luni, mai 20, 2024

Crâmpeie din povestea fără de sfârșit a siluirii populiste a resurselor publice

„În toată Europa s-a spus: companiile astea din energie au beneficiat… nu e vina lor, dar nu e nici meritul lor că au aceste profituri, că au crescut mult prețurile în energie, și atunci e cumva incorect să le rămână lor profiturile, pentru că au rezultat din invazia rusească, nu dintr-o performanță managerială deosebită a lor. Și atunci nu e corect să le rămână lor profiturile astea foarte mari, trebuia să ia și statul o parte, mai ales că statul, undeva, trebuia să îi ajute pe cei care sunt afectați de creșterea asta mare de prețuri. (…) Și a venit statul nostru cu această ordonanță. Deci, logic ar fi să plătească, că ăsta a fost sensul. Da, Petrom e clar că a beneficiat de creșterea prețului.”[1]

Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței

În 29 decembrie 2022, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență (nr.186) privind instituirea unei noi taxe cu aplicare temporară – denumită contribuție de solidaritate – asupra veniturilor considerate excepționale ale companiilor din energie, motivată astfel în preambul[2]:

Având în vedere necesitatea atenuării efectelor economice directe ale creșterii prețurilor la energie, ținând cont de prevederile Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, ce stabilesc în sarcina statelor membre obligația de a adopta și publica, până la data de 31 decembrie 2022, măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate temporare asupra profiturilor excedentare generate de către societățile din Uniune și sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, ținând cont, în principal, de necesitatea creșterii independenței energetice, finanțării investițiilor strategice, precum și a investițiilor în eficiența energetică și/sau în energia din surse regenerabile, având în vedere că nerespectarea cerinței prevăzute la art. 14 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2022/1854 ar putea conduce la inițierea de către Comisia Europeană a unei proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României ,în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Regulamentul UE 2022/1854, adoptat în octombrie 2022, printre cele 72 de alineate ale preambulului a oferit de asemenea o motivare a (posibilității) instituirii temporare a unei contribuții de solidaritate asupra veniturilor excepționale realizate de companiile din energie în termenii următori[3]:

(51) Contribuția de solidaritate temporară ar trebui să funcționeze ca o măsură de redistribuire pentru a se asigura faptul că societățile vizate care au obținut profituri excedentare ca urmare a circumstanțelor neprevăzute contribuie proporțional la remedierea crizei energetice de pe piața internă.

(52) Baza de calcul a contribuției de solidaritate temporare o reprezintă profiturile impozabile ale societăților și sediilor permanente care au domiciliu fiscal în Uniune din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, astfel cum sunt stabilite în tratatele bilaterale sau în legislațiile fiscale naționale ale statelor membre pentru exercițiul financiar care începe la 1 ianuarie 2022 și/sau la 1 ianuarie 2023 ori ulterior acestor date și pentru întreaga lor durată respectivă. Statele membre care impozitează doar profiturile distribuite ale societăților ar trebui să aplice contribuția de solidaritate temporară profiturilor calculate, indiferent de distribuirea acestora. Exercițiul financiar este determinat prin trimitere la normele în vigoare în temeiul legislațiilor naționale ale statelor membre.

(53) Numai profiturile realizate în 2022 și/sau 2023 care depășesc o creștere de 20% a profiturilor impozabile medii generate în cele patru exerciții financiare care încep la 1 ianuarie 2018 sau după această dată ar trebui să facă obiectul contribuției de solidaritate.

(54) Această abordare ar asigura faptul că o parte din marja de profit, care nu se datorează evoluțiilor imprevizibile de pe piețele energiei în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ar putea fi utilizată de societățile din Uniune și sediile permanente în cauză pentru investiții viitoare sau pentru asigurarea stabilității lor financiare în timpul crizei energetice actuale, inclusiv pentru industriile mari consumatoare de energie. Această abordare a stabilirii bazei de calcul ar asigura proporționalitatea contribuției de solidaritate în diferite state membre. În același timp, stabilirea unei rate minime ar trebui să asigure faptul că contribuția de solidaritate este atât echitabilă, cât și proporțională. Statele membre ar trebui să aibă libertatea de a aplica o rată mai mare decât 33% pentru contribuția lor de solidaritate. Acest lucru ar trebui să permită statelor membre în cauză să își stabilească rata preferată pe care o consideră acceptabilă și adecvată în cadrul sistemelor lor juridice naționale.

(56) Contribuția de solidaritate ar trebui utilizată pentru: (i) măsuri de sprijin financiar destinat consumatorilor finali de energie și, în special, gospodăriilor vulnerabile, spre a atenua efectele prețurilor ridicate la energie; (ii) măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie; (iii) măsuri de sprijin financiar pentru susținerea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie; și (iv) măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice a Uniunii. Statelor membre ar trebui, de asemenea, să li se permită să aloce o parte din încasările obținute din contribuția de solidaritate temporară pentru finanțarea comună. Aceste măsuri necesită o flexibilitate considerabilă pentru a se ține seama de procesele bugetare ale statelor membre.

(66) În cazul în care un stat membru se confruntă cu dificultăți în aplicarea prezentului regulament și, în special, a contribuției de solidaritate temporare, acesta ar trebui să se consulte, după caz, cu Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

Revenind la prevederile ordonanței de urgență 186, în articolul 2, alineatul 1, se stipulează că în România contribuția de solidaritate se calculează prin aplicarea unei cote de 60% asupra bazei de taxare, așa cum este aceasta definită în articolele 1 și respectiv 2 (alineatele 2 la 12). În prezent ordonanța respectivă este examinată în Parlament, intenția deja anunțată fiind aceea de a-i completa prevederile, în special cele de la articolul 1.

De ce este nevoie ca textul ordonanței să fie modificat în Parlament? Pentru că OMV Petrom a anunțat din start că nu va plăti respectiva contribuție de solidaritate dat fiind că, în conformitate cu structura veniturilor realizate din afacerile companiei, legea nu i se aplică.

Anunțul a provocat un scandal serios la începutul anului curent, cu acuze aruncate într-o parte și în alta, cu țâfne patriotarde în declarații sforăitoare. Ici și colo au apărut și întrebări și comentarii serioase – de ce Guvernul vrea musai să aplice un procent de 60% și nu unul mai mic, de 33%, lăsând și companiilor resurse pentru atât de necesarele investiții viitoare?; așa cum a fost ordonanța aprobată în Guvern, OMV Petrom are dreptate să avertizeze că nu i se aplică etc. – dar s-au pierdut în marea masă a abordărilor tari și alături cu subiectul.

DE CE ATÂTA SUPĂRARE? (I)

Deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei în 2021 (6,72% din PIB) și de 81,01 miliarde de lei anul trecut (5,68% din PIB). Necesarul de finanțare externă a Guvernului a fost de 131,8 miliarde de lei în 2021 și de 148,6 miliarde de lei în 2022. În fine, deficitul de cont curent al României a fost de 16,950 miliarde de euro în 2021 (7% din PIB) și de 26,57 miliarde de euro în 2022 (8,9% din PIB).

Fie și numai aceste cifre și sunt suficiente pentru a arăta ce nevoie de bani are Guvernul și de ce se zbate să îi obțină în primul rând din acele surse care sunt la-ndemână, în condițiile în care nu poate conta prea mult pe creșterea bruscă a performanței ANAF de a scoate la lumină zonele gri, din care colectarea de impozite și taxe se face cu dificultate.

Oportunitatea instituirii contribuției de solidaritate a venit ca o mană din cer pentru coaliția guvernamentală PSD-PNL-UDMR. În ce sens?

Înainte de a prelua în legislația locală regulamentul european, România avea deja o serie de suprataxe aplicate firmelor din sectorul energetic – constată RFI[4]. Companiile din domeniul gazelor naturale plătesc deja un impozit de 80% din veniturile suplimentare obținute ca urmare a procesului de liberalizare a pieței și un impozit asupra veniturilor suplimentare offshore. Producătorii de energie electrică plătesc o contribuție la fondul de tranziție energetică, respectiv sută la sută din veniturile obținute peste tariful de vânzare de 450 lei pe MWh. Firmele care fac comerț cu energie electrică și gaze naturale sunt obligate prin lege să plătească toate veniturile care depășesc costul de achiziție plus o marjă de profit de 2%. Banii se duc la fondul de tranziție energetică.

Dacă Bucureștiul nu ar fi instituit această contribuție de solidaritate sau dacă ar fi fixat-o la 33% ori la 20% ar fi fost la fel de bine, doar că foamea de venituri la bugetul statului este foarte mare. De altfel, anterior aprobării ordonanței 186 ministrul de finanțe Adrian Câciu anunțase că pentru a deconta facturile furnizorilor care suportă plata plafonată a prețurilor de care beneficiază consumatorii se folosesc banii din fondul pentru tranziția energetică; acum ar trebui ca în același scop să fie folosită și contribuția de solidaritate.

Conform unui comunicat transmis de OMV Petrom către Bursa de Valori București, compania a virat în 2022 la bugetul de stat 20 de miliarde de lei, din care impozitul pe profit a fost de 2,2 miliarde de lei.[5] Pentru 2023 compania are un plan de investiții de 6 miliarde de lei, iar în centrul planului său stă proiectul de exploatare offshore a gazelor din Marea Neagră (zăcământul „Neptun Deep”).

În altă ordine de idei, și Rompetrol Rafinare a transmis Bursei de Valori următorul comunicat: Compania Rompetrol Downstream, subsidiară a Rompetrol Rafinare, s-a conformat voluntar măsurilor adoptate de Guvern pentru reducerea prețurilor carburanților în anul 2022. Impactul compensării prețurilor la carburanți cu 25 bani pe litru (diferența până la 50 bani pe litru fiind susținută de stat), este de 35 de milioane de dolari, sumă care a fost suportată de companie pentru a susține măsura luată de autorități.[6]

OMV Petrom, liderul pieței, care operează benzinăriile „Petrom” și „OMV”, a anunțat că măsura de a reduce benevol prețurile la carburanți a avut un impact asupra bugetului companiei de 470 de milioane de lei, circa 100 de milioane de dolari.

Se poate deci extrapola că, în total, companiile petroliere care operează benzinării au contribuit probabil cu circa 200 de milioane de dolari la protecția consumatorilor români. Deși Guvernul a avut un parteneriat cu companiile petroliere prin care a scăzut prețurile la pompă cu 50 de bani per litru, nu a comunicat public valoarea contribuției acestora la protecția consumatorilor în anul 2022, ceea ce nu onorează Palatul Victoria.

DE CE ATÂTA SUPĂRARE (II)

OMV Petrom a anunțat (joi, 12 ianuarie ac.) într-un raport transmis Bursei de Valori că se așteaptă să nu achite taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, impusă prin OUG nr. 186[7]:

Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.186. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului.

Apoi și Ministerul de Finanțe a dat publicității un comunicat prin care, fără să dea neapărat o replică punctuală OMV Petrom, atrăgea atenția că întreg sectorul energetic este vizat de noua contribuție de solidaritate:

Conform art. 1, alin. (1) din ordonanța Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activități desfășurate în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: (i) 0610 – «Extracția țițeiului», (ii) 0620 – «Extracția gazelor naturale», (iii) 0510 – «Extracția huilei», (iv) 1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și (v)  1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului». Codurile CAEN și ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiții), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854. Contribuția de solidaritate se datorează și de către părțile afiliate.

Ulterior Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională pentru Resurse Minerale au demarat controale specifice la OMV Petrom[8], dar și la alte companii energetice. Demonstrativ. Romgaz a anunțat că nu se pune problema să nu plătească contribuția de solidaritate.

După ce OMV Petrom a publicat anunțul prin care atrăgea atenția că nu va plăti contribuția de solidaritate, Dumitru Chisăliță scria pe pagina Asociației „Energia Inteligentă”[9]:

În data de 28 decembrie 2022, pe repede înainte, apărea fără nici o dezbatere OUG 186, care stabilea instituirea taxării supraprofiturilor pe zona de extracție oil&gas&coal, ținta principală a acestui OUG fiind OMV Petrom. Taxa a fost aplicată tuturor companiilor din acest sector. Dar, modul în care a fost scrisă OUG 186/2022 face ca exact firma vizată să nu se încadreze în condițiile legii pentru a fi supra-suprataxată! Victima sigură a legii fiind compania ROMGAZ! Încă o dată, statul a făcut-o lată.

Acuzațiile aduse companiei sunt nefondate, atât timp cât aceasta respectă legea. Nu se pune problema că OMV Petrom nu vrea să plătească, LEGEA prevede că nu trebuie să plătească. OUG 186/2022 prevede obligația achitării unei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, dacă cel puțin 75% din cifra de afaceri provine următoarele sectoare: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului. Conform rezultatelor financiare preliminare aferente anului 2022, OMV Petrom are în anul 2022 sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite în OUG 186/2022.

Aparent Dumitru Chisăliță a riscat pronunțându-se înainte ca Ministerul Finanțelor Publice să-și fi încheiat controlul la OMV Petrom și să-i publice concluziile. Inițial, ministrul Adrian Câciu ne-a asigurat că în maxim două – trei săptămâni controlul va fi finalizat și toată lumea va vedea că și OMV Petrom se încadrează în prevederile ordonanței 186. Am intrat în ultima decadă a lunii martie și concluziile controlului nu s-au publicat. Bănuim de ce.

Ordonanța 186 a trecut de Senat și, așa cum au aflat cei de la Economica.net, în drumul său spre Camera Deputaților grupul parlamentar PSD a introdus câteva amendamente care, dacă în final vor fi adoptate, ar putea crea cadrul legal prin care OMV Petrom să fie totuși obligată să plătească taxa.[10] Asta dacă nu se va găsi cineva să atace la CCR legea de aprobare a ordonanței 186 pentru că s-au încălcat principiile bicameralismului (pentru că în Senat nu s-au dezbătut aceleași amendamente ca și în Camera Deputaților, s-au mai văzut cazuri).

Una peste alta, din moment ce se simte în coaliție nevoia să fie modificat prin lege articolul 1 din ordonanță, astfel încât să lărgească baza de calcul la care se va aplica contribuția de solidaritate (ca să se încadreze și OMV Petrom), înseamnă că într-adevăr textul nu a fost bine scris de la început.

Ca idee, Dumitru Chisăliță scria în același articol din 13 ianuarie ac. că…

o prevedere în lege privind obligativitatea reinvestirii supraprofiturilor și doar în situația în care nu se întâmplă acest lucru să se treacă la supraimpozitarea firmelor, o astfel de construcție putea să stabilească obligația aplicării indiferent de cifra de afaceri și mai mult ar fi atras participarea companiilor la aceste construcții. O astfel de construcție ar fi fost win-win-win (cetățeni – stat – firme). Cetățenii – pentru că ar fi avut acces la produse care astăzi nu sunt produse în România sau nu sunt în cantități suficiente, fiind importate și astfel având prețuri mai mari. Stat – deoarece se creștea reziliența și securitate națională, se dezvoltau noi businessuri generatoare de taxe și impozite la bugetul de stat. Firme – existența unei cereri mai mari decât oferta energetică, determina oricum necesitatea unor investiții în sectorul energetic, iar acestea aduceau noi viitoare profituri.

UN BALET CARAGHIOS

Mai întâi Guvernul a încercat să înlăture acuzațiile, venite dinspre spectrul politic – inclusiv din coaliția de guvernare[11] – și de la experții în piețele de energie, că textul ordonanței ar fi fost din start viciat (cu sau fără intenție directă, mai puțin contează) și astfel făcut inaplicabil în cazul celei mai mari companii de profil, OMV Petrom.

Așa că s-a transmis Comisiei Europene un set de trei întrebări (ianuarie ac.) al căror răspuns ar fi urmat să lumineze Palatul Victoria dacă este vreo eroare la mijloc sau dacă s-a interpretat corect Regulamentul 1854 și ce anume ar mai fi de făcut pentru ca statul să și încaseze ceva bani, dacă tot s-a apucat de scris și aprobat un text de lege prin care a instituit o contribuție de solidaritate.

Răspunsul venit de la Comisia Europeană, tradus de Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, a sunat cam așa[12]:

… răspunsul are trei puncte. Primul se referă la 75%, la acest procent din cifra de afaceri unde comisia răspunde că prin Regulament este minimul care poate să fie aplicat. Deci, România a aplicat corect Regulamentul, nu poți să îl scazi mai mult. Al doilea răspuns al Comisiei spune că cele cinci coduri CAEN din regulamentul european sunt aplicate corect în ordonanța de urgență și mai este o întrebare care spunea dacă produsele rezultate din rafinare, motorina, benzina, dacă sunt incluse în aceste coduri. Aici, răspunde Comisia Europeană că au nevoie de mai multe detalii pentru a înțelege mai bine modelul de business.

Pentru „detalii”, a sosit la București, la mijlocul lunii martie ac. Benjamin Angel, un oficial al Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală, director pentru taxare directă, coordonare fiscală, analiză și evaluare economică.[13] Nu știm cu ce a ajutat sau ajută oficialul Comisiei Europene, dar putem să vedem cum parlamentarii din coaliția de guvernare încearcă să completeze textul ordonanței 186 în Camera Deputaților, pentru a ajuta Guvernul să încaseze banii pe care îi speră din respectiva contribuție.

Și Black Sea Oil & Gas este nemulțumită de textul ordonanței, dar și de dezbaterile din Parlament privind aprobarea ordonanței 186. BSOG a cerut public ca legea să nu i se aplice, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, a sugerat să fie introdus de parlamentari încă un amendament în legea de aprobare a ordonanței 186[14]:

Prin derogare de la prevederile articolului 1, contribuabilul care nu a avut producție în perioada de referință 2018 – 2021 este scutit de plata contribuției de solidaritate.

După cum știm, BSOG a început să exploateze zăcământul din Marea Neagră abia la jumătatea anului trecut, deci amendamentul pe care compania îl sugerează este logic și de bun simț, în sensul Regulamentului 1854. Mark Beacom, CEO-ul BSOG, a avut în februarie ac. o rundă de negocieri la Guvern pe marginea ordonanței 186, pentru a pleda în favoarea argumentului menționat anterior. Cum discuțiile nu au avut prea mare succes, ulterior Mark Beacom a declarat:

BSOG înțelege contextul geopolitic și justificarea măsurilor excepționale aplicate pieței de energie. Însă, așa cum reiese clar din Regulamentul UE 2022/1854, taxa de solidaritate ar trebui implementată numai pe profiturile „suplimentare”, atunci când nu există deja implementate măsuri similare și trebuie să fie proporțională, să nu perturbe piața internă și să contribuie la creșterea autonomiei UE în domeniul energiei. Taxa de solidaritate a fost introdusă în România peste o serie de măsuri similare existente și – când este aplicată unor producători noi precum BSOG – se calculează pe „toate” profiturile realizate și nu pe profiturile „suplimentare”. BSOG așteaptă cu interes să continue colaborarea cu autoritățile române pentru a revizui taxa de solidaritate astfel încât să asigure un tratament echitabil între toți jucătorii din industrie.

Ce aș vrea eu să înțelegem de aici, este că OMV Petrom, Romgaz și BSOG sunt cele trei companii de la care așteptăm să vină în următorii ani cu un surplus de gaze naturale extrase din Marea Neagră, care să sprijine România nu doar să nu mai depindă de importuri, ci și să facă export, contribuind activ la asigurarea securității energetice a regiunii.

Dacă acesta este obiectivul cu adevărat important, atunci merită să mulgem acum aceste companii de ultimul bănuț, pentru ca apoi să aruncăm acești bani în consum și să ni se scurgă printre degete fără mare rezultat? Ori este de preferat să schimbăm cu adevărat textul ordonanței și să venim cu un text de lege din care să aibă toată lumea de câștigat, așa cum sugera și Dumitru Chisăliță? Sigur, întrebările sunt retorice, pentru că în coaliția de guvernare zarurile cam par aruncate.

Ca să nu fiu greșit înțeles, vin cu un ultim exemplu și apoi închei: în 17 februarie ac., cum probabil știți, Transgaz, Romgaz și OMV Petrom au anunțat semnarea angajamentului ferm pentru finalizarea conectorului de gaze intern pe secțiunea Tuzla – Podișor, care ar urma să transporte în sistemul național (și BRUA) gazele din zăcământul „Neptun Deep”.

Anterior, în noiembrie 2022, Romgaz și OMV Petrom au demarat în comun procesul de rezervare a capacității incrementale de gaze naturale, doar că pentru a confirma angajamentul, mai trebuie și făcută plata în cursul acestui an. Romgaz are nevoie de 210 milioane de lei pentru această plată.

Intenția Romgaz este să se împrumute de la BCR, majorând de la 420 la 630 de milioane de lei plafonul de credit din contractul pe care îl are cu banca, pentru a putea obține acești bani.[15]

I-ar putea avea din surse proprii, dacă ar plăti mai puține taxe către bugetul de stat, se pune întrebarea? Poate, cine știe? Oricum, pare ciudat să golească buzunarele companiei deșertându-le în sacul fără fund al bugetului de stat, după care să se împrumute (la ce dobândă oare?) de la o bancă pentru a putea avansa cu un proiect energetic declarat strategic chiar de către Guvern.

În fine, poate că exemplul meu nu este semnificativ. Bine că i-au aprobat CEO-ului Romgaz, Răzvan Popescu, prelungirea cu două luni a mandatului (până la 19 iunie ac.). Va avea privilegiul astfel să supervizeze disciplinat, meritoriu și patriotic plata la buget a contribuției de solidaritate. A bon entendeur, salut!


NOTE:

[1] https://www.g4media.ro/chiritoiu-in-spiritul-legii-petrom-ar-trebui-sa-plateasca-taxa-de-solidaritate-in-litera-legii-nu-pot-sa-va-spun-ce-s-a-intamplat.html

[2] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/263288

[3] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32022R1854&from=RO

[4] https://www.rfi.ro/economie-152249-o-taxa-un-impozit-o-suprataxa-o-contributie-mai-raman-bani-si-pentru-investitii

[5] https://cursdeguvernare.ro/petrom-profit-net-contributii-buget-stat.html

[6] https://www.economica.net/rompetrol-a-suportat-din-bugetul-propriu-35-de-milioane-de-dolari-pentru-reducerea-pretului-la-carburanti_651714.html

[7] https://cursdeguvernare.ro/disputa-pe-taxa-din-energie-intre-omv-si-stat-compania-spune-nu-trebuie-sa-o-achite-mfp-sustine-ca-se-aplica-tuturor-companiilor.html

[8] https://www.g4media.ro/omv-petrom-vizata-de-doua-controale-ale-unor-institutii-de-stat-fiscul-si-agentia-pentru-resurse-minerale.html

[9] https://asociatiaenergiainteligenta.ro/atunci-cand-vanezi-marele-urs-dar-te-impusti-in-picior/

[10] https://www.economica.net/taxa-de-solidaritate-psd-introduce-in-parlament-modificari-la-lege-pentru-a-forta-petrom-sa-plateasca-taxa-ce-se-schimba_656259.html

[11] https://www.comisarul.ro/articol/rares-bogdan-acuza-functionari-de-la-energie-si-fi_1442243.html

[12] https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-26055457-raspunsul-comisiei-europene-pentru-guvernul-bucuresti-care-nu-stia-daca-omv-trebuie-plateasca-taxa-solidaritate.htm

[13] https://adevarul.ro/economie/cazul-omv-petrom-un-oficial-ce-vine-la-bucuresti-2243100.html

[14] https://www.economica.net/bsog-taxa-solidaritate_656701.html

[15] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/romgaz-isi-majoreaza-cu-210-milioane-lei-plafonul-de-indatorare-la-bcr-pentru-a-depune-garantia-solicitata-de-transgaz-la-transportul-gazelor-din-marea-neagra-21073709

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Intervențiile statului în piață determină distorsionarea acesteia.

    Prin impozitarea suplimentară a profitului, statul se angajează să acopere din bani publici eventualele pierderi ale acestor companii, atunci când vor apărea. Despre echitatea acestor măsuri nu am chef să vorbesc, pentru că s-a discutat de-ajuns după criza din 2008, cum s-a discutat suficient și despre hazardul moral.

    În ceea ce privește risipa banilor publici, inclusiv ai mei, carevasăzică, ea era de așteptat să continue, așa cum se petrece de peste 30 de ani. România este statul UE în care creșterea PIB se reflectă cel mai puțin în veniturile și nivelul de trai ale populației. Suntem statul cu cei mai săraci cetățeni, cu cel mai ridicat risc de sărăcie extremă din UE.

    …Pentru că România este o cleptocrație. Un stat eșuat, așa cum însuși Președintele său a spus. România este de peste trei decenii administrată de o guvernare cleptocratică de sorginte securisto-comunistă, al cărei principal obiectiv este transferul unei părți cât mai mari din resursele publice în proprietatea privată a cleptocraților și a apropiaților acestora, fără a fi sancționați de justiție.

    Mai mult decât în Ungaria, spre exemplu, presa este pe deplin aservită guvernării cleptocratice, ca urmare a finanțării directe sau indirecte, a corupției și a șantajului. România este exemplul perfect de stat mafiot, la care adevărata Mafie nici nu poate visa pe meleagurile ei natale, pentru că are aparența înșelătoare de stat democratic. În realitate, procentul din PIB care este fraudat este cel mai mare din UE.

    Justiția română este o „fortăreață de mucava” a dreptului public. Instituțiile esențiale ale democrației au fost populate cu marionetele cleptocrației. CCR este o glumă tragică. Ce sens are o discuție despre resursele publice în acest context?

    Constructivă poate fi doar o discuția cu privire la felul în care ceva se poate schimba… Cât de rău arată realitatea românească, ne este ușor tuturor cetățenilor să constatăm .

  2. Desiintati „taxa pe soare” si taxa pe (cos de) fum … si nu mai dati alte taxe aberante . Incurajati consumul de curent ieftin, nu de curent scump .

    • Sigur! Decuplarea economiei Ro de inovatiile tehnologice ale Occidentului (energie nucleara/solara/vant/valuri, transport EV, hydrogen) este esentiala pentru crearea unei noi cortine de fier, de data asta tehnologica, as per invataturile din manualul de Geologoree intens mediatizat pe acest site. Invataceii Profesorului sunt adanc indoctrinati, s-au radicalizat si s-au inmultit intr-o proportie ingrijoratoare. Bravo, Contributors!

      • Decuplarea economiei Ro de inovatiile tehnologice ale Occidentului (energie nucleara/solara/vant/valuri, transport EV, hydrogen)
        Aceste „inovatii” sunt deja extrem de vechi. Morile de vint sunt de sute de ani, prima masina electrica are si ea peste o suta de ani, nucleara cel putin 50. Hidrogenul a explodat in Hinderburg acum peste 100 de ani. China detine practic monopol in panouri solare, sta f bine si in confectii eoliene.

        Asta arata ce vraiste e in capul unor verzi care nu inteleg nimci din lume, incalzesc o supa acrita si o declar inovatie, noua :). Asta mai arata lipsa de creativitatea a verzilor, nu sunt in stare sa inventeze cu adevarat nimic, stiu doar sa intezica, far asa fie in stare sa puna ceva in loc.

        • Ăia verzii sunt răi rău! Shrek e verde din cap până la tălpi, Gremlin e verde crud, Crimeea au invadat-o niște verzi, cică și marțienii ar fi tot verzi. Asta nu e foarte sigur, dar sigur e că chirurgul care i-a extirpat o tumoare bărbatului meu avea și el halat și bonetă verzi. Și nici el n-a pus nimic în loc. Și, ca orice verde, i-a interzis să mănânce de dulce vreo două luni. Numai broccoli, dovlecei și castraveți. Toate verzi! Numai votcă verde nu există.

        • Multe au apărut cu timp în urmă dar au ajuns să fie perfecționate acum. Nici trenul nu mai este ceea ce era pe vremea bunicului dvs la fel cum nici mașinile electrice din prezent nu sunt ca alea din 1900 toamna. Nu e vorba de cand au aparut ci cum au evoluat aici. Iar între o morisca de vânt și o eoliana e diferenta la fel de mare ca cea dintre aeroplanul lui Vuia și jet-ul lui Elon Musk. Si omul a apărut cu mult timp in urma dar totusi nu prea mai seamănă a maimuță.

          • Da, se zice că există eoliene care au atins și 32% factor de capacitate. Ce faci în restul de 68% din timp, te bazezi pe termocentralele pe lignit? Germania așa face. În timp ce tu exporți energie ieftină, produsă de eoliene atunci când ea nu trebuie nimănui, fiindcă bate vântul la toată lumea, dar imporți energie scumpă, când nu bate vântul. And guess what? În ultimii 3-4 ani mai mult ai importat decât ai exportat. Nu crezi că modelul tău de business ar necesita unele ajustări, având în vedere rezultatele pe care le obții? 😀

            • Realitatea arată altfel: “restul timpului” înseamnă de fapt 20% – atât e cuantumul energiei obținute din lignit in mixul energetic german. Adică mai puțin decât eolianul. E drept că, pana și pentru puținul ăsta, se arde de două ori mai mult lignit decât ar fi necesar, dar asta e doar una din neajunsurile tehnologiei despre care propagandiștii energiilor negre nu au voie să vorbească: gradul de utilizare scăzut al energiei astfel obținute.
              Germania tocmai a dovedit flexibilitate in viziunea sa energetică și, cu toate greutățile, a livrat chiar energie Franței unde, datorită secetei și lucrărilor de întreținere, centralele nucleare nu au fost capabile să livreze. That’s it, folks!

          • Așa e, domnule @Dan! Omul a ars dintotdeauna lemne și a pârlit animale. Asta face și azi: arde cărbune și petrol. Sunt chestii de unică folosință, nu?!

      • @judex
        „s-au inmultit intr-o proportie ingrijoratoare”
        Ingrijoratoare pentru cine?

        Va uitati si la France24 sau doar la canalele romanesti?
        Asa … ca sa vedeti cat de zapaciti sunt parlamentarii UE pe subiectele astea.
        https://www.france24.com/en/tv-shows/talking-europe/20230324-powering-europe-s-energy-transition-eu-bets-on-clean-hydrogen

        Recomand unora dintre comentatori sa isi schimbe nick-name-urile in:
        Argat 1 – Argat n, unde „n” care pare sa fie in zona zecilor si sa se angajeze macar part-time in mici bacanii de cartier.

      • Ca orice judecator, stati „defectuos” la logica … caci desfiintarea taxelor ce nu au niciun suport legal si, nici constitutional, duce la o inmultire a panourilor … adica tehnologie (inutil sa isi bata cineva capul cu dvs., sa va explice ca soarele nu este al Guvernului roman si, nici macar al romanlo / Ro, neapartinand solului, subsolului apelor, teritoriale, ori spatiului aerian al Ro; Soarele e in Univers , ba chiar intro galaxie) . Am retineri ca energia nucleara este nepoluanta, sincer … gandeste-te numai ca temperatura apei la 10 km de Cernavoda, in aval, vara masoara 37-42 (si chiar 44) grade C. Intreaba-i pe cei de la Apele Romane Dobrogea Litoral

        • Spre deosebire de cei doi dinaintea dvs., pareti bine intentionat.
          1. In privinta taxelor, cititi interventia lui @Constantin.
          2. Energia nucleara este singura solutie pentru restrangerea utilizarii combustibililor fosili. Energia, de orice provenienta, se transforma pana la urma in caldura. Dar pot fi evitate niste efecte secundare: de exemplu, motorul electric duce o masina pe o distanta de 3-5 ori mai mare decat unul termic la acelasi consum energetic. In plus,motorul electric evita emisia de CO2, grafit si noxe (efect de sera, boli de plamani, ploi acide). Motorul cu hidrogen este tot electric (hidrogenul intra intr-o pila de combustie). In afara acestor lucruri, nu este chiar de bun simt ca arderea petrolului pentru obtinerea de caldura, din care 20% sa fie transformata in energie mecanica, este o barbarie?

          • ”motorul electric duce o masina pe o distanta de 3-5 ori mai mare decat unul termic la acelasi consum energetic”

            Același motor electric duce în aceeași mașină și o baterie de 300 – 500 kg, în permanență, indiferent dacă bateria e încărcată sau descărcată. 500.000 de asemenea motoare electrice în București ar lăsa lată rețeaua de distribuție a energiei electrice.

            Dacă bravii ecologiști ar fi promovat centralele nucleare, eforturile lor ar fi avut sens. Dar ei au desființat centralele nucleare și au făcut din Germania cel mai mare producător mondial de lignit. Pentru că bravii ecologiști promovau de fapt interesele Rusiei, ăsta e scopul lor real.

            Termocentralele pe lignit ar trebui să dispară de la sine, înlocuite de centrale nucleare. Dar realitatea demonstrează că lignitul rămâne ultima soluție a săracului, așa că Europa va mai avea termocentrale pe lignit și este 50 de ani. În Germania, nu în altă parte.

            Hidrogenul e o altă gogoriță: pe plan mondial, 95% din hidrogen se obține din gaz metan, iar în California chiar 99,6%.

            Energia scumpă, dezindustrializarea Europei, oamenii săraci și dependenți de stat. Astea sunt adevăratele scopuri ale ecologiștilor. Lituania a trebuit să-și închidă cele două reactoare nucleare de Ignalina, drept condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar acum arde lemn de foc și importă energie electrică din Belarus, obținută exact în același tip de reactoare nucleare.

            • La aceeași oferta de spațiu, mașinile electrice sunt mai ușoare decât cele clasice. Bateriile de 300-500 kg înseamnă cam 42-72 kWh, adică cel puțin 200-300 km autonomie. Cum in medie se circulă 30-40 km pe zi, rezulta ca cel mult un autoturism din șapte alimentează. Niciodată nu vor alimenta simultan jumătate de milion de mașini in București. In plus, rețeaua distribuie mai puțin curent bateriilor aproape pline. Nu exista niciun pericol ca rețeaua sa fie “lăsată lată”.

              Germania nu mai este de trei ani cel mai mare producător mondial de lignit. Era in anii 70-80 cu 390 Mt la distanță mare fata de ceilalți “competitori”, dar între timp Germania a redus la o treime producția sa de lignit, întrecută fiind de China. Deci nu renunțarea la nuclear a făcut Germania lider mondial la producția de lignit.

              Producția H2 din gaz natural este tot mai des însoțită de procese complementare precum CCS sau CCU și astfel ele devin neutre dpdv al mediului.

              Totuși Lituania nu se cere afara din Uniune, iar dacă importă energie produsă de alții in exces, este evident ca nu avea nevoie sa mai producă.

            • @Harald, si tu esti indoctrinat de Profesor: conceptul “Biserica Verde” este o poveste de tip Ion Creanga, menita a abate atentia de la date stiintifice de necontestat. Nu intelegi diferenta dintre motorul electric si cel cu ardere interna in productia de energie motrice pentru ca iti lipseste formatia tehnica adecvata. Daca ai putea sa urmaresti miscarea ecologista impotriva motorului termic CAR NOT!, lucrurile ti-ar fi mai clare.

          • @judex – comentariul meu era despre bateriile de sute de kilograme pe care le transportă autoturismele electrice și despre rețeaua de distribuție a energiei electrice din București, incapabilă să asigure încărcarea a 500.000 de astfel de baterii.

            Comentariile condescendente despre ”forța motrice” păstrează-le pentru conferințele unde vă place vouă să vă repetați unii altora aceleași povești.

            @Hantzy – colegul tău @Florix a demonstrat în repetate rânduri că nu are voie să scrie cifrele privind producția de lignit a Germaniei și nici cifrele privind importurile de huilă ale Germaniei. Ce-ar fi să faci tu o faptă bună și să scrii cifrele respective reale pentru 2021 și 2022? 😀

            • Gol sau plin rezervorul unui automobil cu carburație, vehiculul cântărește cam tot atât. Diferența e greutatea unei genți de voiaj. Față de 1,5 tone e un mizilic. Majoritatea autoturismelor circulă cu rezervorul 2/3 plin, alimentând cel târziu cand coboară sub jumătate. Deci argumentul cu bateriile foarte grele e o pistă falsă.
              În ultimii ani greutatea lor medie a scăzut de la 7 kg/kWh la 5,6 kg/kWh și se preconizează sub 4,5 kg/kwh în doar câțiva ani. Asta ar însemna o reducere de 35% adică 100-200 kg.

              Florix scrie bine, iar dacă nu scrie o informație probabil că nu o are. Cine să nu-i dea voie și de ce? Dacă ai tu „cifre reale”, cine te oprește să le scrii tu si să oferi sursa? Nu cumva e vorba de „hoțul strigă hoții”? Bineînțeles că da!

            • @Harald, o masina electrica cantareste cat o masina cu motor termic de aceeasi clasa. Inventezi pretexte doar pentru a evita evidenta (raportul 5-8 GPME vs. GPM)
              Nu stiu ce treaba are lignitul in conversatia asta, dar recunosc ca habar n-am de productia de lignit din Germania. Stiu doar ca de acolo au pornit softurile de pacalit lumea cu productia de noxe a motoarelor Diesel.

          • @judex – comentariul tău e non-sequitur, nu te-a întrebat nimeni cât cântărește mașina. Iar @Hantzy tocmai a demonstrat că nici el n-are voie să scrie cifrele privind producția de lignit șți importurile de huilă ale Germaniei 😀

            P.S. nici despre soft-urile de păcălit lumea n-are voie să scrie, că tot patria lui adoptivă le-a moșit și pe acelea. La nivelul Comisiei Europene se știa încă din 2011 despre valorile de emisii trucate, dar Berlinul nu poate discuta cu cărțile pe masă despre așa ceva.

            • Harald, TU este cel care a făcut o afirmație și deci TU trebuie să oferi datele pe baza cărora ai afirmat:
              Dar ei [ecologiștii n.m.] au desființat centralele nucleare și au făcut din Germania cel mai mare producător mondial de lignit.

              Eu am scris deja că în anii 70-80 Germania producea 390 Mt lignit, iar azi doar o treime. Dacă știi să calculezi împărți 390 la 3 și obții rezultatul corect.
              Ai tu alte „cifre reale”? Atunci scrie! Dacă nu, ești mincinos.

    • @Să îi ajutăm… _ „Incurajati consumul de curent ieftin…”

      Să-i ajutăm!…Am citit articole ale domnului Crânganu în acest spațiu virtual și comentarii la acestea, venite de la persoane care aparent activează în industria hidrocarburilor. Și câteva lucruri evidente legate de mediu sunt tratate cu entuziasm sofistic acolo.

      „Curentul ieftin” este cel mai scump. Dacă bunurile și serviciile de mediu nu sunt cotate la bursă, ele nu au preț, carevasăzică, sunt gratis. Despre bunurile comune non-tradable s-a scris mult, nu insist asupra subiectului.

      Drept urmare, pentru că lucrurile nu stau deloc așa și întotdeauna cineva plătește, ele au fost evidențiate prin taxe pigouviene. „Vreți să le tranzacționați la Bursă?! Luați niște certificate verzi și tranzacționați-le!”

      Este evident că unora le place statutul de pasager clandestin, dar cineva trebuie să suporte costurile de mediu, iar cei care consumă bunurile și serviciile de mediu sunt întocmai cei mai potriviți pentru asta.

      …Și anume pentru că, pornind de la o zicere a lui Rudyard Kipling, a fost fundamentat postulatul TNSTAAFL cu privire la externalitățile negative ale tranzacțiilor.

    • Exact asta trebuie evitat! Pretexte de acest gen, deși poate bine intenționate sau char involuntare, mai mult dăunează decât ajută celor afectați de creșterea preturilor. Considerarea în prețul final al energiei la consumatori a tuturor resurselor este corectă atât dpdv natural, deci obiectiv, cât și dpdv subiectiv, evitând risipa. O soluție universală nu ajută celor ce deja trăiesc la limită, ci celor care sunt obligați să-și reevalueze excesele. Ignorarea deteriorării mediului și reducerea artificială a costurilor prin eliminarea celor de mediu, duce în final la majorarea cererii, deci implicit a scumpirii, și poate chiar determina inițierea unei spirale încă mai periculoasă decât cea inflaționistă.

  3. Republica bananiera.
    Suplimentar și eșuată.
    Să fi unica tara europeană care de peste 100 de ani extrage din propriul subsol țiței și gaz metan, să moștenești o industrie prelucrătoare din socialism și să reușești să faci praf absolut tot, ajungând să te milogești de alții, e o performanță cu doar doi protagoniști în istoria petroliferă mondială.
    Cealaltă e Nigeria din Africa.
    Bine, aia sunt oficial săraci, corupți la absolut toate nivelurile dar și extrem de numeroși.
    Noi suntem mult mai puțini ca populatie. Unica diferența. Restul coincid perfect.

    • Mai e ceva. Partidele sint platite din bani publici. Presa primeste subventii de la stat. Asta duce foarte usor la concluzia ca informatia care ajunge la noi e „periata” dar si ca politicile publice sint puternic „canalizate” si „dirijate”.
      Am desfiintat intregi ramuri industriale si mare lucru n-am pus in loc. Nu-i vorba, unele nici nu trebuiau pornite dar daca tot le-am avut macar sa le fi vindut pe un leu oricui stia si era in stare sa faca ceva cu ele. N-am vindut cind a trebuit, in anii ’90 am vindut cind nu mai aveam incotro si oricarui Terchea Berchea. Mi-aduc aminte ca dorea un fabricant de drojdie sa cumpere Petromidia! Unii dintre cei care trebuiau sa vinda si-au vindut prost scriu pe Contributors. Specialisti analisti macroeconomici obisnuiti sa dea lectii si sa fie in lumina reflectoarelor presei aservite si cind se ia lumea de ei pun bot. Mafaldele astea bastepte sint azi goale de continut, lumea s-a schimbat pentru ca am schimbat-o noi, privatii, nu ei si nici „statul”. Ei n-au vazut nimic iar „statul” e obez si senil.
      Au venit investitori de toate calibrele si-au creat locuri de munca. Private. Ce-a facut „statul”? A „creat” si el ce s-a priceput, bugetarime. Pe la 1.2 milioane sa fie, din care zicea cineva vreo 500 000 doar in Bukres.
      Si-acum „statul” se gudura pe linga orice individ care vine sa-i ceara subventii pentru buticul lui de energie ruinabila. Pune unu’ solareala pe cennoziom? Ia aici o subventie. Pune unu’ sfirleze? Ia si tu, ca e la moda la Bruxelles. Face unu’ cogenerare? Da repede cu subventia dupa el! Subventie pentru tizic ne lipseste si gata, putem inchide Portile de Fier. Daca montam si motoare de submarin la Doicesti o sa dinamiteze Vidraru?
      Jucati-va, cu cit va jucati mai mult cu asa ceva cu atit vor fi mai rentabile importurile de carbuni de la dracu din praznic in Europa. Ca sint altii, state europene care o fac azi cind vorbim, din Australia, Indonezia, Columbia si Africa de Sud. Sa nu spuneti ca nu v-am spus!

  4. Desigur ,observam cum frustrarile cetatenesti sunt la un nivel destul de mare .Nu trebuie uitat totusi de unde am plecat si unde suntem acum .Am plecat de la o industrie energofaga, nesustenabila, ce avea pretul de cost al produsului finit cu mult mai mare decit valoarea obtinuta in piata libera . Totul s-a prabusit. Acum Romania se afla ca si intreaga Europa dealtfel in alt moment al existentei .Privind in viitor intelegem .Drumul strabatut pina aici a fost presarat cu nedreptati sociale acum insa este momentul noastru .Federalizarea UE si aparitia razboiului din Ucraina modifica totul .Noile angajamente luate de catre statul numit Romania si punerea acestora in practica curenta poate schimba totul .Trebuie doar sa avem rabdare .Mult a fost putin a ramas .

  5. „Intenția Romgaz este să se împrumute de la BCR, majorând de la 420 la 630 de milioane de lei plafonul de credit din contractul pe care îl are cu banca, pentru a putea obține acești bani”
    Adica OMV (austrieci) are profiturile si daca Romgaz se imprumuta, tot de la Erste (austrieci) se imprumuta.
    Nu este asta un caz demn de o opinie a Consiliului Concurentei?
    Unde o scandalagiul ala de Rares? Nu stie, nu vede? I-au dat ausweiss individual de Schengen?

  6. Costurile de productie a curentului activ sunt comparativ cu ce incaseaza fiecare incepand de la distributie si pana la consumatorul final, neglijabile, cel mai mare profitor fiind statul dupa deviza, pana la Dumnezeu e cale lunga, pe drum te manaca sfintii !!

  7. Un raspuns corect ,fara a mai trebui sa intoarcem pe fata si pe dos cit si ce fel de taxoimpozite trebuie sa plateasca fiecare, ar fi o lege clara a impozitarii progresive.N-ar mai exista profit suplimentar,ar exista doar profit impozitat cu atit sau cu nu mai stiu cit la suta.Chestiile ar fi clare de la inceput si fiecare si-ar face socotelile daca sa intre sau nu in joc.Fara asta raminem la cit sa-ti dau ca sa nu ma taxezi.Lumea treia

  8. ce atatea taxe! lasatii companiile austrogermanorusesti sa prospere si vom „prospera” si noi ca pana acum! viena are nevoie de euroi, austroneamtul nu poate trai oricum, opincarul roman e dator sa subventioneze la nesfarsit traiul peste medie al austroneamtului! dixit!

  9. Deja asistam la tradarea Ucrainei de catre Occident, pentru ca pana la urma totul este decis de catre companiile mari din Europa si SUA, asadar pacea este functie de bani. Deja asistam la proteste din ce in ce mai violente (Israel, Franta, Belgia, etc) si la falimente ale unor firme mari si alte probleme economice (banci, lanturi de magazine care se inchid- Delhaize, banci care se inchid -ING Bank se inchide in Belgia, Reifeisen bank este somata sa plece din Rusia, in conditiile in care este sustinuta masiv de conturile rusesti, cresterea bugetelor pentru inarmare in detrimentul altor investitii etc), iar aceste probleme sunt generate in primul rand de razboiul din Ucraina. De exemplu, SUA vrea ca Ucraina sa negocieze pacea cu Rusia si apoi sa-si cedeze teritoriile ocupate. Secretarul de stat american nu exclude negocieri asupra granitelor Ucrainei si este retinut privind granitele Crimeei. Probabil ca este conditia pusa de Kremlin pentru a nu escalada razboiul. Deja deplaseaza rachete nucleare in Belarus, acesta fiind primul pas spre o escaladare. La fel ca in ’62 cand Kennedy a negociat cu Hruschev niste baze americane si rachete strategice din Italia si Turcia. Atunci rusii erau cu degetul be butonul rosu, insa au reusit sa incheie criza prin negocieri. Probabil este singura solutie atunci cand vrei pace cu rusii. Istoria nu-i va ierta pe taranoii: Blinken, Biden, Ursula, Sholz, Macron, Rutte, Orban, ala de la Viena…(am uitat cum il cheama) si pe toti cei care doresc ca razboiul sa se termine mai repede si sa revina la bunele prietenii si relatii cu Rusia. Desigur, mai exista si varianta in care, in urma calculelor facute la „rece”, indiferent cat ai ajuta Ucraina militar tot nu vor fi eliberate zonele ocupate si nici nu vor fi eliminate amenintarile nucleare, insa asta este o tradare si fata de aliatii SUA din est (Romania, Polonia, statele baltice).
    Imi pare rau pentru tradarea istorica fata de Ucraina si pentru sacrificiile in zadar facute de ucrainieni, insa occidentul nu este obisnuit cu sacrificiile si nici cu rachetele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro