joi, iunie 24, 2021

Costul demografic al Pandemiei Covid-19

1.Introducere 2. Mortalitate mai ridicată dar nu  preponderent prin coronavirus 3. Speranța de viață la naștere în regres ● 4. Scăderea naturală a populației.

Addendum. Revenind la declinul pandemiei A1. Relaxările prilejuite de Sărbătorile Pascale și  recrudescența infectărilor ● A2.Surprinzătoarea continuare a creșterii  mortalității în rândul populației infectate. Ce mesaj? ●  A3. Stadiul vaccinării și imunitatea ● A4. Al treilea val în Regatul Unit? ● A5. Regres al speranței de viață la naștere în anul 2020 în țările Uniunii Europene.

  1. Introducere

Rănile provocate de epidemia Covid-19 în demografia țării sunt mult mai profunde decât le putem estima și evalua astăzi. Probabil, consecințele se vor etala pe o lungă perioadă de timp după ce nu vor mai fi înregistrate decese prin Covid-19. Se pot intui urmări nefaste în starea de sănătate a populației și în evoluția mortalității prin consecințe puțin cunoscute pe termen lung ale infecțiilor și tratamentelor, inclusiv ale vaccinurilor. Sub teribila presiune a dramaticelor manifestări ale pandemiei cercetarea științifică a reușit cu eforturi uriașe să creeze în mai puțin de un an  vaccinuri capabile să învingă virusul. Nu a existat suficient timp pentru parcurgerea fazelor normale ca întindere ale multiplelor testări ale eficienței exacte a vaccinurilor și îndeosebi asupra efectelor acestora pe termen lung. De altfel, în laboratoarele marilor companii care au creat vaccinurile cercetarea a fost și este continuă în cunoașterea efectelor vaccinurilor în timp, durata imunității, utilitatea unei a treia doze în prevenirea unui al patrulea val,  adaptarea formulelor la  noi variante ale virusului și la categorii speciale de populație, cum sunt femeile însărcinate și copii.   Chiar în aceste ultime zile compania Pfeizer Inc. a anunțat inițierea unor studii asupra co-administrării la persoanele în vârstă de 65 ani și peste a unei a treia doze de vaccin Pfeizer-BioNTech Covid-19 împreună cu un vaccin anti-pneumococ (bacterie variantă a streptococului), de prevenire a infecțiilor căilor respiratorii (pneumoniilor în special).

Mortalitatea populației a crescut în timpul pandemiei. Orice viață brutal întreruptă de o infecție  a aparatului respirator cu un virus la începutul celui de al treilea deceniu al secolului XXI este o dramă. Din perspectivă strict demografică, o nuanțare a cunoașterii mortalității din perioada pandemiei pe cauze de deces și pe vârste este necesară și utilă pentru a putea cuantifica mai exact locul mortalității prin Covid-19 în întreaga mortalitate a populației.

 La alte fenomene demografice dezvoltările post-pandemie  sunt dificil de întrevăzut. Nu știm acum, de pildă,  în ce fel  toate măsurile și practicile restrictive întinse pe mai mult de un an de zile, efectele psihologice ale acestora, spectrul îmbolnăvirii  și prudența nu au produs și nu vor produce schimbări nemaiîntâlnite până acum ca motivare și mecanism în atitudinea și decizia tinerelor cupluri de a  avea copii. Domeniul este investigat de cercetarea demografică  europeană, observațiile și concluziile de până acum fiind însă reflexul atmosferei de criză,  panică și incertitudine, și va trebui să treacă mult timp până  la așezarea deciziilor populației și rezultatelor cercetărilor într-un context de sfârșit durabil al pandemiei și instalare a reconstrucției, și ea o necunoscută astăzi ca priorități, costuri și consecințe. Rămâne de văzut și dacă tendința de asociere a factorilor de schimbare  a deciziilor în perioada pandemiei cu cei proprii marii recesiuni de după anul 2008  (și crizelor economice în general) va fi confirmată de evoluțiile viitoare. Schimbările care au intervenit în migrația internă și externă sub impactul pandemiei vor putea fi evaluate după publicarea de către Institutul Național de Statistică a datelor pentru anul 2020. Exista semne de diminuare a migrației externe prin restricțiile impuse de state în circulația persoanelor, criza economică din țările europene dezvoltate și noua politică asupra imigrației din Regatul Unit, bazată pe puncte, calificare, loc de muncă, cunoașterea limbii engleze, resurse financiare, sistem care urmează a deveni în următorii ani unul complet digitalizat, imigrantul primind viză electronică de intrare înainte de călătorie.  

2.Mortalitate mai ridicată dar nu  preponderent prin coronavirus

Evoluția numărului de decese pe luni în anul 2020 și în primele trei luni din anul 2021 prin toate cauzele de deces, prin Covid-19 și prin toate celelalte cauze non-Covid este cea din figura 1.  Se poate distinge, pe de o parte,  numărul mic de decese prin coronavirus în ansamblul mortalității populației țării și, pe de altă parte, o creștere mult mai importantă  a deceselor prin alte cauze în lunile de ascensiune  majoră a deceselor prin Covid-19, lunile octombrie, noiembrie și decembrie.    Examinând dinamica la nivel de grupe mari de cauze de deces putem vedea și unde au avut loc creșteri importante ale numărului de decese în anul 2020: la decesele prin boli le aparatului circulator și la  decesele prin alte boli ale aparatului respirator  decât prin noul virus.  Explicația recrudescenței deceselor prin aceste cauze  o găsim, doar într-o anumită măsură, în opiniile specialiștilor.

Cazul bolilor aparatului circulator (bolile cardio-vasculare). Studiile referitoare la impactul contextului pandemiei asupra mortalității prin bolile aparatului circulator privilegiază impactul izolării sociale (lipsa contactelor cu societatea).  Ele sunt numeroase la o simplă interogare pe Internet dar  abordările par a fi mai degrabă generale. Să nu omitem, pandemia este un fenomen recent,  s-a instalat în primăvara anului trecut, a cunoscut o veritabilă explozie a infectărilor și deceselor în lunile care au urmat într-un context de necunoaștere, derută, tensiune și stabilire dificilă a priorităților. Cercetarea unui domeniu de complexitatea celui al efectelor izolării asupra sănătății și bolilor cardio-vasculare îndeosebi reclamă instrumente de mare complexitate și o durată mare de timp. Sunt cercetări întinse pe ani de zile, bazate pe contact direct de lungă durată al persoanei (din populația care a acceptat să participe la cercetare) cu organismul care efectuează cercetarea (cu pregătire medicală, în general).  Ambele exigențe au lipsit într-un context în care epidemia s-a instalat și extins rapid iar guvernele au adoptat măsuri din ce în ce mai restrictive , inclusiv izolarea,  pentru reducerea răspândirii virusului.  Există însă o cercetare de mare amploare dedicată efectelor izolării sociale asupra incidenței bolilor cardio-vasculare în Regatul Unit efectuată înainte de apariția pandemiei Covid-19 și nu întâmplător rezultatele sunt publicata acum de prestigioasa publicație medicală The Lamcet. Este vorba de o cercetare etalată pe mai mulți ani, de tip longitudinal,  în două mari populații participante la proiectele de cercetare, de circa 500 de mii persoane fiecare. Vârsta medie a întregii populații investigate a fost de 63 ani.   Iată concluzia autorilor articolului:   „Această analiză a celor două mari studii prospective britanice a arătat că izolarea socială era asociată unei creșteri substanțiale a riscului de a avea  primele evenimente de boală coronariană și primele evenimente de accident vascular cerebral care au condus la deces fără a fi asociate internării în spital.   În schimb, nu s-a constatat asociere ori asocierea a fost mică între izolarea socială și riscul primei boli coronariene a inimii sau evenimentului de accident vascular cerebral  în cazul internării în spital. Luând în considerare diferitele componente care au contribuit la indicele de izolare socială utilizat, trăind singur duce la o asociere puternică cu riscul unui prim eveniment  cardiac mortal al bolii coronariene a inimii sau a unui prim atac vascular cerebral fatal,  decât trăind având contacte chiar puține cu prieteni, familie sau grupuri. Luate împreună,   aceste rezultate sugerează că izolarea socială are efect direct redus asupra riscului de a dezvolta boala coronariană a inimii sau accident cerebral, dar izolarea socială mărește probabilitatea ca un prim eveniment să fie fatal înainte de a ajunge la spital, probabil pentru că intervine absența unui ajutor imediat ca răspuns la un eveniment acut cum este boala coronariană sau accidentul cerebral” [1] (trad. autorului).

Menționam una din marile dificultăți în investigarea efectelor izolării asupra sănătății, conceperea și utilizarea unor instrumente de investigare complexe și costisitoare, după cum reiese  din literatura de specialitate.  Problema o regăsim și într-o  remarcă finală a autorilor articolului referitoare la consecințele izolării sociale asupra sănătății în general în contextul pandemiei Covid-19:  „Pandemia Covid-19 a evidențiat  nevoia dezvoltării unei vederi mult mai cuprinzătoare  referitoare la  consecințele izolării sociale asupra sănătății. Analiza lui Smith și colegilor oferă o importantă contribuție la acest obiectiv. Cu o mai bună înțelegere a izolării sociale și accent pe supraveghere bazată pe internet și intervenții prin telemedicină, prevenirea devastatoarelor și fatalelor efecte asupra sănătății ale izolării ar putea fi posibilă”.

Numărul persoanelor singure a crescut rapid în țările europene pe mai multe căi. Scăderea importantă a natalității declanșată în anii 1960, după anii de baby-boom de după război, a însemnat nu numai reducerea numărului  de copii, ci și renunțarea la copii. Acele cupluri singuratice se află astăzi la vârste avansate și mortalitatea diferențială a mărit și mărește  numărul celor rămași singuri. Și în cazul partenerilor din uniuni consensuale fără copii evoluțiile au fost și sunt identice. La cuplurile având copii, migrarea acestora din rațiuni profesionale ori prin căsătorie a amplificat procesul. Cazul României, cu imensa ei emigrație de tineri și adulți, este unul dintre cele mai reprezentative. Doar cu titlu de informație care poate fi utilă în context, la Recensământul Populației din luna octombrie 2011 existau 1,9 milioane de locuințe ocupate de o singură persoană (1,1 milioane în urban și 800 de mii în rural). Evoluțiile demografice de după anul 2011 (migrația externă îndeosebi) nu puteau decât să majoreze numărul.  Urmări similare au avut și au divorțurile, în majorare în ultimele decenii. În cercetarea din Regatul Unit se menționează ca factor favorizant al decesului absența unui ajutor imediat în caz de eveniment acut cum sunt infarctul sau accidentul vascular.

Dimensiunea și implicațiile izolării  sociale  asupra sănătății s-au amplificat dramatic în timpul pandemiei prin măsurile restrictive adoptate de guverne și acesta este contextul în care mortalitatea prin boli ale aparatului circulator a  cunoscut neobișnuita agravare din a doua parte a anului 2020. Datele  pe cauze detaliate de deces în anul 2020 în interiorul  grupei boli ale aparatului circulator ar putea aduce un plus de cunoaștere.

Revenind la evoluția numărului de decese pe luni în anul 2020 și în primele trei luni din anul 2021 prin toate cauzele de deces, prin Covid-19 și prin ansamblul cauzelor non-Covid  prezentată în figura 1,  datele publicate de Institutul Național de Statistică permit identificarea  cauzelor de deces din marea grupă a cauzelor non-Covid unde s-au înregistrat creșteri considerabile și neașteptate în a doua parte a anului 2020: boli le aparatului circulator și,  aparent surprinzător, alte cauze ale aparatului respirator  decât noul virus.  Decesele prin bolile aparatului circulator dețin o imensă pondere în mortalitatea din țara noastră – 55 la sută în anul 2020 și recrudescența acestor decese are contribuția cea mai mare în ansamblul majorării numărului de decese. Ce apare particular în anul 2020 este creșterea acestor decese în aceleași luni în care ascensiunea deceselor prin coronavirus a fost cea mai ridicată (figura 2), însemnând o determinare provenind din același complex  context al pandemiei.

Și în creșterea numărului de decese prin boli non-Covid 19 ale aparatului respirator constatăm aceeași plasare în lunile de majorare considerabilă a deceselor prin virus, însemnând aceeași determinare comună iar în figura 3A se poate observa dinamica aproape identică a deceselor prin cele două componente ale bolilor aparatului respirator. În perioada martie 2020-martie 2021 decesele prin Covid-19  au fost în număr de 23532  iar cele prin celelalte boli ale aparatului respirator au fost cu  2800 mai multe. Ascensiunea considerabilă a deceselor prin boli ale aparatului respirator în a doua jumătate a anului 2020 a produs o schimbare  spectaculoasă  în structura mortalității pe cauze de deces după luna octombrie: instalarea deceselor prin bolile aparatului respirator  pe a doua poziție în ansamblul deceselor, după cele prin boli ale aparatului circulator,  prin depășirea numărului de decese prin tumori (figura 3B). Este o schimbare temporară, se va reveni la  cea  statuată de foarte multă vreme, odată cu regresul deceselor prin coronavirus dar va fi instructiv de văzut felul în care va evolua mortalitatea prin bolile respiratorii non-Covid și măsura în care va fi dependentă de contextul descendent al infectărilor și deceselor prin noul virus, apreciat a fi cel care i-a favorizat ascensiunea.   

Cazul bolilor non-Covid ale aparatului respirator. Dacă majorarea  numărului deceselor  prin boli ale aparatului circulator ar proveni din efectele izolării sociale și  accesului restrictiv în spitale, ce ar putea explica recrudescența mortalității prin alte boli ale aparatului respirator decât coronavirus?  Numărul decesele prin boli ale aparatului respirator a fost apropiat în anii 2018 și 2019 – 17,1 și 17,7  mii [2],  reprezentând  6,5 și 6,8 la sută din numărul anual al deceselor.  Pandemia a urcat numărul  la 38,4 mii în anul 2020, mai mult decât o dublare și am văzut în figura 3 că ascensiunea numărului în a doua jumătate anului  fost la fel de fermă și importantă  la decesele prin Covid-19 și la cele prin alte boli ale aparatului respirator. Este de admis că  îndelungata prezență  a virusului SARSCoV2 si  contextul infectărilor au favorizat răspândirea și acțiunea altor agenți patogeni ai bolilor respiratorii. Dacă examinăm bolile care au provocat cel mai mare număr de decese prin boli ale aparatului respirator în anul  2018 (singurele date disponibile), constatăm că  78 la sută dintre decese au avut drept cauze pneumonia – fără precizare, pneumonia – cu precizare  bronhopneumonia – fără precizare și boala pulmonară obstructivă cronică – și ea fără precizare a tipului (în paranteză fie spus, atunci când 88 la sută dintre decesele prin pneumonii au mențiunea pneumonie- fără precizare, o paralelă cu deformarea datelor asupra mortalității prin bolile aparatului circulator [3] are motivație). Adăugând decesele prin edem pulmonar și insuficiență respiratorie acută proporția menționată ajunge la 86 la sută din decesele prin  boli non-Covid  ale aparatului respirator. În creșterea numărului de decese prin aceste boli  se află ferma ascensiune a deceselor prin boli respiratorii non-Covid în anul 2020 și cercetarea medicală este de așteptat să deslușească mecanismele prin care s-a produs această surprinzătoare creștere. 

3.Speranța de viață la naștere în regres

Urmarea firească a creșterii considerabile a mortalității în perioada pandemiei este regresul speranței de viață la naștere. Pe luni, reculul a fost deosebit de mare în lunile octombrie, noiembrie și decembrie (figura 4).

La nivelul întregului an, speranța de viață a fost de 74,2 ani, însemnând un declin de 1,3 ani comparativ cu nivelul din anul 2019. Și în luna ianuarie 2021 indicatorul a fost sensibil marcat de nivelul ridicat al mortalității, înscriindu-se apoi în luna februarie în progres apreciabil, în contextul reducerii mortalității, tendință care este de așteptat să continue în lunile următoare. Instrumentele analizei demografice permit cuantificarea  contribuției avute la regresul de 1,3 ani al speranței de viață în anul 2020  creșterea mortalității pe vârste comparativ cu anul precedent și în figura 5 se poate remarca contribuția predominantă avută de creșterea mortalității la vârstele cele mai afectate de pandemie, 60-69 și 70-79 ani. Se poate observa și efectul pozitiv, chiar dacă minor,  avut de reducerea mortalității la vârstele tinere, până la 25 ani.

Speranța de viață la naștere manifestă o stagnare după anul 2013 la bărbați și un progres minor la femei.  O cvasi stagnare a creșterii poate fi observată temporar și în populațiile europene cu valorile cele mai ridicate. Provine din apropierea de limitele beneficiilor transferului din progres economic, social, cultural, medical și protejarea mediului  spre calitatea vieții și sănătate în actualul stadiu al cunoștințelor și tehnologiilor medicale. O stagnare la valori cu 7-8 ani mai mici decât cele mai ridicate în Europa  ridică semne de întrebare asupra nivelului și calității resurselor pe care le-a avut și le are astăzi societatea românească  în menționatul  transfer.

Declin al speranței de viață la naștere în anul 2020 s-a consemnat în aproape toate țările din Uniunea Europeană, în câteva dintre ele regresul fiind similar cu cel din România sau mai pronunțat. În Addendum pot fi examinate datele.

4.Scăderea naturală a populației

Scăderea naturală a devenit principala componentă a declinului populației rezidente de mai mulți ani,  odată cu stabilizarea migrației externe. În anii  2017-2019 declinul natural anual s-a majorat, depășind  50 de mii de persoane iar pentru cei trei  a ajuns la 187 de mii.  Este un nivel deosebit de ridicat pentru o populație depășind nu cu mult 19 milioane de locuitori. În primele nouă luni ale anului 2020 scăderea naturală a  atins 66 mii locuitori, fără a fi influențată de recrudescența mortalității prin noul virus. Se profila  o scădere anuală mai mare decât cea din anul 2019. Creșterea mortalității în lunile octombrie-decembrie a avut drept rezultat un declin natural anual imens, de aproape 120 mii locuitori iar dacă adăugăm declinul  ridicat din lunile ianuarie-octombrie  2021 ajungem la o scădere naturală care depășește 160 mii locuitori.

În figura 6 poate fi examinată întreaga evoluție pe luni în anul 2020 și în primele trei luni din acest an, cu incredibila explozie din ultimele trei luni ale anului 2020. Se poate remarca, dramaticei majorări  a numărului de decedați i s-a adăugat declinul numărului de născuți. Nu putem ști acum dacă acest declin al născuților a fost conjunctural, dacă este rezultatul unei tendințe noi de scădere a numărului de născuți ori este începutul concretizării deciziilor tinerelor cupluri de renunțare sau de amânare a venirii copilului pe lume luate în contextul pandemiei. Iată imensul cost demografic  de până acum  al pandemiei.

Numărul deceselor prin coronavirus a ajuns la câteva zeci pe zi și este de așteptat să se reducă în continuare. Nu știm însă în ce măsură se va reduce și numărul deceselor prin boli ale aparatului circulator și boli respiratorii non-Covid, aflate, după cum am văzut, în creștere considerabilă în contextul pandemiei. Cu o scădere  naturală  apropiată de  100 mii locuitori  în întregul an 2021, s-ar înregistra un declin natural de 400 mii locuitori în anii 2017-2021. Plasată la o populație de 19 milioane locuitori, o astfel de pierdere umană reclamă revederea  populației de bază și a ipotezelor asupra mortalității și fertilității feminine în perspectivele populației țării.  Depopularea se conturează a avea un ritm mai ridicat în deceniile care vin față de ceea ce știam din toate perspectivele  dinainte de pandemie.

R e f e r i n ț e

[1] Robert W. Smith, DPhil, Isobel Barnes et al. 2021. Social isolation and risk of heart disease

and stroke: analysis of two large UK prospective studies, The Lancet, 1 martie 2021  (https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(20)30291-7/fulltext).

[2] Institutul Național de Statistică. 2020. Evenimente demografice în anul 2019.

[3] Contributors, 20 septembrie 2016.

Addendum. Revenind la declinul pandemiei

A1. Relaxările prilejuite de Sărbătorile Pascale și  recrudescența infectărilor

Un cititor al articolului publicat la 1 mai a. c. se întreba dacă după relaxările prilejuite de Paștele ortodox (2 mai) ar putea urma o recrudescență a infectărilor asemănătoare cu cea constatată la circa două săptămâni după Paștele catolic (4 aprilie) în populația predominant catolică și protestantă a Uniunii Europene și prezentată în unul dintre grafice. Reluăm acel grafic, actualizat cu date până la 20 mai pentru țara noastră și se poate observa că nu s-a conturat o recrudescență a ratelor de infectare după sărbători (figura I) iar explicația o putem găsi în figura II. La o proporție superioară a populației vaccinate riscul infectării se reduce, populația expusă riscului diminuându-se ca mărime și pondere în populația totală.  La data Paștelui Catolic, 4 aprilie, 13 la sută din populația Uniunii Europene, predominant de religie catolică ori protestantă,  era vaccinată cu cel puțin o doză și aproape 5,5 la sută cu două doze (în punctele A și A1 din figura II).  La data Paștelui Ortodox, 2 mai, cu  o lună mai târziu, cele două proporții erau consistent superioare în țara noastră, 17,5 și 10,3 la sută (în punctele B și B1).. Incidența infectărilor nu putea fi decât inferioară în raport cu cea de  după  4 aprilie în populația Uniunii Europene și recrudescența  de după Paștele Catolic  nu s-a produs și în România după Paștele Ortodox. Se poate însă observa o ușoară stagnare temporară a declinului  în jurul datei de 10 mai.

A2. Declin ferm al ratelor de infectare și de mortalitate la 1 milion de locuitori și surprinzătoarea continuare a creșterii mortalității la 1000 de persoane infectate. Ce mesaj?

Rata mortalității la 1 milion de locuitori descrie o curbă ferm descrescătoare în populațiile europene odată cu declanșare declinului pandemiei, un număr în recul al deceselor fiind raportat la un număr constant al populației. Chiar dacă s-ar putea opera corectarea numărului populației pe zile, în creștere sau în scădere, oscilațiile sunt minore și nu pot modifica nivelul ratelor la 1 milion de locuitori. În figura IIIa este prezentată evoluția ferm descendentă a ratei mortalității în țara noastră, alături de evoluția la fel de fermă a ratei infectărilor tot la  milion de locuitori. Raportând însă numărul deceselor la numărul persoanelor infectate, de unde provin decesele, avem o dependență directă între cei doi indicatori și variațiile ratei mortalității pot proveni din viteza diferită de scădere/creștere a infectărilor și deceselor. În spatele unor curbe diferite, de creștere și, respectiv, scădere, este foarte probabil să se afle fie doar eficiența diferită a tratamentelor aplicate, fie proporții diferite ale cazurilor depistate în faze incipiente ori avansate ale infecțiilor. Ori ambele situații. Așa am putea explica de ce curba mortalității din  figura IIIb este în creștere  masivă și fermă în țara noastră după 22 martie și în progres minor în populația Uniunii Europene. Sunt doar ipoteze în determinări complexe  de natură medicală. Pe de altă parte, curba aproape stagnantă în populația Uniunii Europene după 10 aprilie la valori inferioare, de numai 20 decese la 1000 de persoane infectate, ar putea fi și semnul existenței unei inevitabile mortalități prin coronavirus în actualul stadiu al tratamentelor și tehnologiilor medicale anti-Covid. Oricum însă, o mortalitate de aproape 7 ori mai mare în România, la 25 mai, poate ridica semne de întrebare.

A3. Stadiul vaccinării și imunitatea

Comitetul National de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a publicat la 20 mai distribuția pe grupe de vârstă a populației în vârstă de 16 ani și peste după situația la vaccinare – nevaccinat, vaccinat cu o doză, schemă completă de vaccinare (două doze și doza unică la vaccinul Johnson & Johnson) [101]. Cu 37 de doze administrate la 100 de locuitori  la 21 mai (la întreaga populație) poziția României în Uniunea Europeană nu este una confortabilă, doar Bulgaria, Croația și Letonia având proporții mai mici (la 26 mai proporția era de 39,1 la 100 locuitori și doar Bulgaria și Letonia aveau valori mai mici).

Datele publicate de CNCAV permit determinarea proporției populației vaccinate cu o doză și a celei cu schemă completă de vaccinare pe grupe de vârstă în populația de 16 ani și peste. Un sfert din populație se află în cele două situații.  Diferențele pe vârste sunt considerabile, cu 30-33 la sută la populația în vârstă de 50-79 ani și doar 17 la sută la populația în vârstă de 80 de ani și peste, vârste la care și ratele de infectare și cele de mortalitate au fost și sunt printre cele mai mari. Nu știm dacă această din urmă proporție atât de scăzută provine din ezitare la vaccinare, din refuz ori dificultăți de programare (în primele faze ale campaniei) și dificultăți (de natură diferită) de deplasare la centrele de vaccinare ori lipsă de informare. Este vorba de o populație  de 930 mii persoane la începutul anului 2020 după datele Institutului Național de Statistică. Nu avem distribuția acestei populații pe medii de rezidență dar știm că la recensământul din anul 2011 în proporție de 57 la sută  populația de 80 de ani și peste (726 mii) locuia în mediul rural. Proporția nu poate fi semnificativ diferită astăzi și am putea înțelege de ce numai 17 la sută din cele 930 de mii de locuitori în vârstă de 80 ani și peste sunt vaccinați, corelând cu amplasarea centrelor de vaccinare în mediul rural (de până acum).  Probabil, în stadiul actual al vaccinării și perspectivelor sale în mediul urban, caravanele mobile de vaccinare în mediul rural (cu doza unică a vaccinului Johnson & Johnson)  se află pe agenda autorităților, ca soluție a creșterii numărului de persoane vaccinate. Proporția menționată de 25 la sută populație vaccinată cu o doză și  cu schemă completă de vaccinare  trebuie interpretată însă cu atenție dacă ne referim la gradul imunității. Medicul Valeriu Gheorghiță, Coordonatorul Campaniei Naționale de Vaccinare, declara la 19 mai că la o populație vaccinată cu cel puțin o doză de peste 4 milioane locuitori rata de imunizare ar fi de 23 la sută din populația în vârstă de 16 ani și peste iar dacă adăugăm imunitatea dobândită prin boală naturală imunitatea cumulată ajunge la 30-35 la sută [102]. Înseamnă că o treime din populația în vârstă de 16 ani și peste este imună, proporție în majorare continuă și care reduce constant  mărimea populației nevaccinate cu risc de infectare și transmitere a virusului. După  19 mai vaccinarea a continuat în ritm destul de ridicat și la 28 mai erau 4,3 milioane de locuitori vaccinați cu cel puțin o doză și  3,5 milioane cu două doze, devenite imune  (s-au inclus și persoanele vaccinate cu doza unică de vaccin Johnson & Johnson), ceea ce mărește rata de imunizare și tendința ascendentă va continua.

Nu putem ști acum cum va evolua campania de vaccinare în lunile următoare, mai ales după  revigorarea spectaculoasă de după 5 mai prin schemele și practicile eficiente de apropiere a vaccinatorilor de populație  și atingerea cifrei de 100 de mii de persoane vaccinate într-o zi. Va fi instructiv de observat și efectele plecărilor în concedii și vacanțe asupra aderenței populației la vaccinare, ca și efectele introducerii certificatului verde digital internațional și conferirea motivată de avantaje celor vaccinați în participarea la evenimente artistice și sportive, acces în restaurante, baruri și cluburi,  eliminarea restricțiilor de călătorie în străinătate.

În fine,  vorbind de vaccinare, cred că unele concluzii ale  unei cercetări de mare anvergură efectuată în Regatul Unit de  mai multe universității pe un eșantion de 18 mii  persoane alese din perspectiva acceptării, ezitării, refuzului vaccinării au un mesaj care, în opinia autorilor, depășesc granițele pandemiei Covid-19 și se extind la ansamblul situațiilor de facilitare a contactului populației cu serviciile medicale [103]. Studiul publicat de o impresionantă echipă de autori de la mai multe universități din Regatul Unit se referă la tipul de mesaje scrise  adresate populației în campania de vaccinare și efectele acestora asupra persoanelor ezitante la vaccinare.  Mesajele scrise adresate  populației nu sunt eficiente decât dacă ele abordează cunoscutul raport cost-beneficiu personal (subl. VG) al vaccinării contra virusului, dacă oferă informații asupra riscurilor unor probleme de sănătate pe termen lung ale îmbolnăvirii și dacă oferă informații care să răspundă direct preocupărilor de securitate personală legate de amploarea și viteza posibilelor efecte negative ale vaccinării. Doar astfel de mesaje au avut efecte benefice în schimbarea poziției persoanelor ezitante. In schimb,    niciunul dintre mesajele scrise care au scos în evidență avantajele colective le vaccinării,  avantajul de a nu transmite virusul la alții, avantajul pentru societate al neîmbolnăvirii oamenilor sau gravitatea pandemiei în țară ca număr mare de spitalizări si decese in comparație cu efectele gripei,  nu au contribuit la schimbarea deciziei persoanelor ezitante. Există deci un primat având origini în individualism și chiar egoism specifice societății capitaliste. Pot fi regăsite aceste caracteristici la nivelul statelor, în diverse forme de  naționalism în circumstanțe istorice excepționale?  Un răspuns îl găsim în aceeași prestigioasă publicație  într-un articol dedicatnevoii unui tratat pandemic mondial [104]. Autorii plasează circumstanțele excepționale ale pandemiei, apreciată a fi criza politică și economică mondială cea mai gravă de după al Doilea Război Mondial, alături de cele ale care au dus după marea conflagrație la nașterea Organizației Națiunilor Unite, instituțiilor  Bretton Woods și Organizației Mondiale a Sănătății. Deși pandemia Covid-19 a suscitat chemări la reforme la fel de ambițioase, peisajul politic mondial este astăzi mult mai  complex decât cel de după al Doilea Război Mondial dominat de cei care au învins în război. Într-o lume divizată geopolitic, comportamentele sunt dictate de interese proprii ale statelor suverane.  

A4. Al treilea val în Regatul Unit?

Regatul Unit a avut cea mai masivă, rapidă și eficientă campanie de vaccinare în Europa. Informații recente vehiculate în media britanică indică o creștere semnificativă a numărului de infecții în Regatul Unit, prin varianta indiană a virusului îndeosebi.  Menționarea situației poate fi  pusă în legătură cu unele concluzii ale profesorului Dumitru Sandu asupra răspândirii virusului și infectărilor în țara noastră (date disponibile la nivel de localitate, referitoare la ratele de incidență a infectărilor începând din octombrie 2019 până la sfârșit de aprilie 2021), potrivit cărora  „… infectările COVID au fost favorizate în special pentru localitățile care aveau tradiție de migrare îndeosebi pe coridorul România-Marea Britanie” [105].  Reluarea călătoriilor românilor în și din Regatul Unit pe un fond de posibil  al treilea val al pandemiei în Regatul Unit, după cum susține  un membru al „UK government’s Scientific Advisory Group for Emergencies”, de la  University College London [106], ar putea favoriza revenirea virusului și infectărilor pe același coridor. Nu trebuie omis faptul că Regatul Unit a devenit în ultimii ani destinația cea mai importantă a emigranților români. După datele oficiale  publicate în luna februarie 2021, 761 mii de români au depus documentele solicitate pentru obținerea dreptului de locuire în Regatul Unit după Brexit. După regulile stabilite  de autorități pentru cetățenii din Uniunea Europeană, 251 de mii dintre ei locuind continuu în Regat timp de 5 ani au  primit drept de ședere cu statut de  Settled (drept de ședere permanentă), iar 475 mii au obținut  statut de Pre-settled (drept de ședere  temporară) șivor putea locui în Regat în următorii 5 ani, solicitând apoi statutul de Settled [107].

A5. Regres al speranței de viața la naștere în anul 2020 în țările Uniunii Europene

Regresul speranței de viață la naștere în țările europene  era previzibil în contextul creșterii mortalității prin coronavirus dar și prin alte cauze care s-au dovedit a fi sensibile la acces restrictiv la spitalizări pentru diagnosticare, investigații și tratament și la efectele izolării. În articolul publicat la 23 februarie semnalam un recul de 1,4 ani pentru întreaga populație (bărbați și femei),  determinat pe baza datelor asupra distribuției numărului (provizoriu) de decese pe vârste în cele 12 luni ale anului 2020. Datele publicate de Eurostat la 30 martie asupra speranței de viață în anul 2020 [108] indică aproape același  declin pentru țara noastră – 1,3 ani.  Plasat în context european, acest declin este printre cele mai mari și în figura IV cititorul poate vedea valorile speranței de viață la naștere și schimbarea survenită în anul 2020 în raport cu anul precedent.

Doar în Spania și Bulgaria reculul a fost mai mare decât în țara noastră. Merită semnalat faptul că dintre țările cu cele mia mari pierderi umane în anul 2020 doar în Spania și în Belgia s-a înregistrat un regres deosebit de ridicat. El este mai mic în  Franța, Suedia și Olanda, și ele țări cu mari pierderi umane în primul val. Cum s-ar putea explica scăderi mai mici în aceste țări decât în România? Mecanismul  se află în structura pe vârste a persoanelor decedate, compusă în proporție mai mare decât la noi din persoane aflate la vârste avansate și foarte avansate. Celelalte lucruri fiind egale, același număr de decese  plasate la vârste adulte are o influență negativă mult mai mare asupra valorii speranței de viață la naștere decât plasarea aceluiași număr de decese la vârste avansate. Prin același număr de decese la vârste adulte se pierde un potențial de viață mai mare decât prin plasarea aceluiași număr de decese la vârste avansate și foarte avansate. Poziția României în clasamentul după nivelul speranței de viață la naștere  în anul 2020 este cea știută de multă vreme. Nivelul indicatorului  manifestă în țara noastră o stagnare după anul 2013 la bărbați și progres minor la femei.   Declin minor  al speranței de viață la naștere se înregistrează în unii ani și în țările cu valorile cele mai ridicate,  cu 7-8 ani mai mult decât în țara noastră. Este impactul gripelor severe asupra mortalității unei populații îmbătrânite  demografic. Progresul indicatorului este însă dominant în timp, chiar dacă  minim. Țările dezvoltate se apropie de  limitele beneficiilor transferului din progres economic, social, cultural, medical și protejarea mediului  spre calitatea vieții și sănătate în actualul stadiu al cunoștințelor și tehnologiilor medicale. O stagnare în anii  2020  a nivelului speranței de viață la naștere la valori cu 7-8 ani mai mici decât cele mai ridicate în Europa  ridică semne de întrebare asupra nivelului și calității resurselor pe care le-a avut și le are astăzi societatea românească  în menționatul  transfer.

29 mai 2021

R e f e r i n ț e

[101] Ro Vaccinare

Situația vaccinării în România pe grupe de vârstă (20 mai, ora 12.00) (        https://www.facebook.com/ROVaccinare/ ).

[102] Ce rată de imunitate are România, dacă ținem cont și de vaccinați, și de persoanele care au avu

COVID (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/ce-rata-de-imunitate-are-romania-daca-tinem-cont-si-de-vaccinati-si-de-persoanele-care-au-avut-covid-1534895).

 [103] Prof Daniel Freeman, PhD * Bao Sheng Loe, PhD * Ly-Mee Yu, DPhil  *Jason Freeman, MA *

Prof Andrew Chadwick, PhD* Prof Cristian Vaccari, PhD *et al. Effects of different types of written vaccination information on COVID-19 vaccine hesitancy in the UK (OCEANS-III): a single-blind, parallel-group, randomised controlled trial. The Lancet Public Health. 12 mai 2021 (https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S2468-2667%2821%2900096-7).

[104] Suerie Moon și Ilona Kickbusch, A pandemic treaty for a fragmented global polity, The Lancet Public

health, 5 mai 2021 (https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(21)00103-1/fulltext).

[105] Dumitru Sandu. 2021. Arii sociale locale de favorizare în infestarea cu noul coronavirus

(https://www.academia.edu/48879924/Arii_sociale_locale_de_favorizare_a_infectarii_cu_noul_coronavirus_Local_social_areas_favoring_the_infection_with_the_new_coronavirus_2021?email_work_card=view-paper),

[106] Covid-19 news: England sees rise in cases for first time in 5 weeks, NewScientist, 21 mai 2021

(https://www.newscientist.com/article/2237475-covid-19-news-england-sees-rise-in-cases-for-first-time-in-5-weeks/).

[107] Home Office. EU Settlement Scheme quarterly statistics, 25 februarie 2021

(https://www.gov.uk/government/statistics/eu-settlement-scheme-quarterly-statistics-december-2020 ).

[108] Eurostat. 2021. Life expectancy by age and sex

(https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_mlexpec&lang=en).

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Mulțumesc. Foarte instructiv.
    -Prima observație :
    Sa nu va citească doamna Țurcan și colegii dinsei.
    Scade speranța de viață ?
    Chiar cînd ei provaduiesc corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață. Adică cam la 70 de ani. 😀
    Ce scrieți dumneavoastră infirma burtologia propagandistică guvernamentală. 😀😀
    Poate se va aplica corelația ( prin scădere vârstei de pensionare) doar la specialii esențiali. De la 45 de ani, la 38 vârstă de pensionare.
    A doua observație.
    Pandemia a pus mare presiune pe toate sistemele de sanatate.
    Pentru a face față cît de cît , lupta cu virusul a monopolizat resursele umane și tehnice. In detrimentul altor patologii tratabile. Gen afecțiunile cardio- respiratorii. Cu efect in numărul de morți.
    A treia observație.
    In 2020, sistemul sanitar romanesc a fost efectiv prăbușit. Din lipsa de strategii , alocări juste de fonduri , mobilizare totală a cadrelor medicale civile și în uniformă. Alții au mobilizat și pensionarii din sistemele lor de sanatate.
    Stagnarea numărului mediu de tampoane zilnice a avut două mari efecte. Mulți infectați nedepistati deloc si/ sau din timp.
    Aceasta greșeală strategică a dus la ATI supraaglomerate cu număr ridicat de decese. Și incendii.
    Se confirma astfel valabilitatea acelor masuri ( in alte tari) care au dus la cresteri și de 600 % a capacităților de testare și analizare Covid.
    Ultima observație.
    Curios că deșii izolarea la domiciliu a tuturor nu a mărit numărul de copii născuți.
    De regulă , ( din moși strămoși) omul cînd nu avea nimic de făcut , făcea sex. Cu efect asupra sarcinilor. ( dorite sau nedorite )
    Presupun, bănuiesc că stresul indus cetățenilor de evoluția pandemiei , frica de a ajunge in un spital sau maternitate a lăsat urme în mintea mulțimii. Cu efectul descris. Fara copii.
    Poate greșesc.

      • Cresterea natalitatii este data de nivelul de trai, serviciile sociale dezvoltate, gradul de educatie si cultura, credintele religioase. Polonia chiar daca are o strategie pronatalista, aceasta nu inseamna ca va duce la cresterea numarului de locuitori. Si in Ro, dupa decretul din 1966, in Transivania si Banat, numarul de copii in familie nu a crescut. In Oltenia, Moldova si Muntenia de est au existat familii cu 4-6 copii, unde si gradul de saracie era mai mare si nivelul de scolarizare mai mic, influenta religioasa mai evidenta. Ar fi interesant de stiut si in Polonia care sunt voievodatele cu o crestere demografica puternica si care sunt cauzele.

        • Din câte ştiu, creşterea cea mai mare a numărului de naşteri după aplicarea programului 500+ a fost în estul şi sud-estul ţării – exact zonele mai sărace ale ţării.
          După circa 4 luni de la începerea programului respectiv a crescut brusc cererea de automobile la mâna a doua, cu preţuri cuprinse între 2500-5000 de zloţi (2800-5500 de lei).

        • În mass media poloneză există mereu referiri la programul 500+. Eu nu îl urmăresc, însă politicienii nu scapă ocazia să se „înţepe” ori de câte ori au ocazia şi asist fără să vreau la cearta lor, chiar şi în timpul pandemiei.
          Acum au început însă propaganda pentru vaccinarea copiilor şi lumea este foarte reticentă să urmeze linia stabilită de politicieni.

    • „deșii izolarea la domiciliu […] ( din moși strămoși) omul cînd nu avea nimic de făcut , făcea sex”

      1. Izolarea la domiciliu nu implica plictiseala si lipsa de activitate. Multi angajati romani raporteaza un grad crescut de stress, mai multa munca si disparitia granitei dintre munca si viata personala de cand lucreaza de acasa.

      2. Chiar daca n-ar lucra, cineva care nu-i doar un robot poate folosi timpul in mod istet. E prea simplist sa punem egal intre viata ca muncitor si viata in general. Exista si carti de citit, lucruri de invatat, pasiuni de nutrit. Nu suntem toti niste oi pierdute fara pastorul-sef (as spune chiar ca majoritatea nu suntem).

      3. Desii se scrie desi.

    • e fake ce spune dl. Ghețău despre speranța de viață. guvernul știe mai bine că, de fapt, speranța de viață crește indiferent ce se întâmplă. și veniturile cresc în neștire, așa că se poate mări impozitarea și taxarea oricărui venit și serviciu (cu excepția pensiilor speciale, bineînțeles; alea doar cresc).

  2. „”””De regulă , ( din moși strămoși) omul cînd nu avea nimic de făcut , făcea sex. Cu efect asupra sarcinilor. ( dorite sau nedorite ).”””””
    Doar ca intre timp s-au inventat metodele contraceptive (o puzderie) + tik-tok-ul + facebucii+ netflixu+ jocurile pe calculator+ siturile cu pantofi si posete etc. etc. etc.
    Toate filmuletele cu suprapopularea planetei sunt depasite. Exista un trend la nivel mondial de scadere a natalitatii. Practic in momentul de fata exista foarte putine tari care explodeaza demografic iar majoritatea sunt in jurul liniei de mentinere a populatiei sau sub acesta.
    In 20 de ani daca se mentin tendintele nu vom mai avea nici o tara cu spor demografic puternic si marea majoritate vor fi sub nivelul de supravietuire.
    Suprapopularea=OLD NEWS.

  3. Numarul deceselor de COVID-19 e in curs de evaluare, ministrul sanatatii prezentand o cifra de 7000 de decese neraportate, care sunt in curs de evaluare.
    INS preia doar decesele care au ca si cauza principala COVID-19, nu si cele asociate cu COVID-19, sau cele suspecte, netestate.
    Cifrele INS nu prezinta realitatea, ci doar ceea ce se raporteaza.
    Cert este ca mortalitatea generala si pandemia merg sincron, ceea ce sugereaza o concluzie opusa articolului si duce mai degraba spre subraportarea deceselor bolnavilor de COVID-19.
    Mortalitatea reala nu se stie daca va fi cunoscuta vreodata, iar datele INS sunt oricum provizorii.

    • Si eu tind sa cred ca marea majoritate a deceselor in plus fata de anii trecuti sunt cu cauza (cel putin secundara) COVID-19. IHME e de aceeasi parere, considera ca numarul real de decese cauzate de COVID-19 in Romania este 3x cifra oficiala:

      https://covid19.healthdata.org/romania?view=cumulative-deaths&tab=trend

      Dl. Ghetau prezinta izolarea persoanelor varstnice ca o potentiala cauza a cresterii deceselor din cauze non-COVID-19, dar nu vad nici incercare de a corela gradul de izolare (sau macar masurile de izolare dispuse de guvernul Romaniei, ca au fost ele respectate sau nu) cu numarul de decese.

      La fel cu accesul la spitale sau la medicii de familie. Am tot auzit povesti despre refuzul/amanarea internarii sau totala indiferenta a medicilor de familie, dar nu am nici un motiv sa cred ca situatiile acestea s-au imbunatatit brusc in ianuarie fata de noiembrie (sau decembrie? nu-mi e clar din grafic), ca sa aiba vreun efect asupra mortalitatii din cauze non-COVID-19.

  4. Problemele legate de accesul limitativ la asistența medicală de specialitate asociată sarcinii, cred că au cântărit foarte greu în decizia de a avea un copil, alături de limitările economice asociate reculului indus de pandemie.

  5. In sfarsit un articol onest, la obiect si cu date expuse clar! Felicitari autorului care nu este la prima binevenita „abatere” (fata de majoritatea articolelor din mass-media europeana) de acest gen.
    Doar o singura remarca – sistemul cu puncte pentru emigratie in UK nu este ceva nou si imi amintesc regullile foarte bine.
    Distractiv este ca emigratia in UK pe ruta „highly skilled migrant programme” (HSMP) Bill Gates (care nu a terminat vreo facultate) NU AR fi avut suficiente puncte ca sa fie acceptat. Ar fi trebuit sa aiba 65 de puncte.
    Ruta de muncitor sezionier nu era aplicabila pentru cetatenii americani … ;)
    Dar probabil ca inca mai exista rute de emigrare cu investitii de peste un milion de stirling.

  6. Emigrarea pe puncte (daca e exclusiv pe puncte) este excelenta pentru tara in care se emigreaza.
    Era o alternativa buna pentru Europa (daca nu era condusa de globalisti, desigur).

  7. Un fenomen care nu este suficient investigat este creșterea consumului de alcohol si tutun in timpul izolării impuse de Covid 19 si implicațiile asupra mortalității din 2020, dar si in perioada ce va urma. Sunt câteva studii publicate in European Journal of Public Health si in alte jurnale de specialitate care arata ca aproximativ o treime din cei care obișnuiau sa bea înainte de Covid au început sa bea si mai mult, cea mai mare creștere înregistrându-se-se la cei care anterior beau moderat. Astfel de studii au fost efectuate in Franța, Germania (Bavaria), UK, Irlanda, Cipru. USA, Canada, Australia. Nu știu daca au fost făcute in Romania si in special Rusia, unde impactul trebuie sa fi fost si mai pronunțat. Prin 2010 un ministru de finante rus spunea ca este bine sa bei, este un act patriotic, ca aduci venituri statului. In Rusia pentru peste 450 producerea si vânzarea băuturilor a fost monopol de stat. Doi ruși au îndrăznit sa se atingă de vodca mojicului: Nicolae al II-lea si Gorbaciov. Prima interdicție a dus la revoluția sovietică si la asasinarea familiei Romanov, a doua la prăbușirea URSS. Dupa cum se vede lipsa vodcii nu face bine Rusiei, poate si de asta Stalin a reanunțat in 1925 la prohibiția impusa de tar (si menținuta sub Lenin).

    • PS
      Daca sistemul de taxare din Romania ar funcționa cu adevărat s-ar putea stabili cu cat a crescut consumul de alcool in timpul izolărilor din 2020 si 2021. Măcar despre cele vândute legal. Despre volumul băuturile dubioase venite din Ucraina si Basarabia sau fabricate de frații Micula nu vom ști niciodată suficient.

  8. As vrea sa mentionez un aspect tehnic legat de codificarea cazurilor de COVID-19: in conformitate cu regulamentele in vigoare (ce nu au fost elaborate de catre personalul medical!), nu se poate pune ca prim diagnostic de externare „COVID-19” (cu exceptia formelor asimptomatice, dar acestea practic nu s-au mai internat de la jumatatea anului trecut)! In functie de forma de boala, daca este consemnata una severa, primul diagnostic este cel de insuficienta respiratorie, iar daca este vorba de o forma medie de infectie cu virusul SARS CoV2 primul diagnostic este cel de pneumonie; deci ambele sunt legate de COVID-19!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Carte recomandată

Iata o carte cu un subiect in aparenta simplu: o familie de romani cu un copil mic se muta in strainatate si invata incet-incet sa depaseasca o serie de neajunsuri si sa se impace cu altele. Mihai e scriitor (adica veniturile lui sint subtirele), sotia lui are un job nou de care e foarte multumita… vezi aici continuarea

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Claudiu Iordache, înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu la conducerea Institutului Revoluției

Ieri 30 martie 2018, membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române l-au destituit pe Claudiu Iordache din fruntea acestui institut, numindu-l în...

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Primele concluzii după întâlnirea Joe Biden – Vladimir Putin din Geneva, 16 iunie 2021

În articolul anterior, dedicat întâlnirii Biden – Putin, am trecut în revistă o serie de informații legate de contextul inițial de la...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro