duminică, octombrie 1, 2023

Corupția asasinează jurnaliști

În 16 octombrie 2017 comunitatea media internațională primea îngrozită știrea că jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia a fost ucisă. Asasinatul executat cu o bombă plasată în mașina sa are caracterul unei acțiuni de revanșă împotriva dezvăluirilor despre corupția la nivel înalt, făcute pe blogul Running Commentary.Daphne Caruana Galizia’s Notebook, devenit extrem de popular prin postări revelatoare despre actele de corupție ale premierului și ale anturajului său. Coordonatoare a investigației Panama Papers în Malta, jurnalista a fost nominalizată de revista Politico printre cele 28 de personalități care „fac să se miște Europa” și a fost descrisă ca „one-woman WikiLeaks”. Recunoașterea internațională nu i-a apărat viața. Daphne Caruana Galizia a fost singură pe baricada luptei cu o mafie extinsă în politică, în afaceri, în mass-media. Fiul acesteia, Mathew, o confirmă:„Mama mea a fost asasinată pentru că a apărat statul de drept de cei care voiau să îl încalce. Dar a fost o țintă și pentru că era singura care făcea acest lucru. Așa se întâmplă când instituțiile statului rămân fără putere: singura persoană care mai luptă este un jurnalist”. Situată pe locul 47 din 180 de țări, imediat după România, în clasamentul libertății de exprimare publicat în 2017 de organizația Reporteri fără frontiere, Malta se confruntă cu o situație gravă sub guvernarea coruptă a Partidului Muncii, formațiune de stânga aflată la putere din 2013 și câștigătoare a alegerilor anticipate din iunie 2017, în ciuda semnalelor de corupție și abuz. Daphne Caruana Galizia denunțase pe blog implicarea premierului Joseph Muscat într-o rețea de companii offshore unde se colectau sume obținute din vânzarea de pașapoarte malteze și din afaceri cu guvernul azer, precum și afaceri ale ministrului energiei. Deși e membră a Uniunii Europene din 2004, Malta a ales să limiteze prin legi libertatea presei și să ignore principii și valori europene asumate prin aderarea la UE.„Jurnaliștii și instiuțiile media sunt adesea obligate să plătească daune exorbitante pentru calomnie, care se pedepsește cu amendă și cu închisoare. Politcienii nu ezită să apeleze la instanță ca reacție la dezvăluirile incomode”, se arată în raportul RsF. După două luni de la asasinat, au fost arestați zece suspecți maltezi cu cazier. Toți se declară nevinovați.

La începutul începutul lunii decembrie, o misiune de investigație a Parlamentului European  s-a deplasat în Malta pentru a obține informații despre stadiul anchetei de poliție și pentru a analiza situația. Investigația nu s-a desfășurat fără sincope, adâncind suspiciunile legate de funcționarea justiției și a poliției. Portugheza Ana Gomes, europarlamentar socialist, s-a arătat îngrijorată că unii oficiali maltezi au refuzat să răspundă sau chiar să se prezinte la ivitația misiunii. Din partea României, membră a misiunii a fost europarlamentarul Monica Macovei, care a informat presa în legătură cu concluziile. S-a constatat că niciun demnitar de rang înalt nu a putut fi anchetat și condamnat în Malta, instituțiile de control fiind subordonate politic, dezvoltându-se astfel ceea ce fiul jurnalistei asasinate a numit „o cultură a impunității”. Cetățenii Maltei nu au încredere în instituțiile statului, șefii poliției și ai organismelor de anchetă fiind numiți de guvern, iar Procurorul general aflându-se într-un posibil conflict de interese, prin puterea legii: este directorul boardului Comitetului director al Unității de Investigații și Analiză Financiară,  este consilier al Guvernului, plus avocat al Guvernului. Așa se explică și ineficiența anchetei legate de moartea jurnalistei. Cea mai gravă afirmație din concluziile misiunii este „presa independentă aproape că nu mai există, mai sunt doar câțiva jurnaliști independenți care mai au curajul să scrie adevărul”. Se confirmă, pe alte meleaguri, sloganul amar lansat în România „Corupția ucide”. „A fost o misiune riscantă, cu măsuri speciale de protecție”, a declarat, pentru revista 22, Monica Macovei. Se pune foarte serios problema activării pentru Malta a art.7 al Tratatului de funcționare UE, articol sancționator pentru țările care nu respectă statul de drept prin limitarea fondurilor europene, monitorizare etc.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Deci,iata ca se poate ,si altundeva, nu numai in Romania ci in nucleul vechi al in UE, ss fii corup , cu legi strimbe si mereu la putere din partea stingii.
    Ce model bun pentru Ungaria , Polonia si Romania !
    Pe cind primele asasinate poltiie in Romania , dlor Dragnea & Co ?
    La arme fratilor, parlamentari PSD, vedeti ca se poate chiar in cadrul UE, fara mare tevatura ?
    Ce mai asteptati pentru a elimina fizic pe Dna Kovesi, Dl Augustin Pop, Dl.Mallin Bot , Dnii Plesu, Liiceanu si Patapievici, grupul de ziarisi incomozi dela Adevarul, si multi altii ?

    • Nu gasesti deplasata intrebarea „Ce mai asteptati pentru a elimina fizic pe Dna Kovesi, Dl Augustin Pop, Dl.Mallin Bot , Dnii Plesu, Liiceanu si Patapievici, grupul de ziarisi incomozi dela Adevarul, si multi altii ?”
      Inca nu stapinesc Justitia pentru a incerca un raspuns la intrebarea dvoastra halucinanta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro