joi, martie 28, 2024

Corupția ronțăie credibilitatea presei

Jurnaliștii înghit greu orice critică. Deși misiunea presei este aceea de a deschide un ochi critic peste societate, totuși exercițiul este respins în propria ogradă. Semnalam în articolul trecut lipsa de transparență a unor portaluri de știri. Supărare mare! Bădin mi-a trimis pe FB un mesaj usturător, dar cel puțin și-a asumat paternitatea site-ului. Putea să o facă de la început, să știe și cititorii cui să mulțumească. Alții m-au sunat să mă dojenească, apoi au făcut subiect de articol din convorbirea privată, semn de penurie jurnalistică. Dar la final au făcut publice datele de identificare ale site-ului. Tot a folosit la ceva critica mea soft. Dar astea sunt detalii. Altele sunt cele grave.

Absența exercițiului autocritic și incapacitatea mass-media de a da scoate gunoiul din casă prejudiciază azi credibilitatea presei din România. Acuzele de partizanat sunt însoțite tot mai des de declarații și dovezi că iubirea dintre partide și unii jurnaliști sau companii de presă nu e nici ideologică, nici dezinteresată. Mai exact, e pe bani. Bani în pungă. Ți se face părul măciucă: 500.000 Euro zicea Dorin Cocoș în denunț că a dus la RTV, televiziunea lui Ghiță, în pungă; 350.000 Euro zicea Marean Vanghelie în interceptări că i-a dat lui Rareș Bogdan la Realitatea TV, tot în pungă. Milioane de Euro s-ar fi dus către OTV, din bunăvoința aceluiași Vanghelie, probabil pentru campania PPDD, pe listele căruia se pitiseră niște pesediști vopsiți.10.000 Euro cerea Oreste Teodorescu de la Elena Udrea pentru informații expirate, dacă e să credem documentului arătat la o televiziune. 700.000 de Euro i-a ”împrumutat” tata Voiculescu popii Gâdea de la Antena 3, pentru predicile toxice de fiecare seară. Sute de mii de Euro și peste un milion de dolari albea Gabi Vrânceanu-Firea prin conturile lui Felix, când era jurnalistă, dacă e să-l credem pe Traian Băsescu. Ș.a.m.d. Toate acestea le dau în vileag DNA, instanțele, dosarele de corupție. Nu voința breslei de a se purifica. Ele arată contagiunea dintre politic și mass-media și, totodată, aceeași zbatere de a menține influența: politicienii se acoperă cu imunități și traseism, jurnaliștii și mogulii cu libertatea presei și cu un traseism similar. Aflăm mai recent de acoperirea cu ”agentura”. Cine nu e botezat de ”servicii”, fie în politică, fie în presă, să crape de foame. Ambele categorii proptesc puternic porțile să nu intre aer curat și persoane necompromise. Săritura dintr-o parte în alta se face fără acomodare, jurnaliștii se pot transforma în parlamentari sau trepăduși de partid cât ai zice ”pass”. Dacă eșuează, revin cu aplomb în media și dau lecții, ca Lavinia Șandru, un exemplu printre altele. Nici piața de publicitate nu poate funcționa normal, după regula audienței, ci tot după cum politicul corupt dirijează fondurile. Ion Cristoiu, care susține că ar exista la DNA un ”Dosar Presa” de peste 1600 pagini, împărțea cu dispreț breasla jurnalistică în ”fomiști” și jucători din ”altă ligă”. ”Fomiștii” ar fi ziariștii care scriu la cerere pentru o masă caldă, pe o sută de lei sau o sută de dolari. Nu se poate nega că această categorie există. O susține și analiza Harta politică a televiziunilor locale făcută de ActiveWatch , unde mai mulți jurnaliști se declară dispuși să facă orice compromis pentru a supraviețui. De ”altă ligă” ține Bogdan Chireac, căruia îi aparține citatul, care joacă tontoroiul în presă și în afaceri cu milioane de Euro cu STS etc. Solicitarea breslei de o părăsi n-a avut niciun ecou. I-a mers buhul ca intermediar de șpăgi. Dar astea sunt bârfe, nu-i așa? În ”liga mare”stau neclintiți șnapani feluriți, dar bine plătiți, cu care Antena 3 și RTV sunt cele mai dotate, de la așa numiții ”jurnaliști”, până la comentaci și invitați permanenți.

Prin toată presa, dar în special prin televiziuni, bântuie aceleași fețe reșapate, cu ventuza fixată pe câte un beneficiar care dă și banul. Victor Ciutacu se dă jos din barca ușor ciuruită a Antenei 3 și își mută impertinența la RTV. Cătălin Striblea părăsește tribuna de propagandă și tovărășia roșie a Corinei Dragotescu de la RTV și e recuperat pe dreapta de inamicul B1TV, Sorina Matei își plimbă trompeta de la Antene, la Realitatea și Ghiță-TV și poposește la B1 TV, Realitatea TV nu se poate lipsi de Oana Stănciulescu evacuată de la Antena 3, Turcescu se reabilitează la Nașul TV, TVR îl reșapează pe Nistorescu, Digi24 pe CTP, iar televiziunile de știri și-l transferă pe Cristoiu, după cum ”maestrul” se supără sau îi trece. Nu pledez pentru ireverență față de veteranii presei, să le fie recunoscute meritele și păcatele, dar să lase aerul curat să intre.”Presa…este dominată de un jurnalism de curte, de rețele de complicități…Un mic grup de jurnaliști omniprezenți – și a căror putere este susținută de legea tăcerii – își impune propria noțiune de informație-marfă unei profesii tot mai fragilizate de teama șomajului. Acești aprozi ai Ordinului sunt noii câini de pază ai sistemului…”. Descrierea francezului Serge Halimi se lipește perfect contextului românesc actual. Dacă n-ar fi justiția, cetățeanul n-ar afla mai nimic despre putregaiul din politică și mass-media, deci s-ar lăsa (și mai) grav manipulat. Decapitările din ultima vreme sunt importante: se află în spatele gratiilor, inculpați sau cercetați, mogulii grei ca Dan Voiculescu-Intact, Sorin Ovidiu Vântu-Realitatea TV, Dan Diaconescu-OTV, Adrian Sârbu-Media Pro, Sebastian Ghiță-RTV, Dan Adamescu-România liberă ș.a. ,precum și alții din provincie ca Sorin Strutinski de la Constanța, Georgică Cornu de la Timișoara, Gh.Ștefan-”Pinalti” de la Piatra Neamț, Aristotel Căncescu de la Brașov etc. Noi când dăm cu măturoiul prin ogradă, stimată breaslă jurnalistică?

Articol apărut și în revista ”22”

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Nu stiu altii cum sint, dar eu, vechi cititor de presa, format in Iepoca de Aur, cind nu iti trebuia un fler deosebit ca sa observi ziaristii-poeti de Curte, lingai a prea puternicilor zilei, nu neaparat a clantelor de ambasade straine, ma opresc asupra a doi ziaristi.
    1- Tolontan. E de observat cite articole a scris in Gazeta sporturilor despre Felix, in 8 ani de procese, cite despre Ridzi si, mai ales cite a scris despre Udrea in doar doua luni;
    2- Tapalaga. Un CTP in devenire.
    Doar un aspect. Cind a fost problema cu numirea procurorilor, Nitu si Kovesi, el si alti citiva au jucat tontoroiul in jurul sintagmei „vinzarea Justitiei” ( de catre dictator, evident). Azi, ambii procedeaza exact sufletelul dlui Tapalaga. Si constata marele ziarist: Basescu nu a facut altceva decit sa perpetueze coruptii, nicidecum sa lupte contra lor.
    NB,
    cit despre CTP: nu este ziarist, ci acuzator public, incepind cu mineriadele din `90, ori de la faza cu gimnastele pozind goale si uritindu-i imaginea lui de rroman. El a uitat, eu nu. In Iepoca de Aur ar fi facut o stralucita cariera.

    • Aveti atata dreptate, amândoi, Victor L. si Brindusa Armanca….
      Ce le trebuie jurnalistilor? Imunitate la bani, care cand sunt multi, sunt murdari, nu? Dar mai ales, sunt irezistibili.

      Astept de la dvs. dna Armanca, o lista cu jurnalisti pt. care bagati mana in foc.
      Eu am una:

      1. Tia Serbanescu.
      2. Brindusa Armanca.
      3. Andreea Pora.
      4. Rodica Palade.

      Si mai departe?

        • Sigur, toti „permanentii” revistei 22. Toti cei care au ramas acolo si dupa ce au vazut ca nu este rost de capatuiala acolo si totusi NU au putut sa plece in alta parte. Ceva nu i-a lasat. Dar inca o data, cati sunt? Fac ei masa critica? Nu inca.
          Abia astept sa o vad pe 1 aprilie, la Serile Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii pe Brindusa Armanca vorbind cu studentii. Profit chiar sa fac aici anuntul acesta pe care dansa nu-l face.

    • 1. Desigur, e un criteriu de apreciere. Dar e gresit sa-l consideri singurul valabil. In principiu, fiecare jurnalist isi alege subiectele. Intorcand frigarea, pot intreba cate articole a scris d-na Pora despre matusa Tamara si cate despre EBA, cate despre Cornu si cate despre Nana.

      2. CTP spune el insusi despre sine ca nu e jurnalist. In rolul sau de „acuzator public” insa, isi face treaba mai obiectiv decat altii care „vad” intotdeauna doar paiul din ochiul altuia.
      PS. Tapalaga a avut dreptate cand a vorbit de perpetuarea coruptiei.

      • Tapalaga sa vorbeasca despre „perpetuarea coruptiei” din presa. Doar la nivelul banilor e mai mica, dar moral ii depasesc pe politicieni.
        Cit despre faptul ca a vut dreptate „cind a vorbit de perpetuarea coruptie”, vorbe in vint: tocmai prin descoperirea atitor corupti se vede cit de intinsa e coruptia. Caci nu e doar de azi-ieri, ci de zeci de ani.
        Faptul de a descoperi tot mai multi corupti, nu inseamna ca ai protejat-o, ci ai depistat-o.

        • Exact asta e, Victore! Jurnaliștii sunt ca și politicienii: individual sunt anizotropi. Doar divergențele de opinie conferă jurnalismului și clasei politice, în întregul lor, un caracter izotrop.

          Nu prinderea unor corupți dă dimensiunea corupției. Faptul ca, recent, au fost mai mulți arestați se dadatorează, nu lui Băsescu, ci unui alt fapt: s-au rotit complet cadrele. Toți au fost, pe rând, la borcanul cu miere. Pe vremea lui Amarie nu-și puteau aresta tovarăși, dar ieri i-au arestat pe ăia de alaltăieri, azi îi încuie pe ăia de ieri, mâine îi vor ancheta pe ăștia de azi. Tocmai perpetuarea acestui algoritm îți arată cât de artizan a fost vicleanul lup de mare. Caz tipic pentru „cum hoc ergo propter hoc”.

      • E singurul criteriu de apreciere, daca vorbim plecand de la articolul dnei Armanca.
        Andreea Pora poate sa aiba simpatii diferite de ale dvs.. sa fi gasit necesar si important sa scrie despre altceva decat v-ati asteptat si ne-am asteptat noi. Dar nu a scris pentru sinecure si nu le-a avut si nu s-a murdarit cu bani. Se putea chiar insela. Ma gandeam la diferenta dintre mercenari si oameni cu optiuni si onoare.

        • Este irelevant daca un jurnalist scrie pentru sinecure sau bani, presupusi „murdari”. Sa fii rasplatit pentru munca pe care o faci nu inseamna sa te murdaresti, daca argumentele aduse in sustinerea opiniei si/sau a temei abordate sunt valabile, corecte si fara „scapari” voluntare. CTP, Turcescu sau Cristoiu nu au mai putina sau mai multa dreptate daca peroreaza de la Realitatea sau de la B1.

          • Cu logica asta nu ai a te supara nici pe hoti, nici pe corupti si nici pe mass media vinduta unor politicieni.
            Principiul tau este „toti sa traiasca, nu conteaza cum!”
            :P

  2. Felicitari pentru acesta radiografie impecabila care ne arata dupa 25 de ani ca romanii nu au acces de fapt la realitatea in care traiesc deoarece geamul prin care o privesc este murdarit chiar de corifeii din aceasta breasla cu „alte masti, aceeasi piesa” si in care onestitatea, competenta si deontologia au fost sugrumate inca din fasa ca nu cumva sa schimbe ceva la varful ei si implicit in mentalitatile romanilor :

    ” Toate acestea le dau în vileag DNA, instanțele, dosarele de corupție. Nu voința breslei de a se purifica. Ele arată contagiunea dintre politic și mass-media și, totodată, aceeași zbatere de a menține influența: politicienii se acoperă cu imunități și traseism, jurnaliștii și mogulii cu libertatea presei și cu un traseism similar. Aflăm mai recent de acoperirea cu ”agentura”. Cine nu e botezat de ”servicii”, fie în politică, fie în presă, să crape de foame. Ambele categorii proptesc puternic porțile să nu intre aer curat și persoane necompromise. Săritura dintr-o parte în alta se face fără acomodare, jurnaliștii se pot transforma în parlamentari sau trepăduși de partid cât ai zice ”pass”. Dacă eșuează, revin cu aplomb în media și dau lecții, ca Lavinia Șandru, un exemplu printre altele. Nici piața de publicitate nu poate funcționa normal, după regula audienței, ci tot după cum politicul corupt dirijează fondurile. Ion Cristoiu, care susține că ar exista la DNA un ”Dosar Presa” de peste 1600 pagini, împărțea cu dispreț breasla jurnalistică în ”fomiști” și jucători din ”altă ligă”. ”Fomiștii” ar fi ziariștii care scriu la cerere pentru o masă caldă, pe o sută de lei sau o sută de dolari. „

  3. Stimata doamna, va apreciez fiecare interventie pe care am sansa sa o citesc, atat pentru acuratetea analizei dvs, cat mai ales pentru reala pasiune fata de profesia de jurnalism, pe care o transmiteti, cu acea legitima exigenta provenita din respectul fata de „obiectul pasiunii” (deontologia…biata de ea!), ori de cate ori va exprimati!
    Ca spectator ocazional al scenei publice romanesti, nu pot decat sa-mi dau o parere superficiala…a celui care judeca exclusiv dupa ceea ce vede si aude, fara sa cunoasca detalii si dedesubturi + sau – „igienice”.
    Cred deci ca, ceea ce permite toate derapajele pe care dvs le deplangeti, provine din lipsa de vocatie a tinerilor jurnalisti, asociata cu aroganta si suficienta celor mai vechi, pe fundalul unui profund irespect reciproc, de care profita marii corupatori!
    La intrebarea dvs „Noi când dăm cu măturoiul prin ogradă, stimată breaslă jurnalistică?”, care nu-mi este adresata, raspund totusi – contand pe indulgenta dvs, pentru care va multumesc anticipat! – : la probleme grave, solutii pe masura! Radeti ograda si deratizati imprejurimile!

  4. Putin le pasa „jurnalistilor” de soarta presei. Iar presa piere pe limba ei. Incet-incet, tot mai putini „pelicani” vor inghiti, pe nemestecate, ceea ce le serveste presa „colorata” politic.

    Presa a devenit dependenta de stirile „pe surse”, asa ca jurnalistii se fac luntre si punte sa aiba „surse” in servicii, in parlament, in administratie. Iar serviciile, politicul, administratia se folosesc, in contrapartida, de acesti „jurnalisti”, pentru interese mai mult sau mai putin obstesti.

    Ca in orice ecosistem, de-a lungul timpului, s-au nascut legaturi simbiotice intre afaceristi, politicieni, functionari publici, jurnalisti, prelati, interlopi etc. Daca una dintre componentele ecosistemului – politicul incepe sa tuseasca a boala grea, sub loviturile Justitiei, ecosistemul se dezechilibreaza si incep sa sufere si celelalte componente.

    Credeti ca in dosarele de politicieni corupti nu exista referiri la jurnalisti sau interceptari cu juurnalisti? Credeti ca nu vor incepe, la un moment dat, sa faca si jurnalistii poteca pe la DNA, cel putin in calitate de martori? Politicienii ajung prin tribunale pentru fapte comise cu 2,3,5,7 sau 10 ani in urma, poate pentru fapte pe care nu se gandeau ca le vor mai plati, vreodata. Presa n-are cum sa se decupleze, fara sa sangereze, de prabusirea politicului, fiindca legaturile oculte sunt de mult timp suturate. Iar faptele sunt deja facute.

    Romania trebuie sa-si faca o curatenie temeinica in ograda. Justitia si serviciile care-o sprijina au sarcina de a face aceasta curatenie. Cata vreme Justitia si serviciile se vor bucura de increderea (si sustinerea) populatiei, lichelele nu o vor musca si nici nu vor latra prea tare. Vor incerca doar sa se fereasca, schelalaind, de latul hingherului. Iar lichele de-astea sunt prin toate componentele ecosistemului. Inclusiv printre jurnalisti.

  5. v ati pus vreodata intrebarea de ce un troglodit care loveste mingea cu picioarele pe stadioane sau un talk show ist / stirist / manelist / analist care capteaza atentia unei tari intregi, este platit cu sume neverosimile, de ordinul milioanelor ? s ar putea ca raspunsul sa va vina inca din vechime ! de la inclestarile intre gladiatori sau cursele carelor de lupta ale romei antice. aceste manifestari transcedeau competitia n sine. cel mai adesea profitau finantatorii din spatele lor, in timp ce intre plebeii din tribuna (dezbinati in functie de echipele pe care le sustineau) izbucneau conflicte la fel de singeroase ca cele din arena. panem et circenses.

    • Cel puțin în lumea modernă, lucrurile sunt destul de simple: plebeii se uită la televizor, audiența asta aduce încasări astronomice din publicitate, așa că drepturile de televiziune aduc încasări de același ordin cluburilor. În afară de câțiva orgolioși care ar rămâne fără bani repede, nu ar plăti nimeni zeci de milioane unor sportivi, dacă acei sportivi nu ar aduce profit prin prezența lor pe ecrane.

      Exact același lucru se întâmplă și în cazul filmelor, actorii de top sunt plătiți cu sume total nejustificate în raport cu munca depusă efectiv, însă perfect justificate de încasările pe care le aduce prezența lor pe ecran.

      Troglodit / netroglodit, atât timp cât ”mahalaua ineptă” se uită la el, asta aduce bani. Și ”nu e prost cine cere, prost e cine dă” :P

  6. Chiar daca si eu vreau caderea lui Ponta, in asemenea gurnalist nu pot avea incredere:
    „Omul de televiziune Rareş Bogdan a spus, joi, la ieşirea din sediul DNA, că se întâlnea des cu Marian Vanghelie, pentru că spera ca primarul să îşi facă „cât mai repede un partid politic”, prin intermediul căruia să dea jos Guvernul Ponta.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro