vineri, martie 29, 2024

Cresc oare șansele reușitei moțiunii de cenzură?

Începutul săptămânii ne-a adus vestea că patru parlamentari PSD au demisionat din partid, optând în favoarea “fratelui inamic ” reprezentat de formațiunea politică a d-lui Victor Ponta.
Calculul hârtiei arată că alianța parlamentară PSD-ALDE ar fi pierdut majoritatea în Camera Deputaților, având un minus de două voturi.
Să schimbe oare această mișcare soarta viitoarei moțiuni de cenzură despre care se spune că ar urma să fie introdusă de liberali în jurul datei de 10 decembrie? Puțin probabil. De altminteri, la foarte puține ore după demisia celor patru în frunte cu Ion Mocioalcă, un rebel încă din vremea CexN din septembrie care își aștepta excluderea, Hotnews a aflat că PSD și-ar fi reasigurat majoritatea ca urmare a negocierilor cu parlamentarii PMP. Care, după ce au fost lăsați din mână de dl. Traian Băsescu, au devenit încă și mai nesiguri decât erau înainte din perspectiva PNL și a USR. Între care oricum există destule diferende.
În al doilea rând, la Senat, coaliția aflată la putere nu are nici o emoție fiindcă dispune de 81 de voturi, iar majoritatea este asigurată doar de 69. Exact cât are PSD-ul singur.
E cum nu se poate mai probabil ca în aceste ore, Opoziția să poarte negocieri cu parlamentari ai altor partide. Îndeosebi cu cei ai UDMR, despre care se știe că trec fără probleme de partea cui oferă mai mult. Însă, pe de altă parte, nu e deloc exclus ca șefii și parlamentarii Uniunii să profite de noua situație spre a mai cere o seamă de concesii din partea actualei majorități care, după cum s-a putut observa lesne, cedează destul de repede. Parlamentarii UDMR, deși maghiari, știu foarte bine esența proverbului românesc “nu da vrabia in mână pe cioara de pe gard!”.
Pe de altă parte, conducerea UDMR este din ce în ce mai sensibilă la ceea ce se spune, se întâmplă și se vrea la Budapesta, iar guvernul Orbán preferă la București un Cabinet PSD-ALDE, destul de apropiat de iliberalismul maghiar și de atitudinea de frondă a acestuia în relație cu organismele și criticile venite din partea Uniunii Europene. O atitudine pe care, de altminteri, o copiază. Celelalte minorități, altele decât cea maghiară, votează îndeobște cu cei aflați la putere.
Unica șansă de reușită a moțiunii ar fi dată de o nouă și mult mai masivă defectare de parlamentari din zona PSD. Or, din punctul acesta de vedere nu prea sunt semne că s-ar pregăti cine știe ce lovitură de teatru.
Dl. Liviu Nicolae Dragnea se ține încă destul de bine în șa, odată cu demisia d-lui Paul Stănescu disidența din partid a pierdut zdravăn din anvergură, iar în cazul în care președintele Klaus Iohannis va semna decretul prin care vor deveni miniștri doamna Lia Olguța Vasilescu la Dezvoltare și dl. Mircea Drăghici la Transporturi baronii PSD din teritoriu vor intra într-un fel de silenzio stampa în așteptarea Legii bugetului de Stat pentru anul 2019. Sperând că vor primi cât mai mult de la bogatul Minister al Dezvoltării.
Cum spuneam și cu alte ocazii, unica șansă de schimbare autentică este dată de realitatea votului. Iar din această perspectivă, crește importanța alegerilor europarlamentare din primăvara anului 2019. Prezența la urne este esențială.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. „Dezertorii” din PSD s-au dus la alt smecher -Ponta- care probabil i-a asigurat ca, chiar daca sumele pentru furat sunt mai mici decat la PSD, treaba e mai sigura. Oare de ce am asa un feeling ca daca Dragnea da gres cu numirile de ministrii si OUG pe gratiere si amnistie toti PSD-istii se cara a doua zi la Ponta…? Ponta sa fie oare back-up-ul coruptilor din Romania?
    Am mai spus-o si alta data, banii n-au miros si n-au culoare politica in Romania. Conteaza cine garanteaza furtul in pace si liniste.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro