dar o tratare a populației largi va necesita discernământ și dovezi solide.

3. Abordările și pachetele de măsuri vor trebui, așadar, calibrate în așa fel încât să fie sustenabile și în cazul în care durata pandemiei va fi relevant peste 2-3 luni și să mai poată fi făcut și un sprint la final pentru a nu ieși pe ultimul loc

Dacă nu se găsește un tratament care să vindece rapid, teoretic ar trebui fie să se modifice abordarea legată de restricțiile de masă la un moment intermediar (probabil cu o limitare a lor la segmentele mai vulnerabile), fie acestea să fie asumate pe toată durata între timp, oricât de lungă.

Practic, trebuie însă înțeles că factorii menționați la secțiunea 1 pot duce la consecințe cu o balanță a riscurilor diferită de ce pare în prezent mult mai repede decât termene de genul de mai sus.

Aici aș menționa, în context, un alt film, “A Sound of Thunder”, tot un science fiction (din 2005), care descrie o lume din viitor în care se inventase călătoria în timp. O firmă organiza contra-cost expediții de vânătoare pe vremea dinozaurilor împușcându-se de fiecare dată un dinozaur care, oricum, urma să moară imediat într-o erupție. Totul în ideea de a nu schimba ceva care ar fi putut să aibă un efect nebănuit asupra viitorului.

În film, într-unul din salturile în timp, o armă se blochează și unul dintre vânătorii panicați calcă pe un fluture până să reușească să ajungă la capsula de salvare.

La întoarcerea acasă, echipa respectivă își dă seama că se petrecea ceva ciudat, apărând regulat valuri temporale din trecut care modificau viitorul, regresându-l progresiv înspre stadiul în care oamenii nu numai că nu mai aveau o civilizație modernă, dar nu mai era clar nici dacă urmau să mai rămână prezenți ca specie la finalul valurilor respective. Spre ușurarea generală, totul se termină cu bine – se reușește un ultim salt în trecut la țanc pentru a împiedica omorârea fluturelui buclucaș.

Or, ce se întâmplă în prezent, în viața reală de data aceasta, începe să aducă cu ideea valurilor temporale respective pentru o serie întreagă de sectoare economice importante care regresează rapid, dar, în destule privințe, și pentru viața fiecărui individ în parte și a ansamblului societății umane.

Din fericire, situația nu este nici pe departe la fel de dramatică (pentru cine s-ar grăbi să mă acuze de lipsă de sensibilitate, rog a se vedea filmul respectiv).

Trebuie însă înțeles că primul val de înghețare a activităților unor firme inițiat în România deja are efecte importante pentru economie și are vocația să fie urmat de un nou val (probabil mai mare pe ansamblu), care la rândul său va fi urmat de un alt val.

De asemenea, cu fiecare val sau extindere de durată, am merge mai mult în spate și cu resurse din ce în ce mai sub presiune.

Dacă societățile comerciale afectate în România care contează pentru competitivitatea pe termen mediu și lung nu sunt sprijinite să-și păstreze nu doar capitalul uman, dar și cel material și de acces la lanțuri de furnizori-clienți în această perioadă, consecința nu poate fi pe termen mediu și lung decât o economie de un nivel apropriat de cel anterior existenței societăților respective sau una în care acestea vor fi fost cumpărate pe mai nimic de alții mai înțelepți sau cu mai multe mijloace decât noi.

O perioadă lungă de restricții riscă să aibă efecte serioase și asupra sănătății fizice (în alte privințe decât Covid 19), dar și mentale. Chiar dacă lanțurile de aprovizionare cu medicație mai largă vor rămâne neafectate și pe termen mai lung, sedentarismul, excesul de privit la televizor și alte ecrane și reducerea frecvenței cu care se va merge la spital sau la analize pot avea consecințe importante.

Este de discutat și care ar fi nivelul de imunitate, colesterol, glicemie sau tensiune arterială al populației, inclusiv mai vulnerabile, după ce ar sta luni de zile (sau mai mult) cvasi-izolată acasă, etc.

Apar deja preocupări și cu privire la numărul de nașteri (teama de criza economică, și de a trebui să se ajungă la controale prin spitale fiind factori de descurajare, pe lângă o atenție mai scăzută și din partea medicală la aspectele de fertilitate, etc).3

De asemenea, viața socială legată de restaurante, hoteluri, baruri, ceainării, discoteci, școli, grădinițe, plaje, concerte, competiții sportive, saloane de înfrumusețare, turism, transport în comun la modul mai general, campanii electorale, manifestații în piață, nunți, botezuri, onomastici sau înmormântări ar deveni problematică pe termen lung, cu consecințe potențiale psihologice, dar și practice și politice de gândit atent. Statisticile vor trebui analizate nuanțat și în corelare cu alte cifre.

Cele de mai sus înseamnă, în esență, că trebuie chibzuit foarte bine ce restricții se aplică, pentru ce perioadă, precum și ce se sprijină între timp având în vedere și scenariul nedorit, dar posibil, al unei durate a pandemiei de aproximativ un an sau doi.

România nu poate proteja totul oricum, dar unele lucruri pot fi reconstruite mult mai ușor decât altele.

4. Linii principale de avut în vedere

Cred că abordările vor trebui să aibă în vedere ajustat/cu prioritate:

4.1 Nevoia maximizării rapide a resurselor atrase pentru cât mai multă marjă de manevră

Din păcate, deși este frustrant, este necesar ca România să se împrumute repede și cât de mult poate atât în intern (și cu apel la susținerea populației care își permite), cât și extern, pentru a avea maximă flexibilitate. Demersurile vizibile public trebuie duse mult mai departe, timpul curgând defavorabil.

Desigur, banii nu ar trebui în nici un caz aruncați aiurea, dar ar merita încercată obținerea promptă a unor disponibilități cât mai mari (iar dacă nu va fi nevoie de toate, cu atât mai bine).

La nivel european merită insistat și asupra faptului că mulți români se întorc acasă, ceea ce ar necesita un sprijin calibrat în consecință.

4.2. Nevoia analizării momentului optim pentru limitarea restricțiilor la segmentele cele mai vulnerabile sau chiar ridicarea acestora

O izolare la scară largă pe termen mai mare de câteva luni nu pare sustenabilă economic (din perspectiva revenirii cât de cât rapide la nivelul anterior).

După cum menționam și mai sus, e destul de posibil ca și din punct de vedere medical consecințele să depășească pe termen mediu Covid 19 fie din cauza epuizării sistemului medical, fie din cauza co-morbidităților și altor probleme de sănătate cauzate de o izolare prelungită și o economie în regres masiv. Vor trebui, probabil, păstrate destul de curând restricțiile doar în privința segmentelor mai vulnerabile pentru a reduce impactul pe ansamblu la un nivel suportabil și pentru o corelare cât de cât a avantajelor măsurilor cu costul lor (pe partea pur economică, doar îndatorarea va face probabil un salt de peste 20% din PIB chiar și așa).

Va fi dificil politic de procedat prea diferit de alții, dar va fi foarte important să flexibilizăm circulația printre primii.

E posibil și ca o parte dintre sutele de mii de oameni în vârstă care trăiesc singuri în România să prefere, oricum, acest risc celorlalte pe care le percep a-i afecta și va fi dificil de decis mult timp pentru ei sau de aplicat cine știe ce amenzi sau închis cu pază pensionari.

O serie de studii ar trebui initiate în acest sens pentru o analiză bine documentată și gândită și o abordare graduală (cu protecție suplimentară pentru segmentele mai vulnerabile).

4.3 Nevoia unei abordări diferențiate pe mai multe paliere până la ridicarea parțială sau totală a restricțiilor)

Trebuie înțeles foarte bine că perioada restricțiilor de masă este una care reflectă practic (chit că temporar) un nou model socio-economic, diferit de cel obișnuit.

Rețeta obișnuită (inițiată în Vest cu sume colosale), de evitare a austerității și încercare a păstrării unui nivel ridicat de putere de cumpărare pentru populație va ajuta dar nu va putea funcționa ca de obicei pentru că se consumă mult mai puțin dacă stai acasă.

Acesta este probabil și motivul pentru care UK a mers pe varianta mixtă (e drept, contestată) de a limita restricțiile mai mult la segmentele de populație mai vulnerabile (a contat poate și faptul că, spre deosebire de multe state UE, alegerile parlamentare au avut deja loc la ei și a pierde primii ani de mandat e și mai riscant).

În cazul României, abordarea nu va putea fi prea diferită de cea din UE, dar mijloacele sale sunt evident mult mai mici decât în Germania sau Franța, de aceea calibrarea lor corectă și diversificată (și flexibilizarea restricțiilor mai rapid decât marea majoritate) va fi foarte importantă.

Pentru că așa cum aveam o viață obișnuită până acum o lună și avem una foarte diferită acum din cauza restricțiilor, la fel este și cu economia, cred că măsurile ar trebui să facă distincții clare pe cel puțin 8 dimensiunirespectiv între:

  1. Ce ar fi sustenabil pe termen scurt și ce ar fi pe termen lung
  2. Măsuri pe (a) perioada restricțiilor, (b) măsuri pe perioada ridicării acestora partial și (c) măsuri chiar anterior momentului ridicării totale a acestora
  3. Nevoile populației afectate specifice acestei perioade și cele ale economiei
  4. (a) Sectoarele esențiale pentru subzistența pe termen lung, (b) Sectoarele economice puțin afectate, (c) sectoarele grav afectate și (d) sectoarele care se situează între.
  5. Gestionarea zi-de zi a crizei și pregătirea viitorului (inclusiv raportat la ce fac alții).
  6. Nevoile pur materiale și cele educative, profesionale, de sănătate și pur spirituale când stai acasă
  7. Dialog larg, comunicare (inclusiv din timp), transparență și discreție
  8. Evoluții naturale pentru astfel de perioade (și pe fondul unor creșteri serioase de costuri) și abordări de rea credință clară.

Statul nu ar trebui să facă rabat de la respectarea regulilor și contractelor în nicio privință care nu are o justificare obiectivă și solidă. Acest aspect nu va trebui, desigur, urmărit doar la nivelul populației și operatorilor economici, ci și al statului însuși. Perioadele de stare de urgență oferă și oportunități de modernizare și cernere, dar prezintă și riscul unor tentații periculoase pe multiple paliere, inclusiv de integritate. Fără atenție la aceste aspecte, nu e “nevoie” de Covid 19 pentru consecințe serioase.

Va trebui avut în vedere faptul că o eventuală deteriorare a pachetului oferit populației va fi mai greu de făcut în pasul doi, când lumea va fi deja obosită și mult mai critică cu numărul în creștere de diverse eșecuri ce vor fi arătate de mass-media și din care unele vor fi speculate regulat, chiar dacă sub o umbrelă aparent grijulie uman și preocupată de binele public.

Desigur, se poate și ca lumea să fie mai înțelegătoare odată ce situația se agravează, dar riscul să fie exact invers, pe fondul oboselii și epuizării rezervelor anterioare și să apară și unele fenomene de slăbire de autoritate par probabile în actualul context, de aceea măsurile și resursele trebuie atent calibrate cronologic pentru a permite mai degrabă un sprint la final.

Cu caracter mai general, deși gestionarea cotidianului va necesita resurse umane semnificative, este necesară o concentrare maximă în paralel pe pregătirea viitorului pentru că la finalul pandemiei se pot juca chiar mai multe mize decât acum (sectorul economic fiind esențial în acest sens, inclusiv raportat la bunăstarea populației). Sunt multe lucruri bune care se pot face cu dialog larg și abordări corelate.

Pentru un viitor cât mai bun, e prudent să avem în vedere și riscuri ilustrate de filme science fiction mai pesimiste.

NOTE_____________________

1 6 https://economie.hotnews.ro/stiri-auto-23211886-industria-auto-are-contributie-14-pib-26-exporturi-spune-seful-automobile-dacia.htm

https://www.agerpres.ro/politica/2019/11/22/orban-industria-auto-este-vitala-pentru-dezvoltarea-economica-a-romaniei–407784.

2 Eventuale abordări excesive/pur speculative pe partea de coș zilnic din partea unor furnizori putând fi contracarate.

3 A se vedea, de exemplu, https://www.hfea.gov.uk/about-us/news-and-press-releases/2020-news-and-press-releases/hfea-coronavirus-covid-19-guidance/.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Statul isi poate tine bugetarii acasa platindu-i cu cat vrea el, pe termen nelimitat, dar un numar imens de oameni obisnuiti isi castiga traiul din activitati neinregistrate nicaieri. Acesti oameni nu pot trai din ce obtin stand acasa. Se va ajunge la furturi si jafuri generalizate, Romania se va intoarce la perioada anilor 90, cu gratii la magazine. In UK, obloanele metalice sunt ceva obisnuit, unele instalate dupa 2008, altele inca de pe vremea lui James Callaghan, inainte de Thatcher.

    Toata isteria asta urmareste reducerea masiva a activitatii economice, e parte din acelasi program politic cu interzicerea combustibililor fosili si a motoarelor termice. Intentia e de a crea o societate ca in statele comuniste, cu o clasa politica privilegiata (nomenklatura) si o multime nesfarsita de saraci, dependenti total de stat. Combustibilii fosili au adus energie ieftina si cresterea nivelului de trai pentru oamenii simpli, de asta e nevoie de interzicerea lor.

    • @harald

      tot vorbesc oamenii de tot felul de conspiratii…ce va mai place sportul asta
      cum oare poate statul german sa il faca sarac pe inginerul german
      care are o casa de 400.000 euro si 100.000 de euro in banca

      si daca o sa fie energie mai verde ce o sa se intample?
      o sa murim din cauza de aer mai curat?

      sa o luam inapoi catre carbune ? ca acum 200 ani?

      sa i incurajam pe chinezi sa mai daca 1000 de centrale cu combustie externa?

      greu de intels inversunarea asta de a ramane la coada vacii

      nu vrem progres ca e motorina mai ieftina vara asta ?

      IMENS complot mondial….:)

      daca nici companiile petroliere nu au putere atunci ce sa mai zic de aia cu turbinele eoliene care de abia au inceput sa si recupereze din costurile de dezvoltare

      • @k.s.vaida – Germania e un caz special, o să iasă probabil cel mai bine din toată povestea asta, comparativ cu orice altă țară europeană. Tabăra lui Merkel controlează deja țara de ani buni, agenda neomarxistă e promovată chiar de către guvernele din ultimii 15 ani, deci în Germania nu există un interes real de a demola economia prin prezenta criză. Programele ideologice gen Energiewende se implementează deja de mulți ani, nu trebuie introduse abia acum.

        Oricum, exemplul cu inginerul e cel puțin stupid. Ca estimare personală, acel inginer se află în primii 10% dintre cetățeni, după nivelul de bunăstare. Acela va avea mașină în continuare, nu el este ținta guvernului. Oamenii simpli sunt ținta guvernului, ei trebuie să fie săraci și ținuți sub control. Jumătatea de jos a societății germane, nu inginerul care ar putea pleca oricând să lucreze în Elveția sau în State.

  2. Ati gandit in stilul lui Jules Verne! Din pacate, realitatea bate filmul. Romania este o tara cu grad ridicat de saracie si coruptie. Iar metodele propuse cer resurse financiare imense si foarte multi profesionisti. Abia stam cu barca la suprafata apei, darmite sa mai luam si viteza, cu cine, cu ce ?!! Nu am fost in stare sa luam masuri foarte la inceput, acum unele sunt prea tardive. Gandesc ca acest virus a pornit la drum sa colinde inca din octombrie, de miile de turisti si oameni de afaceri chinezi in plimbare ori in tara lor si in cele europene. Primele cazuri din Wuhan au fost privite ca forme de gripa obisnuita, abia dupa cresterea rapida a cazurilor si efectelor letale au comunicat OMS dupa doua luni.

    • Acum „distanțarea socială”, evitarea contactelor între persoane, distanța de 1,5 – 2m, e cerința și soluția cea mai bună pentru toți în țară și UE. Evitarea infectărilor înseamnă câștigarea de timp pentru pregătirea spitalelor, pentru instalarea stțtiilor de izolare cu paturi pentru tratament intensiv cu aparate de respirat. Evitarea infectărilor înseamnă câștigarea de timp pentru dotarea spitalelor cu medicamente utile în virologie, dotarea cu echipament medical, măști pentru personalul medical, haine de protecție, etc. Evitarea infectărilor înseamnă câstigarea de timp pentru antrenarea și instruirea personalului medical, reducerea numărului celor bolnavi de sars-cov-2. Astfel un număr mai mic de infectați, un număr mai mic de bolnavi poate fi tratat cu medicamentele de virologie existente azi, până când va sta la dispoziție un vaccin- injecție ca. peste un an. Injecția pentru toți e calea spre imunizarea populației 2021.
      Stim cum arată spitalele, cum e situația cu dotarea spitalelor de mult timp, lipsa de medicamente și aparatură medicală. Cunoscând situația din spitale cea mai bună protecție pentru cei dragi și personalul din spitale, servicii publice, magazine alimentare, gospodărie comunală, deci pentru un număr mare de oameni care muncesc permanent și încă mult timp în această criză cu virusul nou sars-cov-2.
      Până când vedem aici pe stradă ce vedem la TV din Asia, Singapur, Taiwan, Coreea de Sud, oameni cu măști de protecție pe față pentru a proteja pe ceilalți, e bine să acceptăm și să respectăm strict „distanțarea socială”, evitarea contactelor între persoane, evitarea infectărilor cu virusul virusul sars-cov-2.

      Evitarea infectărilor înseamnă cel mai mare cadou făcut celor dragi. Evitarea infectărilor înseamnă „mă gândesc la tine/voi”, e bun simț și dăruire în același moment.
      Spiritul civic dezlănțuit 1989 va birui,
      Ce îți doresc eu ție, dulce Românie …. …..
      Mai puțin „ Tărișoara plânsete” din reședința în vest …. ….

  3. In aceasta prima faza a pandemiei produsa de coronavirus statul ,politicul de oriunde in lume , incearca o minimizare a pagubelor de natura umana , adica incearca limitarea deceselor provocate de acest nenorocit virus . Daca datele puse si aduse la cunostiinta publicului de catre CHINA sunt corecte ,atunci masurile de izolare dau roade si ne putem astepta la o scadere importanta a infectarilor si deceselor . Daca aceste masuri imediate (nu pot tine multa vreme )nu dau roade intr-un interval scurt de timp de pina la maxim patru luni ,atunci trebuie reconsiderata intreaga abordare a epidemiei si ne intoarcem cu totii la cuvintele presedintelui Trump ce pun in balanta efectele viitoare raportate la cele doua modalitati de rezolvare a crizei . O imunizare globala cu un numar mare de decese ,dar cu restabilirea echilibrului economic sau haosul posibil ca rezultat in urma falimentului unei intregi societati . Alegerea este greu de facut , dar pentru o perioada de citeva luni societatile mai bogate pot rezista . In Romania situatia , cel putin pina acum , este bine gestionata si nu se intrevad ,dincolo de vorbele unora sau altora , mari derapaje . Masurile sunt luate gradual pe masura ce epidemia avanseaza si populatia este total de acord cu aceste masuri temporare ce evident ingradesc (din motive medicale nu politice ) libertatile cu care am fost obisnuiti pina acum . La nivel politic ,presedintele a cerut intregii clase politice nevoia de abtinere si de nonfolosire a situatiei in scop politic , cerere ce pina acum este respectata (cu unele derapaje ). Cu totii ducem dorul disputelor la nivel de idei fie ele si politice acum cind intreaga agenda de oriunde in lume este ocupata doar de tema pandemiei de coronavirus . Speram ca in decurs de 1-2 luni calendaristice aceasta tema sa devina amintire si sa ne intorcem la cotidianul nostru cel de zi cu zi . Oricum, am invatat lectia nevoii de libertate mai mult ca oricind . Izolarea ne arata cum omul nu poate sta multa vreme inchis intr-o cusca fie ea si propria locuinta sau asa cum era cindva inchis in propria tara de vointa unui singur om .Fara sa vreau ,acum ca ultime cuvinte in text imi apare nemuritoarea exprimare :Libertate, egalitate, fraternitate

    • @mafalda – actualele masuri nu pot fi mentinute nici macar 4 saptamani, exclus 4 luni. Exista cel putin 1-2 milioane de familii in Romania care nu pot supravietui 4 saptamani fara activitate. Daca statul nu relaxeaza oficial masurile, se vor relaxa de la sine, la mica tocmeala.

      • AMICE doar trebuie sa intelegi , nu trebuie sa faci mai mult de atit .Inca nu exista tratament iar persoanele vulnerabile sunt batriniii ce prezinta asociate si alte suferinte medicale .
        Faza 1 .Izolare si carantina unde este cazul cu precadere cei virstinici ce nu pot iesi din casa decit intre orele 11 -13
        Faza 2 . Punerea in functiune a unui mecanism ce cuprinde si posibila crestere exponential al numarului de decese
        Faza trei . Reintorcerea la viata cotidiana a celor tineri sau mai putin expusi virusului si mentinerea in izolare a batrinilor .
        Faza patru. Introducerea progresiva a mari sune de bani in circuitul economic si ulterior cind va fi posibil retragerea in timp a acestora de pe piate ,evident cu niste costuri gradual suportate de populatie .
        Asa cum stiti cu totii SANATATEA este gestionata de fiecare tara membru UE in nume propriu . Tratatul UE ,din care facem si noi parte nu prevede masuri UE pe segmentul numit sanatate . In acest timp masurile UE pot fi comune daca se accepta ,separat de datoriile de pina acum a statelor , imprumuturile noi de bani ce vor fi prioritar returnate dupa incheierea pandemiei . Daca situatia ,pandemia, nu se opreste curind ,riscul ca natiunile sa aiba un numar imens de decese se mareste si evident in acest caz (daca nu esti pregatit din timp )nimeni nu se va mai atinge de cei decedati oriunde ar fi ei ,ceea ce determina instantaneu o alta situatie de urgenta . Din aceste motive totul trebuie pus la punct pas cu pas si nu cu un heirupism emotional de duzina . speranta mea este ca pandemia sa se opreasca -de la sine – curind si sa nu fim pusi in situatia de -scapa cine poate -.

        • @mafalda – „amice”, in directia in care te indrepti tu, poti sa-l declari si rege pe Klaus, ca nimic nu te mai poate ajuta. Prima tara in care oamenii sanatosi la cap ridica restrictiile, va demonstra tuturor ce joc face tabara ta de fapt. Nu poti lansa in spatiu o caruta pacalind oamenii ca ai nevoie de mai mult timp. Primele jafuri din magazine, egal daca se intampla la Londra sau in Ferentari, te vor aduce urgent la realitate. Sunt sute de boli fara tratament, obisnuieste-te cu ideea.

  4. Decezii pe baza unor date și analize medicale precise sunt mai importante decât teste aiurea. Nu are nici un sens de a testa toți locuitorii anunță RKI Institutul Robert Koch la Berlin. Numai după indicațile medicilor e util de a testa. Diagnostica de laborator excelentă e o cauză pentru letalitatea mai mică în RFG unde au murit ca. 210 persoane din 40.000 de infectări măsurate.

    Concernul Bosch a inventat și a prezentat acum un test rapid pentru virusul sars-cov-2. Testul de diagnostică moleculară se face cu aparatul de analize „Vivalytic Bosch Healthcare Solutions” în 2,5 ore și se poate aplica începând din Aprilie 2020. Pacienții infectați pot fi detectați și tratați medical mai repede.

    ( …… „ … Der neu entwickelte Test soll von April an in Deutschland erhältlich sein, weitere europäische und außereuropäische Märkte sollen folgen. Er soll Ergebnisse in zweieinhalb Stunden bringen anstatt innerhalb von ein bis zwei Tagen – und ab April zur Verfügung stehen. Angewendet werde der molekulardiagnostische Schnelltest auf dem Analysegerät Vivalytic von Bosch Healthcare Solutions: „Mit dem Bosch Covid-19-Schnelltest wollen wir einen Beitrag zur möglichst raschen Eindämmung der Corona-Pandemie leisten. Infizierte Patienten können schneller identifiziert und isoliert werden“, sagt Bosch-Chef Volkmar Denner. Das Verfahren sei weltweit einer der ersten vollautomatisierten, molekulardiagnostischen Tests, der direkt von allen medizinischen Einrichtungen genutzt werden könne, teilt Bosch mit. Der Test könne am Ort der klinischen Behandlung durchgeführt werden.Der neu entwickelte Test soll von April an in Deutschland erhältlich sein, weitere europäische und außereuropäische Märkte sollen folgen. Angewendet werde der molekulardiagnostische Schnelltest auf dem Analysegerät Vivalytic von Bosch Healthcare Solutions: „Mit dem Bosch Covid-19-Schnelltest wollen wir einen Beitrag zur möglichst raschen Eindämmung der Corona-Pandemie leisten. Infizierte Patienten können schneller identifiziert und isoliert werden“, sagt Bosch-Chef Volkmar Denner.Das Verfahren sei weltweit einer der ersten vollautomatisierten, molekulardiagnostischen Tests, der direkt von allen medizinischen Einrichtungen genutzt werden könne, teilt Bosch mit. Der Test könne am Ort der klinischen Behandlung durchgeführt werden. Transportwege, die wertvolle Zeit kosteten, entfielen. Patienten erhielten schnell Gewissheit über ihren Gesundheitszustand, infizierte Personen könnten umgehend identifiziert und isoliert werden: „Im Kampf gegen das Coronavirus ist Zeit einer der entscheidenden Faktoren. Eine zuverlässige, schnelle Diagnose direkt vor Ort ohne Umwege – das ist der große Vorteil unserer Lösung“, sagt Denner…. „).

    • În Franța se vor face 30.000 testuri pe zi, în RFG se fac deja 500.000 de testuri pe săptămână. În RFG se pun acum 150 milioane Euro la dispoziția clinicelor universitare pentru cercetarea virusului sars-cov-2. Un vaccin- injecție e necesar pentru terminarea crizei corona.

      • Un test de laborator care identifică „anticorpi” la cei infectați și dovedește „imunizarea” e necesar pentru a clarifica celălalte intrebări: letalitatea, gradul de infectare, rata de infectare. Peste o lună, până la începutui lunii Mai în RFG se asteaptă realizarea acestui test cu ajutorul institutului Helmholtz a spus un virolog la TV. Din moment ce se poate detecta „imunitatea” celor infectați va fi mai ușor pentru personalul medical în spitale și pentru cei preocupați de îngrijirea bătrânilor.
        Im Mai probabil se vor găsi cifrele reale privind letalitatea virusului sars-cov-2. Azi nu există acest test de laborator pentru „anticorpi”.
        „Distanțarea socială”, evitarea contactelor între persoane, mai ales cu cei dragi, copii nu mai vizitează părinții, înseamnă evitarea infectărilor, câștigarea de timp pentru pregătirea spitalelor și găsirea unui vaccin- injectie.

  5. Multumesc pentru comentariile de pana acum. Cel mai important cred ca este sa se discute si sa se decida principiile pentru fiecare categorie de dimensiuni pe care le-am mentionat si sa ridicam restrictiile largi (eventual cu pastrarea lor la nivelul segmentelor mai vulnerabile) cu cel putin o luna inaintea majoritatii (si sa nu le tinem oricum pe cele privind populatia putin vulnerabila mai mult de 1-2 luni). Mi-e teama ca daca nu se discuta vectorii/principiile va fi mult mai usor de gresit si de cheltuit banii mai putin eficient tocmai din unele din motivele mentionate in comentarii.
    Pentru ca unele aspecte importante necesita pregatire din timp si gradualitate, o discutare a liniiilor cat de repede va fi foarte importanta si nu va solicita cine stie ce resurse (mai degraba lipsa discutiilor respective va costa asta).
    Ar fi utila cred o echipa restransa dar pluridisciplinara de analiza contra-factuala la nivelul decidentilor. Cei implicati in efort vor avea tendinta omeneasca sa considere ca nu se putea face mai mult (si nici nu e simplu de gestionat ce se face acum) si unii risca sa fie manipulati de diversi pe fondul grabei deciziilor, iar cei cu mize politice vor fi tentati sa taxeze orice, oricum chiar daca vor incerca sa pastreze aparentele. Echipa respectiva ar putea echilibra si reduce riscul de greseli la nivelul discutiilor interne intr-un mod mult mai liber de subiectivism natural si discret in acelasi timp.
    Cred ca este important sa se inteleaga ca dificultatea principala de analiza nu este gestionarea a ce nu poti sa faci fizic, ci analiza si deciderea a ce ar trebui de fapt facut economic is logistic si cand pentru a rearticula/reconecta economia/viata la (noua) normalitate.

  6. Corecta ultima inteventie a textierului .Este clara nevoia de repornire a activitatilor concomitent cu nevoia de restrictionare a celor deja stiuti vulnerabili (aceasta ultima luna ne-a dat masura lucrurilor , foarte importanta aceasta cunostere si inducere ca si cunoastere in spatiul public). Pasii imediati sunt vitali si chiar daca o comisie sau o asociatie ce ar putea gestiona pozitiv (este nevoie de confirmare) poate induce corect desfasurarea viitoare a lucrurilor ,ea nu are capacitatea politica de a le pune in practica .Sa lasam pe singuri politicieni ce si-au asumat acest demers si ma refer la presedintele natiunii si partidul numit PNL sa gestioneze in continuare situatia si cine stie poate necesitatea unei astefel de comisii pusa in discutie de textier sa faca parte chiar din necestatile imediate ale intelegerii guernamentale . Oricum poate ar trebui regindit rolul statului in cazul nefericit in care numarul celor trecuti in nefiinta creste si atribuite responsabilitati clare pe acest subiect .Pina acum Romania nu pare a avea nevoie de astfel de decizii ,poate doar la modul preventie .

    • @mafalda – nu-ti imagina ca poti ramane la putere cu armata pe strazi, fara sa organizezi alegeri. E deja a doua oara cand iti scriu asta.

        • @k.s.vaida – dacă ai ajuns să te bucuri pentru prezența armatei pe străzi, ai o problemă mare și o singură rezolvare: generația ta trebuie să meargă la loc cu verdeață. Iar de-acolo puteți să aplaudați cu toții prezența armatei pe străzi până vă plictisiți.

  7. Articolul 168
    (ex-articolul 152 TCE)
    (1) În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel
    ridicat de protecție a sănătății umane.
    Acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice
    și prevenirea bolilor și afecțiunilor umane, precum și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizică și
    mentală. Această acțiune cuprinde, de asemenea, combaterea marilor epidemii, favorizând cercetarea
    cauzelor, a transmiterii și prevenirii acestora, precum și informarea și educația în materie de sănătate,
    precum și supravegherea amenințărilor transfrontaliere

  8. Eu as avea niste idei, m-am gandit si din perspectiva faptului ca firma la care lucrez trebuie sa continue sa produca, avem contracte in derulare. Asadar:
    1. Ne-am organizat astfel incat activitatile de birou se desfasoara fara contact intre oameni, de acasa si respectiv sambata si duminica pentru contabilitate, atunci cand nimeni altcineva nu lucreaza. In atelier, vor veni numai jumatate dintre colegi in prima saptamana, ceilalti in cealalta si tot asa, sacrificand ce-i drept timpul de lucru – mai mare – dar si comenzile sunt mai putine.
    2. Problema este ce se intampla cu cei care lucreaza impreuna in atelier in conditiile in care nu se pot cumpara masti de protectie eficiente, manusi, combinezoane.

    Dupa mine, pentru a continua activitatea economica in siguranta e nevoie de echipamente de protectie si de instructiuni clare, cu verificarea autoritatilor, pentru folosirea lor in fabrici, depozite, pe timpul transportului catre si de la locul de munca.

  9. O analiza extrem de pertinenta. M-as bucura ca macar cativa din cei care vor lua deciziile la nivel national in perioada imediat urmatoare, sa isi faca timp sa citeasca aceste randuri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Lucian Bondoc
Lucian Bondoc
Absolvent al cursurilor Facultății de Drept, U.B (1998), Colegiului Juridic Franco Român de Studii Europene(1998), ciclului internațional lung al Ecole Nationale d’Administration (2000) și masterului în afaceri europene organizat de ENA și universități partenere (2000). A lucrat un an în cadrul administrației publice în perioada 2000-2001. Ulterior a activat ca avocat (din 2008 - ca partener). În afara domeniului juridic, este interesat, în principal, de bună guvernanță, studii comportamentale și viitorologie.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro