joi, martie 28, 2024

Crescătorii de politicieni

Dacă într-o discuție cu șoferul de taxi (barometrul meu politic) vrei să fii aprobat fără rezerve, soluția e să spui, pe ton scârbit, „Toți sunt o apă și-un pământ, nimeni nu-i mai breaz”. Dacă simți cumva la celălalt vreo ezitare, trântește-i cu un aer expert „Lasă, dom’le, că știm noi cum stau lucrurile!”, și îți zâmbește complice. Cam la asta se reduce înțelepciunea noastră populară în chestiunile politice: ai de-a face cu un cenușiu omogen din care poți trage totuși oarecari foloase pentru tine și ai tăi, dacă ești abil. E aici o separare clară între „bietul om aflat sub vremi” și cei care-l conduc – inevitabil ticăloși, se-nțelege, dar familiari, amabili, dispuși să împartă măcar puțin din ce fură –, o enormă distanță față de putere, cu rădăcini istorice. Două lumi legate printr-un comerț al vicleniei: noi n-o putem schimba pe-a lor (și nici n-are rost), dar sperăm să obținem avantaje; ei nu vor (și nici n-are rost) s-o schimbe pe-a noastră, și știu că vor fi votați, dacă oferă avantajele așteptate. Un scenariu aparent fără ieșire, întemeiat pe nediferențierea politicienilor – toți o apă și-un pământ, nimeni nu-i mai breaz, nu-i așa? Nediferențierea simplifică înțelegerea politicii, n-ai nevoie să-ți bați capul cu detalii, iar pe de altă parte îți dă un alibi pentru inacțiune – ce rost are să te agiți?

În 1835, călătorind cu vasul Beagle, Charles Darwin ajunge în Arhipelagul Galápagos. Insulele arhipelagului, despărțite prin distanțe de câteva zeci de kilometri, adăpostesc o faună bogată care îl fascinează pe Darwin. Studiază populațiile de cinteze și observă mici diferențe de la insulă la insulă: detalii pe care alții le-ar fi ignorat fac să capete contur în mintea lui ideea evoluției prin selecție naturală. În Originea speciilor, publicată două decenii mai târziu, primul capitol nu e însă dedicat variației în stare naturală, ci variației în condițiile vieții domestice – adică selecției operate de om, ale cărei rezultate sunt mai frapante, pentru că apar după un timp relativ scurt. Același spirit de observație care l-a făcut pe Darwin să deosebească populațiile de cinteze din Galápagos l-au avut și oamenii de-acum câteva mii de ani, când au început să domesticească speciile sălbatice. Știm astăzi că toți câinii din lume, de la pechinez la dogul german, au drept strămoș lupul. Dintre lupii aflați în vecinătatea unei așezări umane, cei mai puțini timizi și cei mai blânzi au fost pesemne atrași la început de hrana pe care o puteau căpăta, reușind să depășească o barieră, iar oamenii au păstrat sistematic în apropiere, generație după generație, doar exemplarele ale căror însușiri le conveneau. Prin selecție artificială au apărut rasele de câini, cu caracteristici atât de deosebite, dar într-un fel sau altul utile omului, separându-se de lupii rămași în sălbăticie, în starea lor naturală.

Ei bine, același lucru ar trebui să se aplice și politicienilor, cu deosebirea că, în cazul lor, generație înseamnă un ciclu electoral. Problema sunt crescătorii de politicieni, adică electoratul. Există două posibilități: fie acceptă principiul nediferențierii, toți o apă și-un pământ, și atunci nu mai face nici o selecție, fie se obosește să observe diferențele, și atunci, în câteva cicluri electorale, dintr-o masă de politicieni, mulți corupți, selectează un grup relativ onest și relativ capabil – obține din lup un aproape-câinte util. De exemplu, să zicem că avem două partide, X și Y. Dacă există corupți în ambele partide, conform primei variante vom spune că ambele partide sunt corupte, deci nu contează cu cine votăm, sau votăm cu cel care ne oferă avantaje imediate, sau pur și simplu nu mergem la vot. Privind însă mai atent, ca buni crescători de politicieni, observăm că în partidul X sunt foarte mulți corupți, în plus partidul X își apără corupții, îi pune în cele mai înalte funcții, ba chiar ajunge să schimbe legile de dragul corupților, în timp ce partidul Y nu își apără corupții și nu distruge legile – iar atunci suntem nevoiți să votăm partidul Y, deși poate că nu ne plac toți reprezentanții lui și toate mișcările pe care le face. Altfel spus, votăm răul cel mai mic, care e logic echivalent cu binele cel mai mare – asta dacă vrem să ne luăm în serios rolul crescătorului de politicieni.

Situația în care ne aflăm e rezultatul aplicării primei variante – toți o apă și-un pământ –, cuplată cu avantajele imediate pe care PSD-ul a știut să le ofere unei categorii destul de numeroase, paralizând dezvoltarea (care i-ar fi defavorabilă – vezi cum se votează în zonele ceva mai prospere), demolând statul de drept, târându-ne în corupție ajunsă la metastază și încercând să ne rupă de lumea civilizată cu sloganuri țanțoș-inepte. Ca să depășim punctul critic e nevoie de puțină atenție – atenția crescătorului de politicieni, care știe că nu suntem într-un joc de totul-sau-nimic și că într-o singură generație lupul nu se transformă în câine. Iar atenția trebuie confirmată prin mersul la vot – participarea la selecție –, altminteri alunecăm în prăpastia pe care ne-o pregătește PSD-ul: o țară acaparată complet de infractori, întorcând spatele Occidentului și orientându-se spre Rusia lui Putin și Turcia lui Erdogan. Mersul la vot e un efort care, ținând cont de miză, devine obligatoriu. Avem, ca să citez un gânditor american, datoria morală de a fi inteligenți.

Distribuie acest articol

81 COMENTARII

  1. Concluzia pe care o trageti din „barometrul dv politic”, „Cam la asta se reduce înțelepciunea noastră populară în chestiunile politice” are radacini in indemnurile de acum citiva ani: „toti sint corupti”, „toate partidele, aceiasi mizerie”, „nu ai cu cine vota”, si alte intelepte strigate. Si care au dus la absenteismul ce i-a dat cistigatori pe actualii guvernanti doua legislaturi.
    Sigur, sloganele de mai sus nu au fost initiativa pesedista, ci a unor minti luminate, a unor poeti de ocazie.

    • @victor L – excelentă replică. Înainte de ultimul referendum am încercat să explic că boicotul reprezintă de fapt deturnarea democrației și o să ”backfire” la următoarele alegeri. Dar luminatele minți progresiste nu sunt interesate de democrație decât atunci când se pot folosi de ea pentru scopurile proprii.

        • @Ursul Bruno – exact asta înseamnă progresist, unul care are impresia că progresul e întotdeauna pozitiv :)

          Progresul de dragul progresului în sine nu e pozitiv. Dar în opinia ta, boicotarea referendumului din 2018 a fost ceva pozitiv, corect? :)

          • „Progresismul este un curent politic care promovează sau favorizează reforma socială, politică, și economică.[1] Ca filosofie, ea se bazează pe ideea progresului, care afirmă că progresele în domeniul științei, tehnologiei, dezvoltării economice și organizării sociale sunt vitale pentru îmbunătățirea condiției umane. Progresismul a apărut ca parte a unui răspuns mai general, la schimbările aduse de industrializare și ca o alternativă la răspunsul tradițional conservator în fața problemelor sociale și economice.” Sursa -Wikipedia
            Nu scrie nimic despre progres de dragul progresului.

            „Adesea, termenul de „progresiv” este astăzi folosit în locul celui de „liberal”. Deși cele două sunt relatate în unele moduri, ele sunt ideologii politice distincte și separate și nu ar trebui folosite ca alternativă a uneia la cealaltă. În SUA, termenul de progresiv tinde să aibă același sens ca termenul de social-democrați europeni. ” Wikipedia

            Cine pe cine incerca sa convinga de ce nu corespunde adevarului ?
            In opinia mea personala boicotul referendumului din 2018 pe seama fam. traditionale a fost corect pt simplul fapt , a fost initat si sustinut de BOR, politicienii instrumentalizand acest demers in scop electoral. BOR sa se ocupe de altele decat de amestecul in politica tarii si in viata intima a indivizilor.

            • Articolul din Wikipedia este doar unul dintre intelesuri si in nici un caz nu poate fi folosit drept text de indrumare politologica.

              Daca il citesti cu atentie vei remarca faptul ca nu are sens.

              Dar subliniez din nou ca discutia despre progresism nu duce nicaieri. Aceasta discutie a fost profund daunatoare pentru USR. Si nu vreau sa spun mai mult.

        • Ha, buna intrebare!

          Progresismul , la origine, este o doctrina a stangii SUA initiata pe la 1890 (ca o curiozitate, acesteia i-a apartinut pedagogul aiurea admirat si de multi romani: John Dewey)

          In acest inteles, progresismul (progresivismul, dupa unii) as spune ca este o doctrina colectivista (pune binele comun mult deasupra celui individual) si sustine interventia statului in domeniul social (pe scurt).

          Judecat prin prisma aceasta politologica, progresismul nu are de-a face cu progresul, asa cum este el inteles in mod comun (desi adeptaii sai – unii asta sustin), ci cu „progresul” interventiei statului, de la mai putin catre mai mult, lucru declarat de adeptii sai ca fiind „natural si necesar”.

          E un fel de comunism, ultra-simplist spus.

          Este insa foarte dificil de navigat pe apele progresivismului, pentru ca in literatura exista nenumarate incercari de manipulare si distorsionare, nenumarate intelesuri locale si istorice.

          Eu personal evit termenul, pentru a nu initia interminabile si lipsite de sens discutii terminologice.

          Nici nu il folosesc si nici nu intru in dezbateri cu acest termen in centru, pentru ca e prea mare efortul de a ajunge la o intelegere comuna a termenului. Personal, cu exceptia specialistilor, nu vad relevanta sa.

          • Educația progresivă, ca metodă pedagogică, promovată și de Dewey (Progressive Education Movement), are prea puțină legătură cu progresismul ca ideologie. Acesta din urmă susține schimbarea societății, pe măsura progresului științelor, a tehnologiei, a organizării sociake șamd. Deși adesea confuz definit, progresivismul e mai apropiat de liberalism, decât de comunism. Dar tocmai multitudinea de valențe semantice conținute de termen, constituie și dezavantajul major al acestuia: nefiind bine înțeles, e adesea denaturat, folosit în construcții lexicale neadecvate, obișnuință care s-a făcut simțită mai ales la detractori, care îl asociază adeseori cu neomarxismul, decadența, grotescul, evident pentru a-și ușura misiunea denigratoare. De fapt progresismul a fost un răspuns politic, ca urmare a transformărilor societății în perioada industrializării, existând mai ales ca un sufix pentru toate curentele doctrinare clasice, inclusiv conservatori progresiști. Discuțiile ar fi lungi și, probabil, inutile. De aceea sunt complet de acord cu evitarea folosirii termenului.

            • Exact ce spuneam: este imposibil de discutat despre progresivism. Pentru fiecare are alt inteles.

              Eu nu folosesc acest termen si de cate ori il va in discursuri publice, nu ascult mai departe.

              Ideea de „sustinere a progresului” asa pusa este absurda ideologic, pentru ca nu spune de fapt nimic. Iar economic, este greu de imaginat un curent (desi exista unele, destul de firave) care sa sustina regresul.

              Cine tine cu tot dinandinsul sa foloseasca termenul „progresissm” ar trebui sa il explice in detaliu. Dar daca face asta, va constata curand ca diferentele de inteles sunt atat de mari, incat dezbaterea de vine imposibila.

              MMM

              Dewey despre educatie „trebuie sa culegem merele inainte sa cada din pom”. El sustinea ca educatia din familie trebuie inlocuita, in special sub aspectul educatiei morale, cu educatia furnizata de stat. Familia trebuia evitata cu orice pret. Statul era cel care trebuia sa creasca si sa educe copiii, nicidecum familia. Familia doar procrea…

              Sub aspect pedagogic, dupa parerea mea, Dewey este depasit oricum. Din fericire, pe fondul analfabetizarii progresive (:-)) a profesoratului roman, a politicii in educatie si a populatiei in general, Dewey a pierdut (dupa mine) mult teren in Romania. Pe mine personal chestia asta ma bucura :-))

            • Că pentru fiecare are alt înțeles, încă nu e descurajant. Faptul că înțelesul pe care îl întrevede fiecare, încearcă a fi impus ca singurul valabil, e greșit. De exemplu, dumneata ai fost limitativ, încercând a defini progresivismul ca fiind un alt cuvânt pentru comunism, și doar asta m-a făcut să intervin.
              Despre regres putem face același joc, până la urmă. „He who stops being better stops being good.” spunea Cromwell. Sub acest aspect, cel ce nu acceptă schimbările inerente din societate, inclusiv a regulilor ei, poate fi privit ca „regresist”. Iar paradoxul e că mulți dintre cei ce azi cer reactualizarea trecutului, erau ei înșiși rebeli odată, chiar împotriva cutumelor și normelor pe care în prezent le susțin.

        • „Ce inseamnă progresist ? progresul fiind ceva pozitiv.” …Ne cam depărtăm de subiectul articolului. Dar…

          Se înțelege din formularea întrebării și din răspunsul parțiel care o însoțește că ea are caracter retoric. Adică, cine dorește să găsească un răspuns rapid, de altfel, cel mai potrivit răspuns și cel mai calificat, folosește un dicționar.

          „PROGRÉS, (2) progrese, s. n. 1. Dezvoltare, în linie ascendentă; mers înainte, evoluție. 2. Dezvoltare, schimbare în bine datorită căreia se ajunge la un rezultat scontat ori se atinge un anumit scop. – Din fr. progrès, lat. progressus. – sursa: DEX ’09 (2009)”

          Bun! Lucrurile fiind clare și ușor de înțles, de ce este oare necesară retorica asta redundantă cu referire la „progres”? Reluarea temei progresului în nenumărate comentarii, indiferent că se vorbește în articolele la care sunt postate despre Educație, Metalurgie, Economie, ori Științe Politice, a devenit plictisitoare. Îm amintește făr să vreau de…

          „Farfuridi (înţepat): Da! Progres! Progres fără conservaţiune, când vedem bine că Europa…
          Caţavencu (întrerupându-l lătrător): Nu voi, stimabile, să ştiu de Europa d-tale, eu voi să ştiu de România mea şi numai de România… Progresul, stimabile, progresul! În zadar veniţi cu gogoriţe, cu invenţiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiţi opinia publică….” (IL Caragiale_”O scrisoare pierdută”) De ce?!…

          Este evident ridicol ca exact cei care-și manifestă admirația față de regimuri autoritare precum cel al d-lui Putin, al d-lui Erdogan, ori cel care tinde spre un astfel de statut, al d-lui Trump, să peroreze despre progres în mod categoric, asociindu-l cu regimurile politice autoritare.

          Dincolo de definiția din dicționar… termenul „progres” n-are a face cu ideologia socialistă ori comunistă, chiar dacă le-a spus cineva că a existat cândva o mișcare socialistă care-și spunea „progresistă”. A distinge între acești termeni ține de minimă informare și cultură generală. A insista asupra identității, în mod evident false, a noțiunilor „progres” și „socialism” este un demers vădit manipulatoriu.

  2. Cu tot respectul, situația în care ne aflăm are mult mai multe cauze. Simplificarea sună bine, dar nu reflectă realitatea. Și nu filosofia ”toți o apă și un pământ” este de vină, cât acest mult lăudat mecanism al ”răului mai mic” care nu înseamnă altceva decât un standard foarte scăzut (”în țara orbilor, chiorul este împărat”), lipsă de ambiție și relativizare a principiilor. De ce ar face un politician mai mult, când știe că este suficient să fie/să pară (până la dovada contrarie) mai bun decât ceilalți. Este greu să fii mai bun decât actualii guvernanți? Nu, trebuie doar să arăți că vorbești corect.
    După 30 de ani de băltire, exact pe baza argumentului pe care îl susțineți, ar fi timpul ca alegători români să fie mai ambițioși și să nu mai crească doar politicieni relativ onești și relativ capabili. Inclusiv pentru faptul că dacă, din start, vrei să obții ceva relativ bun, vei produce cel mai probabil ceva prost – ceea ce se și întâmplă – în vreme ce dacă îți propui să produci ceva foarte bun, vei avea șanse mai mari de a atinge acel rezultat, relativ bun.
    Așa că mersul la vot nu este alfa și omega ieșirii României la liman. Mai trebuie să fim ambițioși și să vrem să ne schimbăm și noi, ca cetățeni. În România există o uriașă și adâncă cultură a nerespectării regulilor, făcute de multe ori doar ca să fie făcute sau pentru că le cere cineva, de exemplu Uniunea Europeană. Aproape fiecare cetățean încalcă câteva reguli zilnic, de la cele de bună cuviință la cele rutiere. Din acest punct de vedere, fie că vă place sau nu, actuala clasă politică este reprezentativă pentru o mare parte a alegătorilor iar mecanismul electoral merge astfel: noi vă votăm și faceți ce vreți dar ne lăsați și pe noi să facem ce vrem. Oamenii nu au protestat când Radet i-a lăsat fără apă caldă și căldură de Crăciun, dar ar fi în stare să facă o mică revoluție dacă îi obligi să nu mai lase mașinile pe trotuare.

    • Mi se pare că acest comentariu încurajază indirect absenteismul electoral, ilustrând din nou vechiul adagiu după care mai binele e moartea binelui.

    • Cu tot respectul, nu vă înțeleg. Nu pricep cum „ambiția alegătorilor români” ar putea acționa altfel decât votând pur și simplu partidul cel mai bun, adică cel mai puțin rău. (Sigur, există reacția civică, foarte importantă, dar e în alt plan.) Ce am putea face? Să ne rugăm la Zidul Plângerii pentru o minune politică picată din cer? Declarând solemn că-l așteptăm pe Făt-Frumos, să ne ostenim să mergem la vot doar dacă apare în persoană, iar altminteri să dăm cu tifla tuturor partidelor? Pot ambiția și exigența noastră crea altă realitate? Politica e un domeniu al concurenței: nu-ți place partidul X, îl votezi pe Y (și eventual îl sprijini cu mijloacele pe care le ai); atunci X va trebui să evolueze, dacă mai vrea să aibă parlamentari. Până la urmă, un fel de selecție tot are loc, indiferent de închipuirile noastre. Important e să fie făcută după criterii benefice – criterii care cred că pot fi definite destul de limpede.

      • Stimate Zografi, alegatorul roman il asteapta pe „Fat-Frumosul politicii, altfel n-ar fi raspandita idea, „toti sunt o apa si un pamant”, absenteismul la vot fiind caracteristic,
        Isi doreste omul politic ideal, corect , onest ,cinstiti inzestrat cu toate virtutile nobile care exista si nu exista, este imposibil.
        Alegerea raului mai mic a fost sugerat de mass media, de fel si fel de analisti care fara sa-si dea seama de gravitatea exprimarii au fluturat-o zeci de ani prin presa, nu este „inventia” elagatorului.

        • Subscriu.

          „Problema onestitatii politice nu este de a alege oameni onesti care sa puna in practica lucruri cinstite. Dimpotriva, onestitatea politica este aceea in care niste jigodii politice sunt fortate sa faca exact lucrurile necesare si corecte” (citat adaptat din memorie- cine ghiceste din cine are drept premiu o periuta de dinti marca Hamster :-))).

      • Desi subscriu pe deplin conceptiei de „crescator de politicieni”, as indrazni totusi sa afirm ca articolul pacatuieste prin reductionism. Si asta pentru ca, in momentul de fata nu avem pe scena politica doar X (PSD, ALDE) si Y (PNL, PMP), ci, as indrazni sa spun, avem si Z (USR – in parlament / USR-PLUS – adica Alianta 2020 ca oferta electorala in actualele alegeri).
        Nu este prima oara cand observ (in diverse articole ori comentarii) ocultarea, voita sau accidentala, a acestei realitati: ani de zile ne-am dorit oameni noi, care sa nu mai fi facut politica, neintinati, profesionisti in domeniile lor, iar acum ca minunea s-a produs, ca acesti oameni au reusit sa inchege un partid (si, in paranteza fie spus, au reusit la alegerile precedente sa intre in legislativ cu un scor super bun pentru un partid nou), ne facem ca nu-i vedem.
        Oare de ce ? Da, categoric, sunt relativ necunoscuti (asa sunt, prin definitie, oamenii noi, nu-i asa?), oameni care, cu cateva exceptii (notabile, de altfel), nu au avut ocazia sa-si dovedeasca, publicului larg, competenta. Da, au stangacii (de exprimare, de abordare politica) – dar as zice ca este preferabil un om onest dar mai putin charismatic fata de unul care sa ne minta frumos. In orice caz insa, nu li se poate reprosa ca au oameni dubiosi/urmariti penal, ca s-au plimbat pe stadioane brat la brat cu PSD-ul (parca nu a trecut asa mult de cand Mr. Antonescu cobora treptele de mana cu Mr. Ponta pe tonuri de AC/DC) sau care au diverse interese oligarhice. Si atunci, de unde retinerea fata de ei ? Sa fie oare teama ca, la un moment dat, s-ar putea dovedi si ei ca ceilalti (adica exact prejudecata pe care o combateti) ?

    • „Asa ca mersul la vot nu este alfa si omega iesirii României la liman. Mai trebuie să fim ambitiosi si sa vrem sa ne schimbam si noi, ca cetăteni. In România există o uriasa si adanca cultura a nerespectarii regulilor…”

      In acest moment, si inca multa vreme de-acum incolo, iesirea in numar cit mai mare la vot este esentiala. Cit despre coruptia la romani, madam Dancila ne invata la fel: e chestie de cultura.
      Altfel, mi se pare deja cam mult sa-i invatam pe altii cum e cu ambitia, inainte sa experimentam temeinic pe noi insine. Fiindca asta prea seamana cu ceea ce vor sa faca multi la tinerete, inamorati de-o utopie: inainte de a se cunoaste pe ei, purced sa schimbe lumea, adica pe altii, de preferat din temelii, si prin „revolutiune”.
      Ideea insa este si chiar trebuie sa fie simpla (vezi KISS>): un om are dreptul sa fie necinstit si sa voteze totusi, pentru guvernare, oameni onesti. Mai mult, poti fi bugetar, sa primesti cu satisfactie maririle de salariu ca mita electorala de la pseudo-socialistii incarnati de PSD si sa votezi cu USR fara sa te apese constiinta, si fara sa-ti pui problema recunostintei.
      In fine, credeam totusi ca e clar ca nu avem o simetrie guvernant-guvernat: caci guvernantul e slujitor si are intotdeauna mai multe indatoriri decit cel guvernat. Daca vi se pare nedrept sau chiar cinic, e in regula, dar in acest caz n-aveti ce cauta la guvernare – azi e intr-o eroare grava oricine mai asociaza guvernarea cu privilegiile.

    • „Asa ca mersul la vot nu este alfa si omega iesirii României la liman. Mai trebuie să fim ambitiosi si sa vrem sa ne schimbam si noi, ca cetăteni. In România există o uriasa si adanca cultura a nerespectarii regulilor…”

      In acest moment, si inca multa vreme de-acum incolo, iesirea in numar cit mai mare la vot este esentiala. Cit despre coruptia la romani, madam Dancila ne invata la fel: e chestie de cultura.
      Altfel, mi se pare deja cam mult sa-i invatam pe altii cum e cu ambitia, inainte sa experimentam temeinic pe noi insine. Fiindca asta prea seamana cu ceea ce vor sa faca multi la tinerete, inamorati de-o utopie: inainte de a se cunoaste pe ei, purced sa schimbe lumea, adica pe altii, de preferat din temelii, si prin „revolutiune”.
      Ideea insa este si chiar trebuie sa fie simpla (vezi KISS): un om are dreptul sa fie necinstit si sa voteze totusi, pentru guvernare, oameni onesti. Mai mult, poti fi bugetar, sa primesti cu satisfactie maririle de salariu ca mita electorala de la pseudo-socialistii incarnati de PSD si sa votezi cu USR fara sa te apese constiinta, si fara sa-ti pui problema recunostintei.
      In fine, credeam totusi ca e clar ca nu avem o simetrie guvernant-guvernat: caci guvernantul e slujitor si are intotdeauna mai multe indatoriri decit cel guvernat. Daca vi se pare nedrept sau chiar cinic, e in regula, dar in acest caz n-aveti ce cauta la guvernare – azi e intr-o eroare grava oricine mai asociaza guvernarea cu privilegiile.

      • Asta e superba „un om are dreptul sa fie necinstit si sa voteze totusi, pentru guvernare, oameni onesti” O fi vreo lege ceva pe care eu nu o cunosc care acorda dreptul asta. Sau vreo declaratie solemna ceva gen Declaratia drepturilor omului. Da, sigur, un necinstit are dreptul sa fie necinstit dar numai pana ajunge la inchisoare. Pentru ca si acolo trebuie sa respecte anumite lucruri. Am impresia ca KISS-ul asta cu votarea trebuie reformulat. Ce om e ala care ia mita electorala de la un partid si voteaza pe invers! Va las sa judecati! Daca asa se construieste o societate sau un stat de drept atunci eu zic Nu, mersi! Pentru ca la fel si guvernantul are „dreptul” sa promita si sa nu faca nimic dupa ce e ales! Si chiar face asta de 30 de ani incoace. Pentru ca cine îmi garanteaza ca guvernantul e mai prost decat alegatorul. De accea sint mai degraba pentru varianta ambitiei decat pentru cea a crescatorilor de politicieni. Pentru ca mi se pare mai onesta, mai clara si se bazeaza pe incredere si nu pe manipulare. De aceea sint perfect de acord cu fraza „actuala clasă politică este reprezentativă pentru o mare parte a alegătorilor iar mecanismul electoral merge astfel: noi vă votăm și faceți ce vreți dar ne lăsați și pe noi să facem ce vrem” Si nu sint de acord cu „votând pur și simplu partidul cel mai bun” Daca ar exista o definitie clara pentru „Partidul Bun”, ok. Dar asa ceva nu exista. Nu exista partide bune sau rele. Exista partide care servesc anumite interese. Si interesele alea sint individuale. Daca tu, ca persoana fizica, nu vezi nici un interes de al tau aparat de vreun partid, nu prea vad ce ar putea sa te impinga la vot. Oricum societatea va fi guvernata si fara votul tau.

        • Chiar nu intelegeti ca, da, omul necinstit are dreptul sa nu pactizeze cu coruptii si hotii?
          Ca nu exista, din fericire, pedepse cu inchisoarea pentru servilism, lingusire si cantat osanale la comanda partidului, si ca „faptasii” au dreptul sa voteze fix invers decat au promis ca o vor face?
          Desi proverbul nu exista in romaneste, sunt convinsa ca romanii au inceput sa inteleaga (era si timpul!!!) ca „numai idiotii nu se razgandesc”!

          • Sigur omul necinstit are dreptul sa nu pactizeze cu hotii (fraza asta ma face sa râd aproape instantaneu) dar ar fi un imbecil sa si-l exercite :-) Adica sa participe la constructia unei societati cinstite. Poate ca asa vedeti contradictia din fraza aia care ma face sa râd?

        • Iertati-ma, ginditi prea complicat: nu e si nici nu trebuie sa fie vreo lege pentru ca un om necinstit sa aiba dreptul sa voteze un partid onest. Fiindca e pur si simplu o chestiune de alegere personala: indiferent ce fel de om esti, nu trebuie sa astepti sa devii vreun sfint, nu ai nevoie de vreun atestat de buna purtare pentru a vota partidul care ti se pare mai onest. Nu e necesara o teorie politica sofisticata sau vreo filosofie, si nici trimiterile la religie – cum ar fi convertirea tilharului pe cruce.
          Altfel, stim prea bine din istorie ca populatiile care au supravietuit regimurilor dictatoriale dure si de durata, mai ales cele strivite de cultul personalitatii vreunui psihopat, sint populatii in care ticalosia a facut si face ravagii: romanii nu-s o exceptie, asa incit, dupa 30 de ani de la disparitia lui Ceausescu, nu doar ca Romania e inca plina de ticalosi, dar ticalosia face inca la propriu legea. In aceste conditii, ticalos nu e cel necinstit care alege, fie si in ultimul moment, onestitatea, binele, adevarul, ci acela care ramine credincios, in slujba ticalosilor.
          Iertati-ma, dar calea ambitiei este imbratisarea utopiei, fiindca inseamna sa pretinzi nici mai mult, nici mai putin decit schimbarea peste noapte a unei populatii intregi aflate sub tirul sustinut al propagandei celor care uzeaza fara scrupule de patriotism.
          Fireste ca educatia e solutia, dar aceasta e una de durata si se face liber consimtit, cu politici gindite de oamenii onesti, alesi chiar si de catre cei neonesti. Insa primul pas e sa alegi sa fii guvernat de cei capabili si onesti: e atit de simplu.

          • Nu prea sint de acord cu fraza asta „Nu e necesara o teorie politica sofisticata sau vreo filosofie” Dimpotriva. Vezi occidentul si creatiile lui în acest sens. Si gradul de dezvoltare pe care îl au. Ne înselam pe noi însine sustinand ca nu e nevoie de ceva sofisticat. Ba da, e o nevoie imperioasa de asa ceva.

          • Sigur ca putem complica rapid orice fel de discutie, mai ales intr-o lume care pare complicata, si in care esentialul e camuflat de avalansa de informatii, o lume in care multi celebreaza informatia care cica ar fi puterea insasi. Insa exact pentru cei care nu mai disting ideile de informatii se face, de regula, recursul la simplitate.
            Intr-adevar, rationamentul era simplu: “Nu e necesara o teorie politica sofisticata sau vreo filosofie PENTRU A FI CINSTIT”. Fiindca a fi cinstit e un comandament, un principiu – psihologia moderna arata clar cum copiii mici dezvolta comportamente etice cu mult inainte de a invata sa citeasca (vezi altruismul).
            Altfel, cei care fac stiinta au invatat, nu doar sa tolereze frustrarea in fata complexitatii, dar sa gaseasca esentialul acolo unde pare ca nu exista.
            Fiindca orice demers rational, orice sistem de gindire, filosofica sau chiar politica face trimitere la principii: un numar redus de afirmatii simple din care se presupune ca rezulta majoritatea celorlalte, inclusiv cele complicate. Ideile astea isi au originea in religie si in geometrie: prima a redus credinta la un principiu unic – vezi monoteismul –, cea de-a doua a aratat ca e posibila deductia teoremelor pornind de la citeva axiome simple.
            Simplitatea e o cerinta care strabate toata gindirea vestica. Modernitatea redescopera mereu si mereu simplitatea, trimiterea inginereasca la KISS este doar un astfel de exemplu – exista insa exemple socante de simplitate inclusiv acolo unde domina haosul, vezi „teoria haosului”.
            Acest demers poate parea inutil mai ales celor care se intreaba deja, ce fel de om este totusi acela care are nevoie de un astfel de excurs pentru a intelege ca, indiferent de starea in care ne aflam, e necesar mereu recursul la onestitate. Nu, demersul nu e inutil: fiindca iata, importanta comportamentului moral poate fi inteleasa chiar si cind luam ca model stiinta. Drumul e acelasi: cind lucrurile devin complicate, cind pare ca am pierdut reperele, cind pare ca nu mai exista solutii, cind aproape totul pare pierdut, intoarcerea la principii nu e doar o simpla varianta, o alternativa oarecare, ci foarte probabil si singura.

          • Intru totul de acord: „calea ambitiei este imbratisarea utopiei” si continuarea in care spuneti ca, desigur (pe termen lung) educatia este solutia.
            As adauga un singur lucru: dincolo de discutii savante si termeni care, dupa umila mea parere, nici nu au vreo legatura cu realitatea momentului (vezi discutia despre progresism-progresisti), a-l astepta pe Fat-Frumos(-Si Destept-Si Cinstit-Si Mai Nu Stiu Cum) din politica si, mai ales a propovadui aceasta idee, in loc de a sustine, cat se poate de simplu, iesirea la vot, mi se pare ca face un mare deserviciu societatii romanesti in acest moment istoric. Sincer, nu stiu daca are rost sa insir argumente privind rahatul in care ne aflam (gen atacul permanent al PSD-ALDE asupra justitiei) pentru ca daca aceste argumente nu sunt vizibile de la o posta pentru… privitor, ma indoiesc de faptul ca as putea eu sa le evidentiez mai mult.

  3. Domnule Zografi aveti dreptate, cu observatia ca la noi cei care fac selectia sint „gresiti”!
    Politicienii ii reprezinta perfect! Ai lor, dintre ei, pentru ei!
    Ce ne lipseste noua este Eroul civilizator. Un popor nu se civilizeaza de la sine, evolutia nu presupune asta. Dimporiva, observam o crestere abrupta a procentuli persoanelor cu intelect subtirel si tupeu maxim. Asa e! selectia naturala si-a spus cuvintul! Femeile nu au cautat inteligenta atunci cind si-au ales partener pt procreere. Darwin are dreptate. Din nou!
    Si nu sintem noi un caz special, este la fel oriunde in lume ti-ai arunca ochii. O vorba de pe strada spune ca „mama prostilor e tot timpul gravida”, si dupa cum se vede este perfect adevarata.
    Ca apar exceptii absolut notabile nu face decit sa intareasca regula.
    Cu toate greselile si nemerniciile facute partidele ce se trag din pcr-fsn aduna aproape 50% din voturi la orice sondaj
    „opozitia” doarme sau e inadecvata. Poate noi nu ne pricepem, sintem blazati, suferim de lehamite, etc, doar ca ei nu au stiut face nimic care sa atraga voturi, care sa dinamizeze, sa creeze un curent favorabil, un proiect de tara. Nu sint in stare sa raspunda rapid, corect si irevocabil ineptiilor emise de guvernanti. Daca in opozitie se afla asa buni specialisti, dece nu avem zilnic zeci de procese cu baza reala intentate guvernantilor? Dece avocatii borfasilor reusesc sa puna in corzi Constitutia si toate structurile statului iar Opozitia nu e in stare sa ia pozitie cu adevarat, sa combata tot acest abuz de putere?
    Quintesenta acestor alegeri este din nou: alegeti raul cel mai mic! Nenorocirea in care ne aflam azi este rezultatul selectiei raului cel mai mic aplicata 30 ani.

    • Stimabile , opozitia politica intr-un regim parlamentar nu are multe parghi la idemana in afara discursului critic de la tribuna parlamentului.
      Ce poate face, sa prezinte alternative opiniei publice, acestea intradevar lipsesc, respectiv alternativele serioase fundamentate economic sunt nevandabile electoratului, masurile necesare nefiind pe placul acestuia, Astfel PSD poate imparti pomeni finantate din datorii din ce ce in ce mai mari. Sa nu credeti ca nu sunt constienti, stiu foarte bine ce fac.
      Esecurile politicilor economico- fiscale ale PSD-lui opozitia va fi obligata sa le indrepte, va fi dureros, politic tot PSD-ul va profita si va junge iar la putere.
      Poate tineti minte, dupa criza din 2008 s-a format o coalitie mare intre PSD si PDL la vremea respectiva, guvernul fiind obligat la masuri nepopulare. PSD-ul a parasit din lasitate guvernarea la nici un an nedorind din calcul electoral sa-si asume masurile de austeritate.
      PDL a pierdut alegerile si din nevoie a fuzionat cu PNL-ul , de atunci o tot tinem cum PSD-ul care acum a ajuns in apogeul dezastrului, macar sa fie total.

      • Rolul opozitiei este de a se pregati in cunostinta de cauza cum sa faca in alt fel, fata de cei de la guvernare.

        In parlament, opozitia ar trebui sa fie mereu gata sa profite de slabiciunile coalitiilor la putere (in cazul sistemelor cu mai multe partide),

        Simplu spus, opozitia ar trebui sa profite, nu sa faca :-).

        Problema Romaniei este ca este extrem de dificil sa diferentiezi partidele intre ele. Aproape imposibil. Dupa mine, este un semn al copilariei democratiei,

    • Incepeti promitator, dind vina chiar pe cei de linga d-voastra care insa merg la vot:
      <>

      Incercati o generalizare de tipul „toti e prosti”, zicind ca nu sintem altfel decit altii: „nu sintem noi un caz special, este la fel oriunde… mama prostilor e tot timpul gravida”.

      Luati apoi la ochi opozitia care ar trebui „sa faca totul” dar nu e in stare – fiindca, nu-i asa, cerintele majore ale electoratului trebuie sa se adreseze opozitiei, nu puterii.

      Incheiati apoteotic, cum altfel, cu justificarea suprema si inexpugnabila ce trimite direct la Masada: „Nenorocirea in care ne aflam azi este rezultatul selectiei raului cel mai mic aplicata 30 ani”.

      Am totusi o intrebare: oare cum ar gindi cineva care n-a prea fost la vot si care e chitit sa nu (mai) vina?

    • Incepeti promitator, dind vina chiar pe cei de linga d-voastra care insa merg la vot:
      ” Domnule Zografi aveti dreptate, cu observatia ca la noi cei care fac selectia sint “gresiti”! ”

      Incercati o generalizare de tipul „toti e prosti”, zicind ca nu sintem altfel decit altii: „nu sintem noi un caz special, este la fel oriunde… mama prostilor e tot timpul gravida”.

      Luati apoi la ochi opozitia care ar trebui „sa faca totul” dar nu e in stare – fiindca, nu-i asa, cerintele majore ale electoratului trebuie sa se adreseze opozitiei, nu puterii.

      Incheiati apoteotic, cum altfel, cu justificarea suprema si inexpugnabila ce trimite direct la Masada: „Nenorocirea in care ne aflam azi este rezultatul selectiei raului cel mai mic aplicata 30 ani”.

      Am totusi o intrebare: oare cum ar gindi cineva care n-a prea fost la vot si care e chitit sa nu (mai) vina?

  4. Cel mai bun crescator de politicieni pare sa fi fost domnul Basescu.
    Practic – cu excepție misteroasei doamne Ritzi – nici unul dintre cei
    care au gravitat pe orbitele din jurul lui nu a suferit vreun accident judiciar serios.
    Asta inseamna ca nu sunt chiar toti o apa si-un pamant.
    Iar In lipsa unor probe alternative mai inseamna ca pleiada Videanu, Berceanu,
    Flutur, Blaga etc AU FOST OAMENI CINSTITI – nu ca PSD istii care
    au infundat in mod natural inchisorile cu zecile.
    In acest context ne putem intreba cu fireasca amaraciune de ce acum doar
    Blaga mai este oarecum activ politic (si anticipez cu mandrie performantele
    sale ca parlamentar european – va fi un fel de Halep a parlamentarismuui european, desigur)
    Ne plangem insa de lipsa de politicieni experimentati si in acelasi timp
    iata ca marginalizam oamenii puternici si CINSTITI precum Videanu, Berceanu, Flutur
    desi eu as fi pariat si pe Boureanu – care a dovedit ca poate infrunta cu mainile goale
    aparatul represiv pesedizat.
    ***
    Nu ma ascund precum strutul si evoc si cazul celor doua doamne emblematice
    ale Regimului Traian Basescu – ma refer la Udrea si Bica.
    E clar ca exilul auto impus este nemeritat si ca SI ELE SUNT FOARTE CINSTITE.
    Altminteri – daca erau HOATE e clar ca ar fi fost aduse instant in Patrie ,
    asa cum vedem bine ca SE POATE IN CAZUL INFRACTORULUI MAZARE.
    E clar ca nu sunt toti la fel.

    Poate doar damnele UDREA si BICA nevoite si astazi sa joace rolul de
    EXILATE.
    A

    • Mihai

      Semeni cu ăla care la orice intrebare răspunde invariabil „Castravetele este un fruct dicotiledonat, de culoare galben-verzuie, el face parte dinfamilia curcubitaceelor, are tulpina in forma de vrej, se inmulteste prin seminte si are98% apa.”

      Obs: Pe Contributors orice „inadecvat” de genul tau iese imediat in evidență.

      • S-ar putea intelege din replica Dvs ca OMOGENIZAREA opiniilor e un ideal de atins si ca prin urmare cine nu se integreaza unui anumit trend stica feng – shuiul platformei.
        Eu nu cred ca ar avea sens sa fie asa.
        In rest
        Asa cred si eu. De as cred ca – da – aveti dreptate si in restul observatiilor cu care ma onorati.. Inseamna ca ati citit cu atentie postarea mea (si altele) si v-ati prins despre ce castravete vorbesc mereu Traiesc mereu cu temerea ca acrobatiile pe care le fac pentru a PAREA omogen m-ar putea asimila prea tare peisajului predictibil.

    • Nu e chiar așa, nu sînt toți hoți! Videanu a fost întrebat cu ce bani și-a făcut hangarul ăla de pe malul lacului Snagov (am eu o obsesie cu măgarul ăsta!) și a zis că el nu are vicii, nu bea și nu fumează și a preferat să investească banii economisiți în ceva solid. E simplu, o explicație ca la carte, justiția zice că no comment.

    • Stai sa vedem daca Base a dat cu subsemnatul sau nu! Si abia apoi mai vedem ce a crescut! Cat despre Udrea/Bica e deja prajita treaba. Sa faci ce faceau „dusmanii” de la PSD, adica sa bagi bani in partid in mod ilegal pentru ca asa era (si inca e) la moda, nu prea merge ca scuza, chiar daca te-a „crescut” Basescu.

  5. Mă îndoiesc că oamenii care-au început domesticirea au avut același spirit de observație ca Darwin. Sau poate l-au avut, dar nu și-au pus întrebări pe baza observațiilor. Darwin și-a început cartea lui fundamentală, a doua vexațiune, cel mai probabil din dorința de a porni de la exemple la îndemâna contemporanilor lui din publicul larg, ceea ce-a fost o alegere inteligentă.
    Ca exercițiu, articolul e bun, dar vorba franțuzului, il y quelque chose qui cloche. Vinovați sunt cei care comit faptele, nu cei care creează involuntar scena și oportunitatea transgresării legii. Nu pot fi numiți nici măcar complici. Poate, cumva, dpdv etic.
    În configurarea structurilor de putere, votul este un factor. Cel mai vizibil, cel final și, în opinia naivilor, singurul. Să nu-i exagerăm importanța și să-l practicăm, cu toate acestea! Experiența democrațiilor occidentale arată că votul nu funcționează ca factor de selecție (darwinismul ne bântuie!). Altfel nu se explică apariția dinastiilor Kennedy, Clinton, Bush, SciencesPo etc.
    Datoria de a mânca trece înaintea celei de a fi inteligent. La un anumit nivel, a mânca poate fi interpretat chiar ca simptom al inteligenței. Ceea ce șmecherul de Dragnea știe. Să fii asistent medical cu salariul de 1000 Euro, spre exemplu, te poate face să-l vezi pe Dragnea și PSD-ul sub un oarecare unghi favorabil. Îți crește fitness-ul (valoarea adaptativă), dacă tot veni vorba de Darwin.

  6. Problema e ca Darwin a văzut cu ochii lui, nu i s-a spus de catre autorități competente ce e de observat si de luat in calcul. Mai exact. Hidroelectrica a fost jefuită în ultimul hal de băieți deștepți. După ani de justificări ca sunt niște contracte beton care nu pot fi reziliate, dl Videanu, cu câteva luni înainte sa exporte contractele, le prelungește cu niște ani buni. Si jaful continuă, până când Hidroelectica ajunge la pierderi de sute de milioane de euro si datorii de peste un miliard. Fara ca DNA sa vada vreo corupție. Ei bine, vine un guvern PSD si decide intrarea în insolventa a companiei, si administratorul Remus Borza rezileaza contractele paguboase iar Hidroelectrica trece la profituri de sute de milioane instantaneu. Însă acest domn Borza este gasit de DNA cu o incompatibilitate, pentru ca fiind administrator judiciar, s-a folosit de serviciile propriei case de avocatura; a si fost condamnat (cu suspendare) pentru asta. Așadar, trăgând linie, cu ochii justiției, în toată povestea asta, PDL si Videanu sunt cei cinstiți, PSD si Borza (care a candidat pentru ALDE) sunt corupți. Iata insa ca, rusine lor, unii oameni au îndrăznit să vadă cu proprii ochi si sa judece cu propriul creier, si au ajuns la o concluzie usor diferită.

  7. Per a contrario, admitand ca ar putea exista democratie fara vot, ar trebui sa imaginam o modalitate de identificare si transformare a dorintelor si valorilor sociale in norme (legi).

    Din cate stiu, exista doar 2 astfel de modalitati alternative:

    a) anarhie (=”fara conducatori”, este o idelogie care impune o ordine foarte stricta pentru a fi aplicata, contrar intelesului comun al termenului) – personal nu cunosc o aplicare practica a anarhiei (Bakunin a fost un visator :-)). O incercare ciudata a fost imediat dupa Colectiv (e o alta discutie)

    b) un sistem de valori comun impus, un fel de „religie atee” (!) – comunismul si fascismul sunt bune exemple

    Asemenea consideratii ar fi poate un bun start pentru a convinge o persoana cu o anumita cultura (si cu o decizie argumentata) sa mearga la vot.

    Nu cred insa ca functioneaza in fata unei decizii superficiale de a nu merge la vot. Adica, atitudinea de „cocos” a unora, de a se „da interesanti” nu poate fi combatuta cu argumente ci tot cu patos: „nu da nimeni doi bani pe tine daca nu votezi, pentru ca inseamna ca esti lenes si incult” .

    MMMM

    In general, atitudinea intelectualilor este de a imagina motive complicate acolo unde ele sunt stupid de simple.

    Sa ne imaginam un tanar la o bere cu prieteni si prietene. Ce discurs va fi mai bine cotat (in conceptia sa): cel de responsabilitate, ca urmare a exercitarii dreptului la vot, sau cel „rebel” – de revoltat care le stie pe toate si nu s-a dus la vot ca sa „le arate el politicienilor hoti si puturosi” cine este EL?

    Nu spun ca asta e motivul principal. Spun doar ca exista si asa ceva. Si ca probabil cel mai bun „agent electoral” este in asemenea cazuri tanara prietena a cocosului de mai sus. Fetele au din instinct o viziune mult mai responsabila asupra lumii. Vine din maternitate, cred.

    I Imi amintesc o situatie bizar-comica in care nevestele unor politicieni dintr-un anumit stat intr-o anumita situatie au jurat sa nu mai .. croseteze cu sotii lor daca nu isi vor baga mintile in cap si nu vor lua deciziile potrivite. Mai stralucitor decat o mie de sori. ]

    • Bineinteles ca exista democratie fara vot însa nu exista democratie fara dreptul de vot. Dupa ce ai obtinut dreptul de vot, ceea ce se intampla intr-o societate democratica numai, cu votul poti face ce vrei, poti sa-l exerciti, poti sa nu-l exerciti, poti sa-l dai altcuiva prin delegare, etc. E al tau. Si o a doua conditie pentru ca societatea in care iti exerciti dreptul de vot sa fie considerata democratica este sa ai la dispozitie mai multe variante care sînt supuse votului. Pentru ca daca ai o singura varianta. Oooops. Ai asa o impresie ca lipseste ceva :-)

      • La limita, daca nu ar vota nimeni, ce s-ar intampla? Nu exista un prag minimal. Sa zicem ca vine doi alegatori la vot, dar sunt 10 partide. Sa zicem ca vin 10 alegatori la vot , fiecare voteaza cate un partid. Cum procedam?

        Vreau sa demonstrez ca votul are sens numai daca exercitarea sa conduce la diferente in politic.

        MMM

        Cum ar fi o societate fara drept de vot? Nu vorbesc despre o societate in care dreptul la vot a fost suprimat (conducerile autoritare) ci una in care dreptul de vot nu ar fi cunoscut.

        Cum s-ar conduce? O ipoteza ar fi prin rotatie (exista un experiment de acest tip, dar ce te faci cu 10 milioane de cetateni, spre pilda). Alta ipoteza ar fi prin apelul la o morala comuna (asta bate a fascism , si am impresia ca asta si e :-). Comunismul nu a putut suprima votul.

        Dar fascismul si comunismul sunt democratice? La limita, da! Pentru ca ambele fac apel la transferul in politic al vointei populare. Ori, daca vointa e uniforma, alegerea nu isi mai are sensul. Teoretic pare posibil. Din diverse motive insa, practic nu da rezultate.

        Tertium non datur. Ori conduci prin vot, ori nu.

        Dar poate ca e si mai complicat de atat: un animal care nu latra si nu are coada, poate fi caine? Din ceea ce nu este, putem deduce ceva ce exista? Este posibil sa ai drept de vot, dar fara sa il exercite cineva, acest lucru ar insemna democratie? Dar daca nu ar fi democratie, atunci ce ar fi?

        Am o usoara senzatie de ameteala.

        • Dreptul la vot e democratie. La fel variantele care ti se ofera. Variantele sint esenta votului. Fara variante de vot nu exista vot. In acest caz votul e gol de substanta lui. Dar chiar si cand nu votezi, iti exerciti acest drept de vot. Alegi ca votul tau sa nu conteze la numar. Te abtii. E ca si cum ai vota cu toate variantele sau cu niciuna. Pentru ca exista momente in viata unei societati sau a unei asociatii sau a unei intreprinderi în care nu îti vezi imediat interesul sau in care variantele care ti se ofera sint aparent egale. Atunci te abtii. Ce conteaza este existenta dreptului la vot si esenta lui.

          • Uite-asa farama intelectualii orice urma de sanse :-))

            Alegatorii PSD nu traverseaza drame existentiale, si uite unde a ajuns PSD ;-)

  8. Povestea cu cânii e înțeleasă greșit, așa că nici povestea cu politicienii n-are cum să fie înțeleasă corect. Câinii nu s-au separat niciodată de lupi, câinii de azi sunt exact aceeași specie cu lupul, dpdv biologic. Exact ca și politicienii, care au tot două mâini și două picioare, nu sunt în niciun fel separați biologic de oamenii decenți. Am văzut unde și cum apar politicienii, chiar societatea presupus decentă îi generează.

    • Pentru înțelegerea corectă a ideii, e necesar să fie citit cu atenție textul dlui Zografi. Dumnealui nu vorbește nicăieri de o separație biologică a câinelui de lup, ci de una utilitară. Poate că ar fi fost și mai bine să se fi renunțat la folosirea gerunziului reflexiv „separându-se”, în favoarea perfectului diatezei pasive „a fost separat”.
      Exact cum trebuie să o facem și noi, separând politicienii utili de ceilalți.

  9. Daca vorbim in termen de „crescut politicieni” putem vorbi de 50 – 100 de ani pana ii vom avea , un pom destoinic avand nevoie de acesta perioada de timp pana ajunge la maturitatea necesara.
    Nu poti creste politiceni de anvergura si calitate intr-un „mediu toxic” precum societatea actuala romanesca, corupta de la cele mai joase niveluri in sus ( vestitul portar de la spital care nu te lasa sa intri daca nu cotezezi) , lipsita de valori morale de care BOR ar trebui sa se ocupe, popii fiind insa mai mult ocupati cu treburi „lumesti” decat de educatia morala a enoriasilor.
    Educatia ar trebui sa fie „pepiniera” de politicieni, vedem ce produce, incepand de la Dancila si pana la Stefanescu, oligofreni.
    Educatia a fost facuta praf si pulbere de politicieni, securisti, foste cadre de partid si simpli escroci, dupa 30 de ani avem o garnitura ilustra de politicieni in fruntea tarii, a judetelor, a institutiilor si ce mai vreti. Ei nu sunt altceva decat oglinda societatii.
    Poate ar fi bine mai bine sa ne gandim sa-i importam, oricum suntem campioni la importuri
    de fel si fel de lucruri care ar putea fi produse si in tara.
    Nu la-ti auzit pe pescarul Dragnea, acum se va ocupa de piscicultura, s-a suparat pe escrocii, dealtfel romani, care au importat peste contaminat in viziunea dansului occidentul fiind vinovat de acest scandal.
    Pana acum ce au facut , si-a tras Dragnea la Dunare helestru particular unde prinde peste necontaminat, mai sa fie !!!
    Acesta este stilul politic dambovitean.
    Si totusi cu cine alegem, cu cei corupti sau cu cei mai putin corupti, cei onesti si corecti fiind oricum considerati fraieri ca n-au furat. Cam acesta este nivelul gandirii la firul ierbii romanesti.
    Si inca ceva , nu avem bani, electoratul roman este sarac. N-are rost se na scundem, stim bine cum se obtin posturile de politicieni, cu bani , daca cotizezi la partid primesti carnet de membru si functii altfel nimeni nu te baga in seamna, poti muri de gat cu diplome de la Sorbona, Harvard sau Oxford, esti considerat prost si oricum habarnist, n-ai trait in tara, cum sa stii care e „mersul” adica invartelile.
    Eu zic ,sa -i cumparam, ca la piata, in vedem , ii cantarim, ii mirosim, ii gustam, mai negociem pretul si atunci putem bate palma.

  10. Cea mai simpla metoda de a epura din politica lupii greu de domesticit este de a introduce pe buletinele de vot optiunea none of the above (nici unul din cei de sus) si invalidarea propunerilor partidelor politice daca none of the above are >33% din voturile exprimate.

      • Alegeri repetate pana se gasesc oameni decenti. Sau, ca la fotbal, la al doila cartonas galben partidul rspectiv nu mai are dreptul sa depuna candidati in circumscriptia respectiva.

    • @ Cinicul (17/05/2019 la 9:01)

      Faorte bune propuneri dar utopica!

      Nu cred ca va adoptata vreodata de nici un fel: „consens”, de „ai nostri” de ai de „ai lor”. Daca opozitia (oricare ar fi aceea la un moment dat) ar face o asemenea propunere cu siguranta ar gasi o mie de motive sa n-o aplice.
      Si nu cred ca exista undeva in lume asa ceva. Poate cineva da un exemplu de tara pentru a fi contrazis ?

      • Tocmai aici este problema. Si „ai nostri” vor vot cu liste in care candidatii sunt desemnati de la centru.
        Cand USR vine cu candidat „progresist” care scrie in ziua de Paste ca un grup criminal a raspandit acum 2000 ani un fake news (ie invierea) te intrebi cine dracu i-a selectat pe acesti candidati pentru o circumscriptie din Moldova si nu din San Francisco si daca nu intreg Colegiul Director al partidului ar trebui sa-si dea demisia.
        Cum sa voteze nea Ghita din Targu Neamt, care simpatizeaza cu USR, cand vede un astfel de candidat?

  11. Sunt un parlit de inginer si nu ma ridic la nivelul acestei discutii mega-docte.
    Dar sa va spun ceva de la nivelul ierbii.
    Tot din zona lui Darwin este si piramida lui Maslow. De ani de zile citesc articole pe contributors si hotnews si de multe ori domnii cu multe doctorate de aici nu vad padurea din cauza copacilor si a prea multor diplome.
    Pentru 90% din alegatori (de aici si de oriunde in galaxia asta) lupta anti coruptie este secundara cand vine in concurenta cu asigurarea stabilitatii finaciare si sigurantei personale si familiei.

    Din pacate guvernele non-PSD cand au fost la putere s-au ocupat cu lupta anticoruptie (si sincer destul de ineficient si cu rezultate modeste avand in vedere banii investiti si puterile faraonice pe care le au procurorii, judecatorii si serviciile secrete) si cu lupta anti-comunista (si asta cu rezultate foarte modeste, raportul Tismaneanu – niste hartii fara urmari in planul concret al justitiei). Economic s-au taiat salarii si s-a concediat si au facut asta cu ranjete nedisimulate de bucurie si satisfactie. Eu nu pot placea sadica de pe fata lui Base cand taia salarii. Sunt chestii care se uita greu mai ales cand doar cu cateva luini inainte Boc promitea cresteri masive ale salariilor. Daca nu puteti intelege lucrurile astea veti fi vesnic in opozitie si va veti intreba : DE CE doar suntem mai destepti decat PSD-istii?

    Priviti piramida lui Maslow unde sta salariul si unde stau idealurile anticomuniste/anticoruptie?

    Alegatorii 90% sunt la nivelurile 1-2 de la baza. Dupa asigurarea acestor nevoi primare se poate merge mai sus spre idealuri si valori. Din pacate non-PSD-stii au fost foarte slabi la asigurarea nivelelor 1-2 si atunci daca nu au putut da paine la popor au incercat sa dea bilete la circ gratuit (adica spectacol la TV cu puscariasi corupti). Impresia este ca PSD sunt corupti si fura dar mai lasa cate ceva si poporului pe cand Udrea si Base au furat tot,tot si nu au mai dat poporului decat circul cu anticoruptia.

    Si inca un lucru care ma zgarie rau pe suflet. Impresia pe care o creati pe aici si pe hotnews este ca 1.000.000 de romani nu valoreaza cat un caine bruxelez. Sper ca nu e asa.

    Sunt perfect de acord cu dumneavoastra, guvernarea PSD este rea. Dar un om cu minim 2 neuroni se intreaba. Care este alternativa? Sincer PNL nu mi se pare mai breaz. Nu vreau sa inlocuiesc PSD cu ceva mai prost.
    Eu cu cine votez? Convingeti-ma ca PNL este raul mai mic.

    • Aveti dreptate. Nu cred ca veti gasi insa pe Contributors prea multi care sa gandeasca ca dvs. Mai intotdeauna ideologia bate statistica.

      As nuanta totusi comentariul meu. Alegatorii voteaza pentru nevoi primare in intreaga lume. In unele tari ele includ paine, in altele case, in altele sanatate, in altele pur si simplu slujbe, care ideal le-ar include pe primele trei.
      PSD incerca sa ofere doar cate un pic din primele trei si asta mentinea dependenta de acest partid politic. Daca oamenii ar avea slujbe prin care sa-si asigure singuri aceste nevoi cordonul ombilcal ar fi taiat. Slujbele care s-au creat si se creaza in R sunt atat de prost platite ca-i trimit pe oameni inapoi la acest codon ombilical.
      Multi din cei care scriu articole super sofisticate pe Contributors habar nu au care este nivelul de trai al unei mari parti a romanilor care nu are norocul sa locuiasca in Buc, Cluj sau Timisoara. Chiar si Cluj un casier la un supermarket este platit mizerabil, dintr-un salariu de 2000 lei nu poti trai decent in acest oras umflat artificial.
      Cand vad un articol scris de un profesor universitar platit regeste de stat care pledeaza pentru desfiintarea salariului minim in Romania imi vin sa strig: hai sa incepem mai intai cu slujbele de la stat si mai ales cele din mediul universitar.

  12. Dacă „barometrul politic” este șoferul de taxi, atunci trebuie musai lămurit dacă este Uber, taxifly, sau un taxi murdar care duhnește a tutun prost și în care șoferul te primește dacă are chef, din cele galbene…

    Or, dacă asta este „înțelepciunea populară” în bbaza căreia se trag concluzii, aceste concluzii cred că nu ar trebui să meargă mai departe de „Legea taximetriei”.

    Funcționarii desemnați de către cetățeni să administreze temporar averea și treburile cetății nu sunt „lupi domesticiți”, ci servitorii cetățenilor, care-și dovedesc competențele înainte de a fi alșeși. Manipularea cetățenilor (unii-i zic marketing politic) face ca aceștia să adopte uneori decizii mai mult sau mai puțin contrare interesului lor.

    Mecanisme de tip checks and balances, independența Justiției și evaluarea politicienilor la intervale de timp prin alegeri libere face ca democrația să funcționeze ceva, ceva, mai bine decât jungla descrisă în textul articolului. Altfel, observațiile lui C Darwin cu privire la organizarea socială sunt interesante.

    Însă, dacă în loc să privim politicienii pe care i-am ales în funcții publice drept servitorii noștri, îi considerăm lupii de care trebuie să ne temem și „să-i selecționăm”, atunci putem să luăm câmpii la bătaie precum iepurii, care oricum vor ajunge mai devreme ori mai târziu în colții lor.

    • Va citesc cu interes comentariile, de obicei interesante, dar cel de sus mi se pare rupt de realitate. Toti functionarii publici fie ei din Pakistan, India UK sau USA sunt lupi domesticiti, in fapt intreaga populatie a Terrei are un stat subtire de umanitate, e suficient sa zgarai un pic ca sa descoperi un strat gros de animalitate. Fara mecanisme de control ale societatii lupii dau iama in oi la prima inchidere de ochi. Vezi cazul recent din Austria unde vice-cancelarul era gata sa dea drumul in stana altor lupi.

      • @Cinicul _ „Vezi cazul recent din Austria unde vice-cancelarul era gata sa dea drumul in stana altor lupi.”

        Vă mulțumesc pentru atenția pe care o acordați comentariilor mele.
        Exemplul austriac pe care îl prezentați reflectă foarte bine principiul la care m-am referit în text, confirmându-mi opinia.

        Poporul austriac și-a concediat deîndată servitorul care a încercat să fure din averea sa. Și nu doar atât, pentru a nu mai exista tentația altor servitori de a-și însuși ceea ce nu le aparține din avuția națională, a concediat întreg personalul de serviciu și a decis să-și angajeze alți servitori după o verificare mai atentă a meritelor și cinstei lor, în luna octombrie, [când vor fi organizate alegeri anticipate].

        Altfel, peste tot în lume servitorii sunt tentați de bunurile celor pe care-i servesc…

        Din nefericire, în societăți distopice, așa cum devin cleptocrațiile și formele lor particulare oligarhiile, precum în Rusia spre exemplu, sau într-un stadiu mai puțin consolidat, în România, servitorii pe care i-au ales cetățenii au preluat prin înșelătorie, ori prin forță controlul asupra bunurilor lor și au devenit stăpânii de fapt ai întregii Cetăți…

        Repet, dacă-i considerăm lupi, urmează să fim mâncați de ei ca niște iepuri…Politicienii ne sunt doar servitori temporari pe care-i concediem dacă nu-și îndeplinesc onest obligațiile stabilite prin Lege și contractul reprezentat de Programul electoral/de guvernare. Acesta este felul în care trebuie să ne raportăm la ei, precum a făcut-o poporul austriac. Vă mulțumesc încă o dată pentru exemplu.

        • Cred ca exista mai multe specii de lupi și mai multe rase de oi. Lupii di Austria sunt diferiți de cei din Romania, iar de oi nu mai vorbesc. Cand oile nu au câini buni la stână (institutii) lupii le înduplecă pe rând.

  13. Domnule, toate partidele si toti politicienii sunt cam la fel (adica nu sunt buni) nu din cauza ca asa cred oamenii, ci pentru ca prin comportamentul lor politicienii actuali ii fac pe oameni sa ajunga la aceasta convingere.

  14. crescatorii de viermi de matase, ii hranesc / ingrijesc avind in vedere ca de asta depinde calitatea matasii care le va acoperi investitia. daca ma preocupa matematica, fizica, muzica, literatura etc. „reprezentantii” mi i gasesc eventual printre astia. daca unu i astronaut sau porcar, ce treaba are cu crescatoriile de politicieni ? polisurile au evoluat odata cu imbogatirea cunoasterii si avansul tehnologic. daca masinile (calculatoarele) reduc eroarea umana, inseamna ca raul mai mic nu mai e acceptabil. cind iti reprezinti semenii nu putem vota porcii mici in detrimementul porcilor mari. porcu i porc indiferent de marime. stiinta cel putin ii poate identifica cu exactitate.

  15. Cinicul spune:
    Comentariul tău e în așteptare.
    17/05/2019 la 9:01
    Cea mai simpla metoda de a epura din politica lupii greu de domesticit este de a introduce pe buletinele de vot optiunea none of the above (nici unul din cei de sus) si invalidarea propunerilor partidelor politice daca none of the above are >33% din voturile exprimate.

    Trebuie sa fie ceva foarte periculos in mesajul de mai sus de vreme ce-a fost cenzurat.

  16. Problema principala a RO este lipsa de respect.
    Evident, ca sa nu respecti pe altii, e obligatoriu sa incepi cu tine insuti, si la acest capitol suntem campioni! Incontestabili.
    Trebuie sa nu dai 2 bai pe viata ta, ca sa consideri ca, dupa 30 de ani de democratie, e normal sa n-ai drumuri impecabile, spitale moderne, scoli performante, sau politicieni integri si competenti.
    Trebuie sa n-ai niciun dram de respect pentru tine si urmasii tai, ca sa continui sa te vaiti de soarta nemiloasa care continua sa te opreseze, in loc sa faci tot ce poti – si poti multe!!! – ca sa-ti recapeti demnitatea.
    Toti nu sunt la fel! Asa cum tu nu esti la fel ca vecinul, colegul, fratele sau tatal tau, nici „ei” nu sunt. Ca sa fii sigur, indrazneste sa votezi pe 26 mai altceva decat PSD-ALDE-UDMR, sa raspunzi de 2 ori DA la referendum, chiar daca nu-ti place de Iohannis, si ai sa vezi ca, deja, o sa te simti mai puternic decat inainte.
    Indrazneste sa crezi in schimbare si fa-o posibila prin votul tau care conteaza, pentru ca tu insuti contezi! Ce risti…?

  17. Excelenta idee: haideti sa crestem politicieni!

    Si eu as creste vreo 2-3 catelandri gen romulus&remus, asa, sa fie pentru nepotii mei. Cu votul meu insistent si programatic [altul decat cel ce a nutrit politruci vreme de 30 de ani?]. Asa ca am pornit la cautare de lupi blajini. Si n’am gasit niciunul. Uite peste ce am dat in schimb:

    1. sacali si hiene. e drept, o minoritate de specimene vorace scoase la lumina de hingherii de la DNA, poate nereprezentative pentru clasa politica. Numai ca nu pot sa cred ca asemenea lighioane [mai] pot fi domesticite. Si da, sunt in toate partidele, va asigur de asta, nasul meu e deja format: priviti cu atentie cum se reped la hoiturile politice unii dintre astia juni, noi intrati in joc, si o sa intelegeti.
    2. lupuleti in haite si lupoaice flamande. dihanii prezente mai ales in opozitie. una din ele, o lupoaica tanara cu ambitii de mascul alfa, tocmai ne’a explicat ca noi, omuletii cu gospodarii, nu prea avem nevoie de proprietate privata casa fim fericiti si nici de familie; cica ar fi mofturi burgheze. si se ofera probabil sa ne scape de ele aratandu’ne in schimb calea libertatii plus promisiunea de a ne lasa in viata dupa exproprierea fortata. Iar seful ei, in loc sa o trimita inapoi in padure, ne’a facut pe toti prosti ca cica am interpretat gresit inteleptele ei haulituri. Iarasi, nu stiu cum as putea sa imblanzesc asemenea fiare, dar nu sunt sigur ca am chef de experimente de genul ”ales lupul flamand si lacom, dar incoruptibil, pe cuvantul lui de onoare”.
    3. javre, maidanezi, potai ordinare – grosul politicienilor, de care nu auzi niciodata si la care nici nu avem acces ca sunt crescuti de ceilalti…care’i aleg in locul nostru si’i trantesc pe liste indiferent ce credem noi despre ei [daca aflam vreodata de ei]. Niste jivine marunte care au fost deja domesticite [la nivelul extraordinar al cainelui ultrasilentios ce latra numai la comanda] si tare ma indoiesc ca pot eu, cu votul meu, sa’i smulg din cotetul lor caldut ca sa’i arunc in tarcul rece al modestiei, cumpatarii, bunului simt, vigilentei si disponibilitatii pentru sacrificiu in favoarea comunitatii, adica al acelor trasaturi pe care le astept de la un viitor caine de paza al democratiei.
    4. vulpi si vulpoi. despre care pot spune ca daca nu esti atent sfarsesti prin a fi tu ala domesticit, sluga la darloaga, trompeta ruginita ce’i canta ode pe la serate intelectuale. Din pacate mult prea multi oameni din elite au sfarsit prin a esua in vitrina cu trofee democratice a acestor bestii de mare angajament si, sa recunoastem, rafinament.

    Si inca ceva: sunteti sigur, sigur, ca stand cu fata, bratele, inima, picioarele si mintile catre Occidentul european [Merkel, Sarkozy-Hollande-Macron, Juncker, Mogherini etc, spre deosebire de celalalt Occident unde se afla si Trump] evitam regimurile lui Putin&Erdogan? Ca eu nu pot sa uit de Trilaterala si de plimbarile alora cu barcuta pe lac si nici de NordStream si nici de intalnirile lui Madam cu sultanul cand faceau alba-neagra cu refugiatii si nici de campaniile electorale ale dictatorului turc desfasurate in Germania..

    • Eu zic sa schimbam nitel ordinea si sa nu stam cu fata, bratele, picioarele si mintile ci mai degraba sa stam cu mintile, inima, fata, bratele si picioarele. Si cu ochii larg deschisi.

  18. @Zografi
    Nici nu stiu ce sa mai cred… nici un comentator n-a inteles ce-ati scris; bat campii cu lupii, cu cainii si cu Darwin de te apuca mila. Dupa care te ineci in disperare cand citesti de piramide si viermi de matase.

    Articolul este un excelent contra-argument pt. idioata idee „toti politicienii sunt la fel” implementata in creierul mioritic-carpatin-si-danubiano-pontic de televiziuni (toate) incepand din decembrie ’89 incoace, cu scopul de a-i face sa renunte la vot lasandu-i sa voteze pe cei fanatici, adica fosti, actuali, si viitori „oameni de nadejde ai patriei nostre multilateral dezvoltate”.

    Paralela cu domesticirea lupilor este geniala in simplitate si mesaj. O combinatie simpla de instinct si utilitarism poate functiona perfect pt. bizonu’ mioritic contemporan la fel de bine si eficient cum a functionat si pt. primii oameni intru domesticirea lupilor. Paralela are si rol curativ in sensul ca poate scoate bizonul din somnambulica-i orgie resentimentara.

    Deci, „Opriti gratarele!” si, la vot!

    • @allotriosis
      ce aveti cu viermii de matase ?! era o parabola. in alegerile din 96 au cistigat ai nostri. nu s a intimplat nimic, ba mai mult, la urmatoarele a iesit cel mai destoinic, iliescu. domnule, intr un sistem nereformat, bolsevic, e ca la ruleta mecanica cu banane si portocale care ti da iluzia cistigului ! eu nu contest puterea votului, dar daca tragi de maneta 30 de ani, ce pot sa cred despre tine ? c ai capatat experienta si esti versat ? fixeza ntii reguli inteligente si apoi treci la trinta dreapta. multi nu nteleg ca jackpotul nu i sub controlul lor. degeaba ncerci sa tragi linii drepte daca nu esti inzestrat cu instrumente de precizie. degeaba ti construiesti tu mansarda daca temelia i subreda. consolideaza ti domnule intii fundatia iar apoi poti tropai la etaj cit te tin puterile

    • Marea problema este ca articolele de acest fel, laudabile si bine informate, se adreseaza fix celor deja convinsi.

      Desigur, e interesanta o dezbatere teoretica in privinta legaturii dintre vot si caracteristicile politicienilor si partidelor, in Romania.

      Dar din cate imi pot da seama, majoritatea comentatorilor (si probabil si a cititorilor) Contributors merg la vot oricum, cu sau fara articole si analize de acest tip. Poate vor fi cativa convinsi, dintre cei care nu doresc sa mearga la vot, dar am impresia ca sunt putini.

      Lipseste insa cel mai important lucru: o descriere a rolului Parlamentului European, una simpla si clara, pe 2-3 paragrafe (nu o copie de pe web-siteul Parlamentului European!!!).

      Asa macar ar veni la vot cei care nu vin pentru ca nu inteleg ce e ala „parlament eropean” si cei care nu vin pentru ca au impresia total gresita ca nu ar avea rol in deciziile ce afecteaza Romania.

      3 Paragrafe clare despre Parlamentul European ar aduce de mii de ori mai multi votatni la urne decat toate comentariile si articolele cu „haideti sa haidem”.

      A putea fi copiate si distribuite de cititori catre cei care nu inteleg care e rolul Parlamentului European.

    • @allotriosis – ”pentru liniștea de care avem atâta nevoie”, după cum spunea Ion Iliescu, mă simt obligat să vă aduc la cunoștință că a folosi termeni gen ”bizonu’ mioritic” denotă elitism. Așa că noi, bizonii, o să stăm acasă.

    • Termenul „bizon mioritic si carpatin” nu-mi apartine. A fost pt. prima oara folosit in revista Catavencu si mai apoi in Academia Catavencu pt. a ironiza lentoarea electoratului nostru. Termenul are umor si nu e deloc elitist, in opinia mea. Imi aduc aminte ca incepusem sa ne adresam unul altuia cu „bizonu’ George”, „bizonu’ Emil”, s.a.m.d. Aveam o problema serioasa in acest sens cu unul din colegi pt. ca-l chema Curca si lucrurile deveneau de-a dreptul confuze daca aplicam aceeasi regula si lui. De aceea el era singurul cu scutire in acest sens.
      In orice caz, noi, bizonii de-atunci, n-am stat deloc acasa si-am votat de fiecare data si-am iesit si-n strada, tot de fiecare data.
      Asa ca, voi, bizonii de-acuma, daca va simtiti macar la fel de bizoni cum ne consideram auto-ironic noi atunci, duceti-va la vot. Daca nu, stati acasa si votati la televizor asa cum au facut aia revolutia la televizor (gluma apartine grupului Divertis).

      • @allotriosis – la domeniul cu care zici că te ocupi, niște lecturi în materie de psihologie ar fi neapărat necesare. Ești conștient că te adresezi unui tip care s-ar putea să aibă niște ani în plus și faci asta din postura de Părinte Normator? Ce te califică în sensul ăsta? Ai impresia că vorbești cu studenții?

        Academia Cațavencu nu vrea voturi, e treaba lor în ce mod desconsideră alegătorii români. Dar dacă tu vrei voturi chiar în timp ce desconsideri alegătorii de la care vrei acele voturi, sintagma ”disonanță cognitivă” îți spune ceva? Ar trebui.

        • Va ofuscati prea repede, va credeti automat mai batran si mai intelept si nu e cazul. Comentariul dvs. releva acest lucru. Ramaneti cu disonanta dvs. cognitiva acasa si nu votati. Ce mare chestie ca n-ati priceput nimic din ce-am scris si nici nu vreti s-o faceti? E dreptul dvs. sa stati acasa sa nu votati. Se pare ca studiul psihologiei v-a afectat simtul umorului si „the common sense”. Dupa cum vedeti, folosesc persoana a doua plural, semn de politete si buna crestere, lucru care, se pare, s-a pierdut in Romania.

          • @allotriosis – o să te rog să-ți recitești propriul comentariu, acela cu ”voi, bizonii…” Spre ghinionul tău, nu l-a șters nimeni, e încă afișat și e o excelentă mostră de ”politete si buna crestere”, ca să citez un clasic în viață. Concluziile le tragi tu singur :)

  19. Domnule Zografi, o asemenea selectie a politicienilor in Romania este imposibila, este o iluzie. Ea pleaca de la o analogie, seducatoare, cum sunt de obicei analogiile dar fundamental falsa. Astfel, electoratul este asemanat oamenilor si politicienii sunt asemanati lupilor. Problema este ca lucrurile nu stau deloc asa. Si electoratul si politicienii sunt tot lupi. Din pacate, oricat s-ar stradui lupii nu vor fi niciodata in stare sa se auto selecteze pentru a evolua in caini, nici macar daca ar fi in interesul lor pe termen lung. Lupii vor fi lupi.

  20. Cand vorbesti cu parintii elevilor, toti (sau aproape toti) sunt superdornici sa se faca si sa se dreaga. Asta e prima faza.

    A doua faza este critica progamei. Pe aste nu o citeste nimeni, nici macar profesorii! Dar o critica toata lumea, de la soferul de autobuz pana la Presedintele comitetului de bloc.

    A treia faza este „haideti sa haidem” . Asta consta in a cauta pe cineva – nu e clar pe cine- pentru a face ceva -nu e clar ce – intr-un scop necunoscut, dar laudabil.

    A patra faza este „mai vorbim”, sau „saptamana asta suntem ocupati” aka „ma doare in basca, sa faca altii ca eu plec la bere!”

    ***

    Asemenator merge treaba si in politica.

    Toata lumea vorbeste despre cum ar trebui sa fie in politica, toata lumea e superexcitata de ce idei (punctuale) are unul sau altul.

    Faza a doua este critica in extenso a tot ce au facut „altii” – adic „daca nu e facut de mine personal, e o tampenie”

    Faza a treia este plasarea in locul guvernului si propunerile de orientare a cheltuielor de la buget, dupa tot felul de scheme chisnovate.

    Faza a patra este guvernarea, cand faci altceva decat ai crezut, de critica toti si tu ii faci mincinosi.

    Ciclul se reia: iesi de la guvernare, entuziasm, critica, cheltuieli, altii – mincinosi.

    >>>

    Si uite -asa imbatranesti si mori. Si gata.

  21. Intr-un stat obisnuit, normal, partidele sunt expresia intereselor unui segment al societatii. Mai mare sau mai mic. Segment ce s-a organizat de mult timp. Atit de veche organizare, ca i s-a pierdut originea. Si are un istoric propriu, separat de segmentul din care provine.
    La noi, partidele sunt emanate de acelasi serviciu de cadre. Traseismul politic nu e doar o maladie. E si lipsa de indentitate ideologica. Iar taberele pe care le apara partidele, nu exista in fapt. Noi avem majoritatea zdrobitoare a populatiei angajata. Unii la stat, altii la privat. Dar au statutul de angajati. Oameni de afaceri foarte putini. Iar mari oameni de afaceri si mai putini. Cei mai multi angajati la patroni, sunt angajati de firme straine. Putini bancheri (aproape inexistenti). Putini fermieri proprietari. Si atunci, ce interese sunt aparate de politicienii nostri?
    In 30 de ani, nu am reusit sa formam o structura a proprietatii rurale bazata pe ferme mici si mijlocii, detinute in proprietate privata. Nu am reusit sa cream o retea bancara autohtona. Nu am reusit sa cream o clasa capitalista implicata in industrie. Nici macar negustrorii nu sunt foarte numerosi si puternici.
    Deci?
    Ce fel de partide avem, daca interesele sunt doar ale angajatilor? Eventual la stat si privat? Poate doar diferenta de interese dintre grangurii angajati la stat, cu drepturile si pensiile lor speciale, si muritorii de rind.

    Oamenii politici sunt formati de cei interesati sa fie reprezentati. Cum populimea nu are posibilitati materiale si nici timpul si experienta necesare pentru asa ceva, ce ramine? Doar oportunisti….. Iar discursul politic este asemanator, caci nu avem grupari diferite de interese la nivel national. De aici si succesul extremistilor nationalisti, printre altele.

    Reforma noastra a insemnat doar distrugerea industriei nationale si/sau vinzarea la straini.(Pe 2 lei.) In agricultura inca nu se dau credite pentru cumparea de pamint, pentru intemeierea/marirea fermelor individuale mici si mjlocii. Sistemul bancar romanesc privat este admirabil dar inexistent. Deci? Despre ce partide vorbim? Ale cui?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Zografi
Vlad Zografi
De formatie fizician, Vlad Zografi este scriitor si dramaturg. In 1994 si-a susținut teza de doctorat în fizică la Universitatea Paris XI (Orsay). A publicat articole de fizică atomică teoretică în Physical Review, Physics Reports, Surface Science. A publicat volume de povestiri si a scris teatru, cu mare succes de public. Este coordonatorul colectiilor de stiinta ale editurii Humanitas.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro