joi, februarie 13, 2025

Crăciunul la Chişinău – pe “vechi” sau pe “nou”, prilej de dispută politică

Chişinăul este pavoazat pentru Crăciun: Bulevardul Ştefan cel Mare este plin de lumini, iar în Piaţa Marii Adunări Naţionale este amplasat tradiţionalul brad împodobit.

Numai că în Republica Moldova sezonul festiv durează mai mult, începând cu câteva zile înainte de 25 decembrie şi încheiându-se pe 13 ianuarie.

Explicaţia acestui sezon festiv prelungit ţine de tradiţia celor două biserici ortodoxe: Mitropolia Chişinăului şi Întregii Moldove, parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, majoritară, sărbătoreşte Crăciunul pe stil vechi, adică pe 7 ianuarie, potrivit ritului ortodox vechi, care urmează calendarul iulian.

Biserica Ortodoxă Română în schimb sărbătoreşte Crăciunul pe 25 decembrie, ritul nou,  care urmează calendarul gregorian.

Tot mai mulţi sunt cei care sărbătoresc Crăciunul pe “nou”, iar guvernul a emis o hotărâre prin care declară ziua de 25 decembrie nelucrătoare, dar numai în schimbul compensării prin declararea zilei de sâmbătă 22 decembrie ca lucrătoare.

Liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, a propus în Parlament legiferarea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare legală. PL, cu cei 12 deputaţi ai săi, a rămas izolat printre cei 101  membri ai Parlamentului de la Chişinău. Mihai Ghimpu a declarat la RFI că dacă Republica Moldova doreşte integrarea europeană nu poate sărbători Crăciunul decalat de calendarul în vigoare.

Nu doar Partidul Comuniştilor (PCRM) şi Partidul Socialiştilor (PSRM), tradiţional pro-ruseşti, s-au opus propunerii legislative a lui Mihai Ghimpu, dar şi partenerii săi din cadrul coaliţiei de guvernare, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), Partidul Liberal Democrat (PLDM) al premierului Vlad Filat şi Partidul Democrat (PDM) condus de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu.

PL este partidul cel mai pro-românesc din Parlament, dar populaţia este ataşată majoritar tradiţiei, adică ritului vechi ortodox. De altfel, nici Mitropolia Basarabiei, care este parte a Bisericii Ortodoxe Române,  şi este minoritară în Republica Moldova, nu a revenit la ritul nou, după eactivarea ei în 1992.

Este probabil şi o lecţie a perioadei interbelice, când Basarabia făcea parte din România şi când  autorităţile de la Bucureşti au impus sărbătorirea Crăciunului pe stil nou, pedepsind  chiar, câteodată, pe unii basarabeni descoperiţi că sărbătorau, pe ascuns, Crăciunul pe stil vechi.

Astfel de atitudini nu au adus popularitate autorităţilor române şi au fost speculate de forţele pro-ruseşti după 1989, în perioada de avânt a mişcării de renaştere naţională.

Azi, dezbaterea Crăciun pe vechi sau pe nou are aceleaşi accente politice. În 2007, după ce a devenit primar al Chişinăului, viceliderul PL, Dorin Chirtoacă, a dispus instalarea bradului de Crăciun în Piaţa Marii Adunări Naţionale înainte de 25 decembrie, intrând în conflict cu liderul PCRM, Vladimir Voronin, aflat la acea vreme în fruntea statului.

Conflictul cu data amplasării bradului de Crăciun s-a repetat în 2008, dar a dispărut după venirea la putere a AIE în vara lui 2009.

Data sărbătorii Crăciunului continuă însă să declanşeze dezbateri politice, fiind una dintre reflectările clivajului din societate, dintre curentul pro-românesc şi cel pro-rusesc.

Între timp însă, oamenii de rând continuă să sărbătorească Crăciunul şi pe nou şi pe vechi, chiar dacă unii doar ca un prilej de a face un chef, stropit din belşug cu alcool.

Ceea ce face ca în Republica Moldova sezonul festiv să dureze practic până pe 13 ianuarie, Anul Nou şi Sfântul Vasile pe stil vechi, timp în care activitatea publică se reduce simţitor şi toată lumea, inclusiv politicienii intră într-o vacanţă mai mult sau mai puţin oficială.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. …Nu conteaza cat de lung ai părul
    Ci conteaza cât si cum gândesti ….

    Nu … Craciunul l-a inventat pe om, ci omul l-a inventat pe craciun.
    Diferentele de „fus orar” nu ar trebui sa fie disputa intre nimeni.
    Un englez venit in vacanta la Constanta nu are de ce sa-si
    paraseasca „ora Grenwich” si sa se raporteze la „aici Bucuresti,
    Romania” daca avem noi nevoie ci doar daca … simte el o asa
    nevoie.
    Sau, „cate bordeie atatea obiceie” … e doar in povesti?
    Normal ca … daca esti oaspete, conform (si) biblicului indemn,
    nu e frumos sa incerci sa-ti „lucrezi” gazda (spre a-i lua locul
    mai intai in casa, apoi .. la masa, iar in final … in pat).
    Dar cand doua persoane nu-si sunt unul altuia oaspeti, ci….
    unul altuia, vecini, nu are de ce unul sa ceara celuilalt sa
    renunte la ale sale pentru a se pune in rand cu el.
    Eu zic ca …frumos e ca fiecare (jucator) sa isi vada de ale lui.
    Cata vreme ar exista doar „jucatori” (traitori) in mod automat nu
    ar avea de unde exista „datatori cu parerea” (adica … spectatori)
    iar Pamamntul ar reveni la umana lui turatie.

  2. In vremea copilariei mele in Ardeal aveam de cele mai multe ori parte si de Pasti catolice, si de Pasti ortodoxe, in acelasi an. Prilej de bucurie, aveam mai multe oua rosii! (Ciudat, pe acea vreme si baptistii serbau Pastile pe stil ortodox, pe cand acum in State vad ca sunt pe stil nou. Adaptarea la cultura locala pare sa fie regula, mai degraba decat exceptia. Poate Moldova ar beneficia putin de pe urma unei sincronizari a Craciunului cu restul Europei, insa acest Craciun decalat ar putea fi privit la fel de bine ca o parte a culorii locale. Nu aici sunt problemele mari ale Moldovei, oricum infinit mai mici la acest capitol decat ale Turciei, de pilda.)

    Ah, ce pacat ca n-am avut si doua Craciunuri, ca sa fi venit Mos Gerila, ori mai tarziu, Mos Craciun, de doua ori! Noroc tot cu maghiarii de unde am imprumutat pe Mos Nicolae, care pe 6 Decembrie inaugura seria Mosilor. Dupa aceea, Mos Craciun in familie pe 25, apoi mosii parintilor de la servici, in 30 si 31. Cu o ora intreaga de desene animate, de pe pelicula.

    Nu, pagadi!

  3. Nu-i de ajuns ca un partid minoritar în Parlament să vrea schimbarea sărbătorii Crăciunului de pe vechi pe nou (eventual trecerea de la ritul vechi la cel nou în general). Pentru aceasta e nevoie de o mişcare amplă în societate care să ne dea un raspuns cât mai clar: de ce trebuie procedat aşa?

    Acest răspuns nu există deocamdată, nu e nimic clar, de ce aşa şi nu altfel. Argumentaţia lui Ghimpu e infantilă. UE e o comunitate de state laice. Confesiunea e o opţiune personală. Pot foarte bine să sărbătoresc pe nou sau pe vechi, nu sunt prin asta antieuropean.

    Altceva este dacă vor ei să „se alinieze” tendinţei din România. Dar, în sensul acesta, ar trebui să-i întrebăm pe moldoveni cât de români se simt. Nici pentru această întrebare (admit, nu tocmai uşoară, mai ales pentru ei) nu există un răspuns clar.

  4. Atenție, domnule autor, folosiți ”pe rit vechi” și ”pe stil vechi” ca și cum ar fi sinonime, ceea ce nu e cazul. Sunt foarte diferite. În acest articol, puteați folosi liniștit doar expresia ”pe stil vechi”, pentru că nu vorbiți de credincioși de rit vechi. Cele bune!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro