Istoria ordonanţei prin care s-au triplat salariile demnitarilor seamănă cu o parodie în care nişte infractori mărunţi şi nu-prea-deştepţi aud sirenele poliţiei şi-şi aruncă marfa furată de la unul la altul. Cine a fost cu ideea? Victor Ponta sau Gabriel Oprea? Klaus Iohannis şi-a dat binecuvântarea? Dar Dan Mihalache? Avem o discuţie pur formală, în care actorii speriaţi îşi pasează cartoful fierbinte de la unul la altul, nu o dezbatere pe fond, iar din această perspectivă problemele sunt mult mai grave decât cele legate de iniţiatorul nefericitei ordonanţe.
În primul rând, care a fost motivul pentru emiterea unei ordonanţe (simple) şi nu s-a mers pe calea unui proiect legislativ, dezbătut în Parlament? Care era urgenţa? Era vreun demnitar român în stare de faliment, murea de foame, soţia nu mai avea cu ce să se îmbrace şi nu mai putea trăi câteva luni fără o majorare a salariului? Nu cred că era cineva într-o situaţie atât de disperată. Guvernul nu a respectat nici legea transparenţei administrative, care prevede că orice act legislativ trebuie supus dezbaterii publice cu 30 de zile înainte de adoptare.
În al doilea rând, nu avem nici un studiu de impact care să ne spună ce s-a urmărit cu această ordonanţă şi care sunt beneficiile pentru societatea românească. Problema cheie este: dacă mărim salariile unui grup de demnitari, va scade corupţia? De la bun început vă spun că nu există un răspuns clar, deşi mai multe ţări şi-au pus această problemă, iar Banca Mondială, Transparency International sau universităţi prestigioase, precum Duke, au făcut studii detaliate. Pur şi simplu nu se poate proba ştiinţific faptul că salarii mari înseamnă mai puţină corupţie. Există elemente conjuncturale, care confirmă o teorie sau alta. De exemplu, un document din 2001 al Băncii Mondiale, referitor la situaţia din America Latină, (http://web.worldbank.org/archive/website00818/WEB/PDF/PANIZZA.PDF), nu reuşeşte să facă legătura între veniturile demnitarilor şi corupţie. În schimb, un studiu din 2012 al Universităţii Duke (http://econ.duke.edu/uploads/media_items/vansh-muttreja-thesis.original.pdf) are o concluzie diferită şi susţine că, pentru a reduce corupţia, ar fi nevoie de o majorare cu 422,51% a salariilor din sectorul guvernamental.
Personal, aş fi fost de acord să facem un experiment, să cheltuim o sumă nesemnificativă din buget – un milion de euro pe an, de exemplu – pentru majorarea salariilor unui grup de demnitari şi să vedem dacă asta înseamnă eficienţă sporită şi mai puţini bani furaţi. Dar situaţia este mai complicată în România. Aş vrea să vă prezint pe câţiva dintre beneficiarii ordonanţei emise de guvernul condus de premierul interimar Gabriel Oprea: deputatul Florin Iordache (PSD), cel căruia Mihail Vlasov îi comanda legea privind Registrul Comerţului, deputatul Dan Motreanu (PNL), recent chemat la DNA într-un dosar referitor la finanţarea campaniei electorale, deputatul Petru Vlase (PSD), prins în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri sau deputatul Mircea Drăghici (PSD), cercetat de DNA în legătură cu afacerile fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolaescu. Nu are sens să amintesc şi de domnii Zgonea, Tăriceanu şi Ciorbea sau să vă prezint lista de senatori din Biroul Permanent, cărora le-a fost mărit salariul, deşi majoritatea au fost parte la salvarea lui Dan Şova şi Varujan Vosganian. Şi atunci: de ce le plătesc contribuabilii români circa 3.000 de euro în plus, pe lună? Ştiu, nu trebuie să insistaţi: legile se fac pentru instituţii, nu pentru nişte persoane care temporar se află în funcţii de conducere. Însă, repet, în acest caz care era urgenţa, de ce s-a emis o ordonanţă cu termen de intrare în vigoare la 1 august 2015, dacă legiferarea nu era ţintită către anumite persoane aflate acum în diferite poziţii de conducere?
Ordonanţa 14/2015 este, după opinia mea, un act abuziv, care-i sfidează pe angajaţii oneşti din sectorul de stat, medici sau profesori, care nu-şi pot semna singuri triplarea salariilor, precum şi pe milioanele de contribuabili care susţin financiar o ambiţie a nomenklaturii din fruntea României. Este imoral ca iniţiatorii ordonanţei să fie, în acelaşi timp, principalii, practic singurii, beneficiari. O majorare/ reaşezare a salariilor din sectorul public trebuia făcută pentru toţi angajaţii, printr-un proiect de lege, nu prin ordonanţă. Iar celor care cred că O.G. 14/ 2015 va reduce corupţia, le spun: dimpotrivă, acesta este un act de corupţie, cu legea în mână!
De ce trebuie sa plateasca romanii palate pentru individul cu 70 de dosare? De ce trebuie sa fie in libertate individa cu terenurile in panta? De cde trebuie sa ajunga din nou mare sef muschiuletul de Kobe care a dat fundatia Gojdu pe o friptura? deci avem doua Romanii: Romania noastra a multimii in care pentru un scuipat se lasa cu puscarie si Romana lor a interlopilor de partid ,,populari liberali” care nu raspund niciodata.
@ asdf,
nu esti genial, asta cu:
„individul cu 70 de dosare”;
– ” individa cu terenurile in panta”;
– „a dat fundatia Gojdu pe o friptura”,
sint patent Haznaua 3.
Mai cauta ;)
Credo-ul tuturor „politicienilor” romani: „Dupa mine, potopul!”
Remuneratia inteligentei este, mereu, simbolica si pur subiectiva!
De aceea, orice tentativa de a-i discuta justetea (?) ramane o simpla, dar fara sfarsit, polemica!
Transparenta nu este, nici ea, intotdeauna, de cautat si, cu atat mai putin de dorit, pentru simplul motiv ca, ceea numim „transparenta” nu este nicidecum adevarul „gol-golut”, ci un scenariu (!), astfel conceput, incat sa convina unui public cat mai larg.
Acestea fiind spuse, pe mine perso nu ma peocupa niciodata pretul (sau salariul) pe care-l platesc, ci ceea ce obtin in schimb!
Prefer sa am angajati care sa se considere respectati si recunoscuti ca fiind buni profesionisti – prin remuneratia pe care o primesc de la mine -, astfel, in schimb, ei imi dau tot ceea ce astept de la ei (deseori, mai mult!!), sau pleaca!
In acest context, pe Iohannis sau Kovesi i-as plati la nivelul omologilor lor din UE, iar pe majoritatea celorlalti, ca Ponta, nu i-as mai „retine” ;) nici daca ar fi voluntari!
Felicitari pentru comentariu: angajatii se evalueaza in functie de contributie. nu in functie de „demnitatea” postului!
Am in firma un angajat care castiga, in medie, mai mult decat mine, desi nu detine un post de management. Sper sincer sa nu il pierd, ceea ce nu pot spune despre managerul HR care, din partea mea, poate pleca oricand „cu capra la raze” :)
@ Falstaff – bunii profesioniști nu vin pentru salarii ridicole, deci n-aveți ce să păstrați.
Iar starea actuală a clasei politice românești se datorează exact filozofiei dvs.: vin să ocupe funcții cei care ar face-o și neplătiți, pentru că lor le trebuie funcția pentru șmenurile personale, nu ca să trăiască din salariul asigurat de ea. Cătălin Voicu este un exemplu excelent, iar Ponta nu e nici el departe.
La 25 de ani după căderea lui Ceaușescu, e clar că România nu mai arată așa cum arată din cauza lui, ci din cauza mentalității oamenilor. Iar comentariul dvs.și aplauzele pe care le primiți demonstrează din plin asta.
Rezumat: la salarii mici vin doar hoții și incompetenții.
Harald,
Falstaff are dreptate cand spune „Prefer sa am angajati care sa se considere respectati si recunoscuti ca fiind buni profesionisti – prin remuneratia pe care o primesc de la mine -, astfel, in schimb, ei imi dau tot ceea ce astept de la ei (deseori, mai mult!!), sau pleaca!
Eu traduc paragraful astfel: il platesc bine pe cel care merita sa fie bine platit, tocmai pentru a nu se gandi tot timpul la vreo marire de salariu sau sa-si caute alt loc de munca si, astfel, se concentreaza asupra proiectelor.
Nu vad nicaieri in textul respectiv ceea ce presupuneti dvs.
@ Hantzy – primul ministru nu e angajatul nimănui, iar o țară nu se conduce precum o corporație. Primul ministru ocupă funcția în urma unor alegeri, iar performanța sa este evaluată politic, de căte electorat. Politic.
Adică nu poți să-l dai afară pe Ponta și să-l compari cu Kovesi, ea nu a ajuns acolo în urma unor alegeri generale. Kovesi e funcționar, Ponta e politician. Așa e mai clar? Nu poți să pui un economist sau un profesor de geografie în locul lui Kovesi, însă în locul lui Ponta poți pune pe oricine decide electoratul.
Harald,incearca sa faci abstractie de ce te preocupa pe tine,si atunci poate ca reusesti sa citesti numai ce este scris ;)
Zau,ca n-ar fi cel mai rau,daca romanii ar avea mentalitatea lui Falstaff! — asa cum se vede de la tine ;)
Ponta nu va deveni mai cinstit, dar cresc șansele de a găsi oameni cinstiți interesați de funcție, atât timp cât salarizarea a devenit rezonabilă.
O persoană cu stimă de sine nu fură ca să se ”descurce”, atunci când salariul e insuficient. O persoană cu stimă de sine își găsește altceva de făcut, iar de când România face parte din UE oportunitățile nu lipsesc.
Sigur că selecția va dura niște ani, exact ca în cazul magistraților. Celor corupți degeaba li s-au mărit salariile, pentru că ei tot corupți rămân. Însă majorarea salariilor e un pas în direcția corectă, chiar dacă la început beneficiază și Ponta. Salariul s-a majorat pentru funcția de prim-ministru, nu pentru persoana fizică Victor Ponta.
Ipoteza:
Presupunem ca cinstea s-ar putea cuantifica pe multimea numerelor intregi in intervalul [0,10].
Presupunem ca opusul cinstei e necinstea.
Prin urmare necinstea s-ar defini pe intervalul [0,-100].
Demonstratie: Prin urmare, avand in vedere ca onor PM-ul e un hotzoman de clasa mondiala ( sa zicem un -30 la cinste pe scara de mai sus), de 35 de ori mai cinstit decat e acum ar insemna 35*(-30)=-100 prin rotunjire ca iesim din reprezentare.
Concluzie: Ar fi deci un fel de pungash si jumatate.
„Cu 350%” iar nu „de 3,5 ori”
E foarte „misto ” chestia asta scrisa de dl Traian Basescu:
„Ponta, te rog, trădează-mă !!!!!
Rămîn consecvent ideii că acuzaţia de conflict de interese nu este justificată, dar participarea la fals şi spălare de bani în relaţia cu Dan Şova în afacerea Rovinari – Turceni pare a fi temeinic documentată de procurori şi numai un judecător poate decide definitiv, indiferent ce eforturi mediatice s-ar face pentru a-l spăla pe Ponta cu anticipaţie de mîzga groasă a minciunii.
Mincinosul naţional încearcă să ne convingă că, dacă ar demisiona, ar trăda electoratul.
Bietul mitoman a ajuns să creadă şi vrea să convingă o lume întreagă că el a fost ales de popor.
Nu, dragule, pe tine nu te-a ales niciun popor, ci te-am desemnat eu pentru funcţia de PM respectînd principiul constituţional că o alianţă care a cîştigat alegerile cu 68% poate propune premierul.
Acum nici măcar alianţa USL care a cîştigat alegerile nu mai există, deci tu cam vii de nicăieri la Palatul Victoria. Nu îndrăzni să mai vorbeşti de legitimitate cînd alianţa, dar şi înţelegerea politică ce te-a propulsat au dispărut.
Între timp, ai devenit şi singurul PM din Europa urmărit penal.
În concluzie, nu poporul te-a făcut PM, ci eu te-am desemnat pentru această funcţie, iar Parlamentul a aprobat propunerea mea.
De aceea, te rog, TRĂDEAZĂ-MĂ PE MINE, care te-am desemnat, demisionînd şi nu trăda interesele ţării tale rămînînd în funcţie.”
:) :) :) Adica un hohot de ras!
Un om integru si de buna calitate care ar fi capabil sa faca fata fisei postului pentru o functie de demnitar considera nivelul actual de salarizare ca inacceptabil si se tine departe de aceasta oferta de munca deoarece, in mod normal isi poate gasi la valoarea pe care o are un post mult mai bine platit si mult mai demn, in care poate sa-si dea masura valorii si sa aiba si satisfactiile aferente. Exista astfel de oameni si exista si salariile pentru ei, desi nu sunt pe toate drumurile.
Salariul pentru functiile de demnitar este muuult sub cerinele fisei postului, dar concurenta este acerba. Asta pentru ca cei care se bat pentru ele STIU ca nu asta este recompensa materiala. Acum, ca isi mai voteaza si niste mariri din când in când, denota si lipsa lor de decenta, fiindca daca se poate, de ce nu…? Si apoi mai este o ocazie pentru declaratii populiste: vedeti, am renuntat sa ne marim salariile când stim ca poporul sufera.
In realitate, nici de 10 ori daca s-ar mari salariile acestia nu s-ar multumi cu atat.
In schimb, oferta devine tentanta pentru cei care considera normal sa primeasca numai atat cat scrie pe statul de plata.
Asa putem sa interpretam rolul salariului mare al demnitarilor in combaterea coruptiei, nu sa ne imbatam cu apa rece crezând ca actualii politicieni vor deveni incoruptibil daca vor avea salariile marite de 3 sau 30 de ori. Nu ne putem permite sa platim salarii mai mari decat pot fura ei fara a fi pedepsiti, ca sa nu mai fie tentati.
De fapt daca ii pastram tot pe ei vom fi nevoiti sa le marim salariile in fiecare luna, fiindca si eficienta lor in a fura creste pe masura ce sunt stimulati.
Munca pentru binele general nu se face dupa o pozitie de mercenar la care se aplica zicerea :lupt pentru cine da mai mult. Ori functionarul public nu ar trebui sa fie un mercenar. Si pentru meseria asta trebuie vocatie ca si pentru cea de medic, profesor , preot . Poate ca un salariu prea mare ar atrage mai ales hienele sociale. Au si alea locul lor dar nu in slujba cetateanului.