marți, aprilie 16, 2024

COVID-19 – Imunizarea pasivă, principii de testare și utilitate. Update 03.04.2020

Update 03.04.2020: Vești bune, în sfîrșit! Începem și noi tratamentele cu plasmă hiperimună!

https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23779692-nou-tratament-pentru-coronavirus-folosit-romania-cel-plasma-umana-hiperimuna.htm

Astăzi au fost raportate 123 de cazuri noi. (1) 23 de pacienți sînt în stare gravă; 17 au murit deja.

În urmă cu trei zile propuneam introducerea de urgență a imunizării pasive cu plasmă sanguină donată de persoanele vindecate, așa numita plasmă hiperimună. Între timp, Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite – agenția guvernamentală însărcinată cu supravegherea testelor clinice și cu avizarea medicamentelor – a dat undă verde aprobării în regim de urgență a folosirii experimentale a acesteia.

Mecanismul este accelerat la maximum, răspunsul la cererile de aprobare înaintate prin email de către medici venind în maximum 8 ore pentru cazurile uzuale și în sub 4 pentru cele urgente!(ii) În cazurile urgente, aprobarea pentru folosirea tratamentului se acordă verbal!

Deci se poate și fără dosare cu șină, ștampile și „o să primiți răspunsul prin poștă”!

Fără a fi un „silver bullet”, tratamentul cu plasmă hiperimună ar reprezenta o opțiune terapeutică pentru bolnavii cu risc de evoluție severă și una profilactică pentru personalul medical din prima linie. Deși low-tech, este o metodă validată în peste 100 de ani de folosire, dînd rezultate bune în nenumărate situații, de la gripa spaniolă la prima epidemie de SARS.

Metoda se poate aplica fără probleme și la noi; singurul lucru care ne împiedică ține de partea administrativă, nu de cea medicală sau tehnică!

Nu avem timp de pierdut. Guvernul, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului trebuie să aprobe de urgență un mecanism similar celui din Statele Unite de folosire a plasmei hiperimune!

Repet: plasma hiperimună NU oferă o soluție miraculoasă și NU va putea fi folosită pe scară largă. De asemeni, NU avem garanția că tratamentul funcționează și în cazul virusului SARS-COV-2.

Cu toate acestea, istoria de 125 de ani a folosirii acestei metode de tratament este încurajatoare și, de-a lungul timpului, a permis salvarea a mii de vieți. Pînă nu încercăm, nu vom ști dacă și în ce condiții metoda funcționează. Astăzi sînt relativ puțini pacienți în stare critică, dar, inevitabil, numărul lor va crește exponențial în următoarele zile. Avem o fereastră de oportunitate, pe care nu ar trebui să o irosim.

Pentru detalii tehnice am apelat la medicul Radu Ciornei, cercetător în cadrul Laboratorului de Biologie Moleculară și Metagenomică din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Radu a studiat în Statele Unite, la Universitățile din Missouri și Kentucky, unde și-a susținut teza de doctorat în Microbiologie, Imunologie și Genetică Moleculară. În 2010 a cîștigat un prestigios proiect european, Marie Curie International Incoming Fellow (IIF), acordat de Comisia Europeană și implementat în cadrul Universității de Medicină din Viena, fiind unul dintre cei cinci români care au avut un asemenea proiect în exercițiul financiar FP7 2007-2013.

Ce ne spune Radu:

Odată ce un organism intră un contact cu un agent patogen , așa cum este și virusul SARS-CoV-2, sistemul imunitar reacționează prin producerea de anticorpi (Ac) Aceștia nu apar instantaneu ci după aproximativ 5-7 zile. Există diferite clase de anticorpi numiți Imunoglobuline (Ig), cu diverse funcții și denumiri ( IgA, IgM, IgD, IgG, IgE).

Primii anticorpi care apar dar dispar ulterior mai rapid sînt IgM, urmați de IgG , ce au o remanență mai îndelungată. Testul rapid utilizează cîteva picături de sînge pentru prezența anticorpilor specifici împotriva unui anumit agent patogen. Aceste teste rapide arată prezența în sînge a anticorpilor IgM și IgG împotriva SARS-CoV-2. Seroconversia (prezența anticorpilor) confirmă contactul cu antigenul. Limitarea diagnostică a unui asemenea test este dată de faptul că dacă un pacient face testul în primele 2-6 zile după contactul cu antigenul, anticorpii încă nu sînt prezenți și testul va fi fals negativ.

O întrebare frecventă este dacă putem decela între Ig pentru un agent patogen în contextual prezenței unei alte infecții. Răspunsul este clar : Da ! Testul este 100 % specific, sistemul imunitar putînd recunoaște milioane de antigene diferite întîlnite de-a lungul vieții.

Același gen de testare pentru prezența Ac în sînge este ELISA (Enzyme Linked ImmunoSorbent Assay).

Testele rapide ne pot da o informație utilă, prezența sau absența Ig în sînge fără a ne putea oferi informații cantitative asupra titrului anticorpilor. Titrul se definește că fiind cea mai mică diluție succesivă la care testul ELISA găsește cantități detectabile de anticorpi. Utilizarea testelor ELISA pentru detectarea persoanelor care au avut contact cu virusul este extrem de utilă în acest context epidemiologic. Dacă din punct de vedere diagnostic RTPCR este testul ce poate confirmă 100% prezența sau absența virusului în organism, ELISA ne poate identifica, cu posibilitate minimă de rezultate fals negative cetățenii care au avut un contact cu virusul. Prezența IgM în sînge ne va indica o infecție relative recentă, prezența IgG în absența IgM ne confirmă contactul (boala ) în antecedente.

Testarea extinsă prin metoda ELISA va identifica persoanele ce au trecut deja prin boală și au anticorpi împotriva clonei virale ce a circulat anul acesta. Persoanele imunizate pot lupta în prima linie știind că au această protecție relativă (nu știm cît durează imunitatea post-infecție). Al doilea mare avantaj este identificarea celor ce au un titru mare de Ig. Această protecție poate fi transferată către persoanele neimunizate prin imunizare pasivă cu transfer de sînge sau plasmă. Această metodă are beneficiile unui vaccin ad hoc. Studii recente făcute în cadrul epidemiei de SARS la începutul deceniului au confirmat că serul de la pacienții ce au trecut prin boală poate contribui la îmbunătățirea stării pacienților ATI ce nu răspund la terapia medicamentoasă. De asemenea, în absența unui vaccin, transfuzia de la convalescenți poate fi singura modalitate de protective a persoanelor expuse sau vulnerabile.

În situația actuală, cu ajutorul și colaborarea guvernanților, această modalitate de testare și tratament împotriva COVID19 poate fi disponibilă într-un timp extrem de scurt, cu costuri minime, cu beneficii ce depășesc cu mult posibilele riscuri. Universitatea în care lucrez, dacă ar exista kiturile de detecție și colaborarea cu spitalul și centrul de transfuzie, ar putea începe implementarea în maximum o lună. Există resurse umane și de cercetare ce trebuiesc folosite la maximum.

Inteligența, gîndirea “outside of the box” pot salva multe vieți. Ajutați-ne să vă ajutăm!

Trebuie să vă explic, pe scurt, modul de testare folosit acum, pentru că, pariez că nu s-a ostenit niciun specialist să vă lămurească: Aparatul RTPCR detectează prezența în exudatul naso-faringian a ARN-ului viral al SARS-CoV-2. Este un test 100% pozitiv ce confirmă prezența virusului în tractul respirator al pacientului.

Am să pun o secțiune de întrebări frecvente:

Cît durează testarea?

Din momentul în care ajunge proba în laborator trebuie făcută extragerea semiautomată a ARN ului și măsurarea cantității extrase. (90min) Se pot lucra, în funcție de extractor 12/24/48 probe în același timp. Apoi probele sînt încărcate în RTPCR și citite pentru prezența SARS-CoV-2. Kiturile RTPCR se lucrează, de obicei cu numărul maxim de probe – 96, dar există și control pozitiv, negative, probele pot fi puse în duplicat. Deci probele nu intră imediat în lucru.

Cîte probe RTPCR face un aparat într-o zi , la capacitate maximă?

Dacă există echipe separate care extrag ARN ul din probe pe măsură ce sînt primite se pot face cam 90 de probe individuale la fiecare 3 ore. Un kit are capacitatea de a analiza 96 de probe dar cîteva trebuiesc folosite pt control pozitiv și negativ.

Este procedura periculoasă / contagioasă pentru membrii laboratorului?

Cît timp virusul este încă viu, da, există pericolul de contagiune. ARN ul viral care intră în aparatul PCR NU mai este contagios. Deci după extracție nu mai trebuiesc precauțiuni speciale.

Există teste fals negative sau fals pozitive?

Doar în cazul unor erori de manipulare a probelor sau greșeli de protocol, însă acestea sînt detectate prin folosirea probelor de control ce știm clar că vor ieși pozitive sau negative. Testele rapide pot avea un procent destul de mare de teste fals negative.

Există o alta modalitate de testare cu aceeași siguranță vizavi de infectare?

Deocamdată nu. Există alte metode, dar nu pot fi folosite în scop de diagnostic.

NOTE__________________

i https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23745020-coronavirus-romania-bilantul-imbolnavirilor-ajuns-576-cele-mai-multe-cazuri-confirmate-intr-singura-143.htm

ii https://www.fda.gov/vaccines-blood-biologics/investigational-new-drug-ind-or-device-exemption-ide-process-cber/investigational-covid-19-convalescent-plasma-emergency-inds

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Pe vremuri era un banc cu un rabin care tot il sfatuia pe un taran ce sa faca sa-si salveze vaca bolnava. Cind vaca a murit rabinul a fost dezamagit, mai avea inca o multime de sfaturi.

  2. Mi se pare o alternativa care trebuie incercata rapid pe voluntari medicali (de exemplu cei aflati in izolare). Ati propus aceasta metoda domnului Arafat ? Cu stima

  3. Nu are nici un sens de a testa toți locuitorii anunță RKI Institutul Robert Koch la Berlin. Numai după indicațile medicilor se fac teste în RFG, peste 400.000 până acum. Diagnostica de laborator excelentă e o cauză pentru letalitatea mai mică în RFG unde au murit ca. 210 persoane din 40.000 de infectări măsurate. În spitalele din RFG sunt azi 800 bolnavi de sars-cov-2, dintre care 400 în tratament intensiv cu aparate de respirat.
    Decezii pe baza unor date și analize medicale precise sunt mai importante decât teste aiurea.

    • Un test de laborator care identifică „anticorpi” la cei infectați și dovedește „imunizarea” e necesar pentru a clarifica celălalte intrebări: letalitatea, gradul de infectare, rata de infectare. Peste o lună, până la începutui lunii Mai în RFG se asteaptă realizarea acestui test cu ajutorul institutului Helmholtz a spus un virolog la TV. Din moment ce se poate detecta „imunitatea” celor ți va fi mai ușor pentru personalul medical în spitale și pentru cei preocupați de îngrijirea bătrânilor.
      Im Mai probabil se vor găsi cifrele reale privind letalitatea virusului sars-cov-2. Azi nu există acest test de laborator pentru „anticorpi”.
      „Distanțarea socială”, evitarea contactelor între persoane, mai ales cu cei dragi, copii nu mai vizitează părinții, înseamnă evitarea infectărilor, câștigarea de timp pentru pregătirea spitalelor și găsirea unui vaccin- injectie.

    • Acum „distanțarea socială”, evitarea contactelor între persoane, distanța de 1,5 – 2m, e cerința și soluția cea mai bună pentru toți în țară și UE. Evitarea infectărilor înseamnă câștigarea de timp pentru pregătirea spitalelor, pentru instalarea stțtiilor de izolare cu paturi pentru tratament intensiv cu aparate de respirat. Evitarea infectărilor înseamnă câștigarea de timp pentru dotarea spitalelor cu medicamente utile în virologie, dotarea cu echipament medical, măști pentru personalul medical, haine de protecție, etc. Evitarea infectărilor înseamnă câstigarea de timp pentru antrenarea și instruirea personalului medical, reducerea numărului celor bolnavi de sars-cov-2. Astfel un număr mai mic de infectați, un număr mai mic de bolnavi poate fi tratat cu medicamentele de virologie existente azi, până când va sta la dispoziție un vaccin- injecție ca. peste un an. Injecția pentru toți e calea spre imunizarea populației 2021.
      Stim cum arată spitalele, cum e situația cu dotarea spitalelor de mult timp, lipsa de medicamente și aparatură medicală. Cunoscând situația din spitale cea mai bună protecție pentru cei dragi și personalul din spitale, servicii publice, magazine alimentare, gospodărie comunală, deci pentru un număr mare de oameni care muncesc permanent și încă mult timp în această criză cu virusul nou sars-cov-2.
      Până când vedem aici pe stradă ce vedem la TV din Asia, Singapur, Taiwan, Coreea de Sud, oameni cu măști de protecție pe față pentru a proteja pe ceilalți, e bine să acceptăm și să respectăm strict „distanțarea socială”, evitarea contactelor între persoane, evitarea infectărilor cu virusul virusul sars-cov-2.

      Evitarea infectărilor înseamnă cel mai mare cadou făcut celor dragi. Evitarea infectărilor înseamnă „mă gândesc la tine/voi”, e bun simț și dăruire în același moment.
      Spiritul civic dezlănțuit 1989 va birui,
      Ce îți doresc eu ție, dulce Românie …. …..
      Mai puțin „ Tărișoara plânsete” din reședința în vest …. ….

  4. Ca sa combată COV-19, Firea, primărita care mai vrea odata, în cardasie cu marele specialist, dupa nume cam Streinu, chiar si de meserie au pus la cale pacalirea ministrului Costache. Cu cateva zile in urma am aflat de la Firea si fostul ministru, ca vor testa Bucurestii de coronavirus. Cel mai rau a căzut Costache, în timp ce Firea l-a adus pe Strainu sa ne spuna cum va testa 2,3 milioane de oameni . Păi nu asa, din poarta- n poarta, ci prin eșantionare, adică vreo 10 400 de cetateni. Adică pentru cei care pricèp cum se scriu lucrările științifice, un număr ( esantion) necesar pentru o lucrare. Streinu asta vrea se- si scrie o lucrare beton, numa buna pentru Nature( hahaha!). Alta somitate, profesorul Păunescu, a descoperit vaccinul bun pentru temutul virus. Ne așteaptă două premii Nobel!

  5. Da, dar este foarte interesant ca Germania care este pe locul 5 dupa Spania si inaintea Frantei la numar de bolnvi ceeace este absolut normal daca tinem cont de cate teste a facut dar este de departe in fata ca numar redus de decese cu o mortalitate de cca 0,6% urmata de Coreea de sud cu putin peste 1 %. .Noi inca stam binisor fiind in zona lui sub 2%(cca 1.86%). Inseamna ca germanii au combinat o ampla diagnosticare precoce prin numarul mare de teste si deci si de diagnosticati pozitiv cu o capacitate de tratare timpurie care a redus mult mortalitatea. Bravo lor si cred ca nimic din ce au facut decand se cunoaste existenta epidemiei nu a fost intamplator ci gandit nemteste ca sa spun astfel.
    Ps Spania si Franta au o mortalitate mult mai mare ca sa nu mai vorbesc de Italia. Franta avand 5.6% .

  6. Daca nu ma credeti in legatura cu ” testarea in masa”, o afacere a doi jmecheri, Firea si Străinu, urmăriți emisiunea de la b1 din seara zilei de 27.03.2020 ora 20,00.

  7. In general se pare ca este destul de greu de inteles unele care logic par destul de evidente si anume:

    Proporția indivizilor infectați cu Coonavirus care prezintă simptome minime este un factor determinant important al potențialului pandemic al virusului , deoarece aceste infecții sunt susceptibile să nu fie diagnosticate. In China se stie ca anchetatorii au folosit modelarea matematică pentru a estima numărul de infecții documtetate și contribuția lor la transmiterea epidemiei.

    Subiecții au fost clasificați în două grupuri: cei cu simptome suficient de severe pentru a genera îngrijiri medicale și un diagnostic COVID-19 documentat și cei cu infecții fără documente. Modelul a contabilizat, de asemenea, modificări ale mobilității umane între orașe, pe baza datelor istorice recente ajustate pentru escaladarea restricțiilor asupra acestei mișcări.

    In China la începutul epidemiei, un parametru epidemiologic denumit numărul de reproducere de bază estimat (R0) si care caracterizeaza viteza de transmitere , virulenta epidemiei a fost de 2,38 iar procentul de infecții nedocumentate a fost de 86,0%. S-a estimat că infecțiile nedocumentate produc cca 86% din toate infecțiile. Mai târziu în epidemie și odată cu testarea mai numeroasa proporția infecțiilor fără documentare a scăzut la 35%, iar R0 a scăzut la 1,36 și apoi la 0,99, pe măsură ce restricțiile privind mișcarea geografică au fost îngreunate.

    Se considera ca pentru a pune capăt unei epidemii, R0 trebuie menținut sub 1,0 într-un mod susținut. Modelarea matematică a epidemiilor este plină de incertitudine având în vedere că se bazează pe numeroase presupuneri care se dovedesc uneori defectuoase. Cu toate acestea, datele de modelare riguroase ale acestui studiu subliniază că sunt necesare restricții drastice și prelungite de mobilitate geografică pentru a bloca raspandirea pandemiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Toma Patrascu
Alexandru Toma Patrascu
Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro