luni, mai 27, 2024

Cresterea salariilor sau reducerea CAS. Ce alegem?

Un lucru este clar si trebuie spus inca de la inceput. Decidentii de politici macroeconomice sunt datori sa gandeasca si sa gaseasca solutii de repornire a economiei romanesti cat mai rapid. Altfel, toate eforturile facute pana acum de fiecare roman in parte vor fi fost facute in zadar. Cel putin la nivel conceptual, declaratiile oamenilor politici din ultima perioada sunt de bun augur. Mesajul este ca (macar) se cauta solutii. A privi insa economia Romaniei si modalitatile de relansare a acesteia din perspectiva politica, sau, mai rau, electorala, cred ca este ultimul lucru care trebuie facut.

In opinia mea, acum mai mult ca oricand, lucrurile trebuie analizate cat se poate de tehnic, detasat, si nu din punct de vedere politic, la cald. Altfel spus, nu e momentul de derapaje, ci de optimizare. Analiza solutiilor propuse (de crestere a salariilor sau de reducere a CAS) trebuie facuta astfel incat costurile sa fie minimizate. Caci ambele solutii lansate pana acum de decidenti au atat avantaje, cat si dezavantaje. Important este ca dezavantajele sa fie cat mai mici.

Una dintre solutiile propuse consta in cresterea salariilor bugetarilor incepand cu 1 iunie. Dincolo de faptul ca orice crestere de salarii este oricand binevenita, esential este sa analizam care vor fi efectele acestei masuri asupra intregii economii. Ce ar insemna pentru economia Romaniei cresterea salariilor bugetarilor?

1.    Impactul bugetar al reintregirii salariilor incepand din iunie ar inseamna circa 0,7% din PIB. In timp ce cresterea cu doar 5% a salariilor bugetarilor are un impact de 0,25% din PIB. Principala problema aici este ca aceasta crestere a salariilor (in momentul actual) nu se poate face decat prin diminuarea spatiului fiscal pentru investitii. Ceea ce nu ne avantajeaza deloc. Pentru ca redistribuirea banilor publici dinspre investitii spre salarii va conduce la cresterea PIB pe termen scurt, in vreme ce cresterea economica pe termen mediu si lung va afea de suferit. Caci nu putem creste cheltuielile salariale bazandu-ne pe o potentiala (dezirabila, de altfel) crestere a veniturilor la bugetul de stat generata de scaderea evaziunii fiscale.

2.Cresterea salariilor bugetarilor va stimula consumul pe termen scurt. Si de aici crestere economica. Intrebarea este insa cat de sustenabila va fi aceasta crestere economica potential stimulata de cresterea salariilor bugetarilor? Nu cumva aceasta reprezinta doar o stimulare temporara, care aduce odata cu ea si locuri de munca temporare? Romania are nevoie de masuri de crestere a PIB ului potential, cu avantajul crearii unor locuri de munca “permanente” etc. Cu atat mai mult cu cat ne-am asumat de curand Tratatul fiscal, care, in esenta, presupune modificarea intregii viziuni privind constructia politicii fiscale, dar si a modelului de dezvoltare a economiei. Iar modelul de crestere bazat pe consum experimentat de Romania pana acum sper sincer sa-si fi epuizat deja adeptii.

3. Cresterea salariilor bugetarilor poate conduce la aparitia “efectului de demonstratie” in economie. Astfel spus, presiunea in sensul cresterii salariilor in mediul privat va fi semnificativa. Or aici problema trebuie gandita in termenii corelatiei binecunoscute salarii-productivitate. Adica, bun, e dezirabila o crestere de salarii oricand. Insa este ea justificata de o crestere de productivitate? Daca nu, cu totii vom fi mai degraba beneficiarii unor presiuni inflationiste. Or, din nou, nu acesta este modelul de crestere spre care ar trebui sa tindem.

4.    In plus, propunerea de crestere a salariilor  nu  respecta Legea Responsabilitatii Fiscale care spune ca inainte cu 6 luni de alegeri nu se fac majorari de salarii si pensii. De altfel, ea nu respecta nici angajamentul prevazut privind incadrarea in anvelopa salariala pentru anul 2012. Există un plafon ca procent din PIB (si ca suma absoluta) pentru anul acesta la cheltuieli de personal, care nu poate fi depasit.

O solutie alternativa propusa dezbaterii este reducerea CAS. In opinia mea, desi are dezavantajele ei, este de preferat cresterii salariilor din urmatoarele considerente:

1. Se stimuleaza crearea de locuri de munca. Cresterea ratei ocuparii reprezinta una dintre solutiile structurale de reducere a presiunii pe bugetele de asigurari sociale, sanatate, somaj etc.

2. Creste gradul de conformare voluntara la plata acesteia catre buget. Conform datelor furnizate de Consiliul Fiscal, Romania se afla pe ultimul loc intre tarile central si est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii (calculata ca raport intre rata implicita si rata legala de taxare). Aceeasi institutie arata ca veniturile neincasate la buget din neplata CAS ca urmare a evaziunii fiscale din munca la negru ajungeau la 3.3% din PIB în 2009.

3. Reducerea CAS este strict necesara in cazul Romaniei, care are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe munca din UE, 43%.

4. De reducerea CAS vor  beneficia si salariatii care lucreaza in mediul privat.

5. Reducerea CAS nu va conduce la cresterea costurilor salariale.

In acelasi timp insa reducerea CAS are dezavantajul de a conduce la cresterea deficitului bugetului de pensii (in 2011 acesta fiind deja in deficit cu mai mult de 13 miliarde lei). Fiecare procent de reducere a CAS ar insemna un minus suplimentar de aproximativ 900 milioane lei la bugetul de pensii. Minus care, evident, va trebui acoperit din alte surse (cel mai probabil transferuri de la bugetul de stat).

Este de preferat reducerea CAS la angajator si nu la angajat, chiar daca exista riscul ca aceasta relaxare fiscală să fie neutra pentru angajat. Minima reducere a costurilor salariale poate aduce un plus de competitivitate, cresterea ratei de ocupare şi, pe termen mediu, un prim pilon pentru relansarea economică.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. De reducerea CAS beneficiaza toti salariatii pe cand de cresterea salariala doar bugetarii si in plus avem nevoie de o reducere a taxarii muncii, deci reducerea CAS e cea mai buna alegere, pentru bugetari cred ca e nevoie de inca o reducere de 25% pentru a putea scadea si TVA ca sa putem si noi cei care nu suntem bugetari trai decent.

  2. Reducerea cas=ului la angajat este de preferat deoarece mareste si consumul si prin aceasta poate duce la crearea locurilor de munca, argument care l-ati acceptat cand a fost vorba de marirea salariior bugetarilor dar, consecventa in idei este o rara avis. Din pacate, micsorarea cas-ului nu este posibila decat prin mai multe masuri inteligente deoarece exista un mare deficit la fondul pensiilor publice si, in acelasi timp, trebuie marit procentul din cas tramsferat catre pilonul II si stimulata fiscal participarea la pilonul III. Nu trebuie micsoratacas-ul la angajator si pt. ca masurile anterioare de acest gen nu au dar rezultate pozitive si, totodata reducerea cas-ului ar veni si in sprijinul celor cu salarii spre minimul de 700 de lei care, datorita contributiilor si impozitului pe venit se indreapta catre minim 500 de lei, situatie care nu poate fi acceptata.De astfel nu ati spus de ce ar trebui micsorat cas-ul la angajator.

  3. Eu vada aceasta anuntata crestere salariala, o decizie pur electorala.
    Impactul nu va fi o stimulare a consumului sau a creeri de noi locuri de munca si investitii. Cum se poate explica aceasta? Populatia care a suferit reducerea veniturilor, pentru ca trebuie amintit ca Guvernul Boc a eliminat si sporuri, s-a confruntat cu o serie de dificultati, imposibilitatea achitarii unor credite sau servicii de utilitati. Stiind ca este un an electoral si fiind mai precauti pentru ce va fi, nu vad o asa mare imbulzeala la achizitii de bunuri si servici pina nu se va stabiliza situatia.
    O explicatie de ce nu s-a dorit combaterea evaziunii fiscale in toata aceasta perioada, nu ni s-a dat. Dar am vazut ca Romania nu a fost in stare sa cheltuiasca banii europeni decit in proportie de 4%, iar vreo 3, 7 miliarde euro ne-au fost retrasi, deocamdata, temporar. Si, atunci, de unde venituri suplimentare pentru a asigura cresterea salariilor daca, dupa cite se pare, Romania va intra din nou in recesiune, iar investitiile straine au scazut dramatic, iar altii s-au retras definitiv? Nu zic ca asta seamana a propaganda si praf in ochii romanilor pentru campania electorala? Eu zic ca, da.

  4. Subscriu in totalitate la acest articol, insa inclin sa cred ca o scadere a CAS ar fi de ales in schimbul cresterilor salariale la angajatii de la stat. Spun asta pentru ca majoritatea masmedia vorbeste in general despre faptul ca angajatii de la stat au pierdut… dar ce sa spuna cei de la privat atunci? Ei au pierdut cel mai mult in acesti ani: au avut scaderi de salarii mai drastice, drepturi mai putine somaj mai mare, fie el somaj simplu, somaj tehnic sau concedii fara salar, in momentele grele di viata economica a companiilor, si nu au avut drept sa comenteze in nici un fel !!! Ce sa mai spunem ca angajatii de la privat nu au avut salarii compensatorii in cazul restrangerii activitatilor? De ce sa dam dam cu zbiciul mereu in angajatul de la privat? nu el suporta in spate pe „grasul” stat roman? cu cheltuielile sale si aparatul sau supradimensionat la maximum ?
    Consider ca o gura de oxigen merita si cei din zona privata, pentru ca ei tin in spate economia… asa cum este ea buna sau rea ,performanta sau nu…
    Cred ca o scadere a CAS ar atrage si o crestere a veniturilor inclusiv la cei din aparatul de stat si prin urmare v-a crea o crestere a consumului agregat care in final va constitui un adevarat pilon de crestere sanatoasa a economiei, in contextul tot mai necesar al cresterii consumului intern care sa contrabalanseze scaderea exporturilor in zona euro care se adevereste ca v-a fi in recesiune destul de mare. In plus va duce la o crestere a eficientei fara sa atraga asupra sa o presiune pe fondurile de salarii.

    Sustin scaderea CAS in cele ce urmeaza … v-a benefecia toata lumea de pe urma lui, si nu doar cei angajati la stat!

  5. Ca sa fie lucrurile „in ordine”, sa… „alegem”, mai intai, ca recent discutata „reintregire” a salariilor bugetarilor (direct sau indirect, prin reducerea CAS, de exemplu) sa fie facuta (daca poate fi facuta) DUPA alegeri. Sa luam exemplu (cine are stomac) de la maretul nostru presedinte si „sa terminam odata cu populismele si cu mita electorala”, dupa cum racnea respectivul nu demult. Ca acum, in Parlament, simtind briza apropiatelor alegeri (si ingrijorat de cifrele reci ale sondajelor) a uitat sa mai spuna acelasi lucru. Ba din contra…

  6. Va felicit pentru material.
    Asa este, reducerea CAS are avantaje NET superioare fata de masura populista a cresterii salariilor bugetarilor.
    DIn pacate insa populistii ne conduc si populistii vor decide…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Aura Socol
Aura Socol
Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supraveghere Financiara A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana, etc.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro