vineri, decembrie 3, 2021

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la nivel de regiune, sau pe diverse piețe sunt probabil prezente și în cele mai sănătoase economii și în cele mai bune timpuri. Criza Economică însă este privită ca un fenomen amplu care afectează întreaga societate și care schimbă paradigma economică.

Trebuie spus că Banca Națională și Guvernul sunt două instituții care încearcă să combată în permanență apariția unui astfel de fenomen. Însumate, cele două instituții au la dispoziție o sumă de mijloace care sunt activate atunci când apar semnele unei crize. În plus, UE și FMI la rândul lor asigură o plasă de siguranță suplimentară pentru situațiile în care mijloacele proprii sunt insuficiente.

Prin urmare o criză previzibilă este o criză care în cele mai multe situații poate să fie combătută cu un arsenal de mijloace destul de amplu. Totuși, nu toate crizele pot fi combătute, unele crize se manifestă în ciuda tuturor mecanismelor și sistemelor existente.

O să numesc o criză care se petrece în ciuda tuturor mecanismelor de combatere un ”Accident economic” (economic crash).

Când se poate manifesta un ”accident economic”

Dacă analizăm situațiile trecute, din țară și din străinătate observăm că aproape întotdeauna sunt câteva circumstanțe care luate individual nu sunt deosebit de periculoase, dar care însumate într-un interval de timp scurt duc la apariția Accidentului Economic. Dacă ar fi să facem o analogie cu o experiență relativ familiară celor mai mulți oameni, un Accident Economic este oarecum rezultatul unui șir de evenimente similar unui accident auto. Pentru a se petrece un accident auto trebuie să existe o neatenție sau o eroare din partea unui conducător auto, și, concomitent să existe un șir de factori favorizanți care să ducă la petrecerea accidentului. Așa cum bine știți, șoferii sunt foarte frecvent neatenți, dar accidentele se produc doar într-un mic procent de situații, tocmai datorită sistemelor de prevenție incluse în regulile de circulație, în proiectarea drumurilor, în construcția și modul de operare al mașinilor. Dar, chiar și cel mai bun șofer, cu cea mai bună mașină, pe cel mai bun drum, poate avea un accident. Cine nu crede, va găsi exemple de accidente suferite de vehicule Tesla de sute de mii de dolari pe autostrăzi în condiții care nu prevesteau cu nimic un astfel de fenomen. Ei bine, la nivel macroeconomic, Accidentele economice sunt și ele fenomene cu o probabilitate mai mare decât 0.

Un astfel de fenomen, un accident, este rezultatul unui șir de sisteme care eșuează în rolul lor de a preveni producerea accidentului pe care au fost proiectate să-l prevină. Atunci când vedem o serie de sisteme care dau greș, este momentul să ne pregătim de impact.

Sisteme care dau greș în economia României

  1. Sistemul de sănătate în contextul Covid Delta. Cifrele zilnice arată că sistemul de sănătate eșuează pe mai multe nivele, la capitolul prevenție (rata de vaccinare foarte scăzută), la capitolul management strategic (insuficiența paturilor de ATI), la capitolul managementul focarelor epidemiologice (ratele care definesc incidenta si mortalitatea Covid sunt peste orice nivele acceptabile).
  2. Sistemul de prevenție financiar (Autoritatea de Supraveghere Financiară). Falimentul City Insurance, nici mai mult nici mai puțin decât liderul pieței RCA din România este exact fenomenul pe care ASF trebuia să-l prevină. Ceea ce vedem acum că se întâmplă cu prețul RCA este absolut halucinant.
  3. Piața Energiei (ANRE, Ministerul Energiei). Creșterea prețurilor în sine nu ar fi atât de mult o problemă, dacă nu ar fi un șoc prin ratele fără precedent. Trebuie spus că acest fenomen este internațional, și afectează foarte grav întreaga Uniune Europeană, dar, chiar și așa, pentru o țară cu resurse proprii de energie semnificative, șocul internațional nu este absorbit de nimic.
  4. Sistemul de finanțe publice (Bugetul-Ministerul de Finanțe). Nu am auzit absolut nici un cuvânt despre bugetul pe 2022. În acest moment, conform Legii Finanțelor Publice trebuia să fie un proiect de lege depus la Parlament. De altfel nu am auzit de mult de un buget care să fie propus în termenele din calendarul prevăzut în legislație. Pare să fie un sistem care dă greș sistematic.
  5. Sistemul Monetar-Piața Monetară. Inflația a ieșit din parametri. Din acest moment metoda anti-criză de a ”pompa bani” este din ce în ce mai puțin eficientă, sau este chiar contra-productivă. Ce se va întâmpla cu prețurile dacă se aruncă pe piață banii PNRR? Mai mulți bani, în acest context, sună foarte periculos, atât de mulți bani pot sparge venele sistemului financiar românesc.
  6. Sistemul Politic (Sistemul electoral). Ultimele alegeri au fost un record de absenteism la vot. Dacă trendul continuă, se vor alege parlamentarii între ei.
  7. Sistemul politic (Coaliția de guvernare). Tocmai am asistat la prăbușirea unui guvern care ar fi trebuit să asigure o guvernare stabilă pentru patru ani, din motive foarte greu de explicat cu voce tare.
  8. Presa. În România presa este de mult timp în cădere liberă, cu o putere din ce în ce mai restrânsă asupra opiniei publice, din ce în ce mai puțină tracțiune la populație, din ce în ce mai puține analize și opinii independente credibile.

Concluzia 1 -o analogie

România pare o mașină în care șoferul și nevasta se ceartă (sistemul politic) copii sunt bolnavi și urlă de foame și pentru că sunt legați de scaune (populația în lockdown). Mașina în sine are defecțiuni la sistemul electric (ASF) la computer (Ministerul finanțelor) la indicatoare (presa) la sistemul de alimentare (piața financiară), cu alternatorul defect (piața energiei) și motorul uzat și învechit (industria). Într-adevăr sistemul de sonorizare și infotainment este perfect (internet, telefonie, IT). Ei bine mașina asta tocmai urcă în munți și se apropie iarna. Drumurile sunt rele, traficul aglomerat. Partea proastă este că suntem toți în mașina asta. De fapt nu cred că șoferul și nevasta știu unde vor să meargă, dar se ceartă pe tema culorii tapițeriei.

Concluzia 2

Este un moment economic internațional complicat, cu un soc pe piața energiei care este poate comparabil cu șocul petrolier din anii 70 mai recent, sau poate cu finalul epocii bronzului și trecerea la epoca fierului mai în urmă în istorie. Piețele financiare sunt sus, dar sunt volatile, cu ochii pe datorii publice fără precedent în istorie. Din multe puncte de vedere este un terra-incognita in lumea financiară.

Atunci când mai multe sisteme cedează, și este cazul în care ne aflăm, probabilitatea unui accident economic este foarte ridicată. Este criza o certitudine? Nu neapărat, la nivel macro, în mod cert pentru mine, și pentru majoritatea care la nivel micro se află departe de zonele de creștere economică. Să nu uităm, PIB-ul, este o medie, și ceea ce pare a fi o creștere economică la nivel global, poate însemna o combinare între câteva ramuri, sectoare sau regiuni care prosperă spectaculos și ramuri, sectoare și regiuni care sunt într-o situație extrem de dificilă. Sistemul nostru nu este tocmai eficient în distribuirea uniformă a creșterii economice.

Ce e de făcut?

 În primul rând trebuie cumva echilibrată zona politică. Instabilitatea politică poate determina scăderea ratingului de țară, ceea ce ar avea consecințe catastrofale. Aici sunt câțiva oameni, care, ar trebui să se așeze la o masă și să cadă la o înțelegere. Nu prea este momentul pentru orgolii, meschinării, jocuri de culise, pentru că în curând încep să curgă facturile la energie, ratele mai mari la bănci și alte lucruri care cam lovesc în electorat. Iarna asta se câștigă sau se pierd dezastruos alegerile viitoare. Altfel spus, cine are acces la urechea celor cu pricina, trebuie să e spună adevărul, nu mai e vreme de prostii.

În al doilea rând trebuie pusă pe traiectorie energia, pe termen scurt, mediu, lung. Porniți exploatarea gazelor, porniți termocentralele, mergeți la Bruxelles și rezolvați cu gazele și curentul la pace cu UE, faceți ceva, că riscăm să degerăm pe întuneric. Între timp chemați frumos ambasadorul Chinei și al SUA și vedeți cine vine primul cu centrale pe Thoriu care să încarce bateriile la mașinile electrice, și să înlocuiască gazele rusești. Lăsând poluarea la o parte, dependența de energie din hidrocarburi de import pare a fi păguboasă în prezent, și sinucigașă în viitor.

În al treilea rând, scuturați ASF din rădăcini. Falimentul City Insurance este exact ceea ce nu trebuia să se întâmple dacă își făceau meseria. Între timp ia vedeți voi dacă City a făcut dumping sau nu, și dacă nu cumva avem un mic și dulce cartel în asigurările RCA. Asta ar însemna că la ASF și la Oficiul Concurenței se doarme pe banii statului, sau, și mai rău, se doarme la DNA.

Ar fi cazul ca cine-o fi prim ministru, să se ia cu ministrul de finanțe de mânuță și să meargă pe Strada Lipscani nr. 25, sector 3, Bucureşti,  și să facă bine să discute cu economiștii de acolo cum se pune de acord politica bugetară cu politica monetară. Dacă Guvernul și BNR trag în direcții diferite, se rupe oiștea la căruță. Știu că odată ajunși în guvern vă crește IQ cu 200, dar nu ajunge.

Eu de ani de zile visez la un buget aprobat în Decembrie… nu sper să văd așa ceva, dar măcar în februarie, să poată funcționarii de la achiziții să facă licitații și să înceapă lucrări când e sezon de lucrări. Dacă aprobați bugetul în iunie, licitațiile se termină în septembrie, vine iarna și nu se pot executa, și banii de investiții sunt alocați inutil ca de obicei.

Între timp, poate stați cu toți șefii de partide la masă, și cădeți de acord ce direcție e bună pentru țara asta, indiferent pe cine pune poporul la putere. Câteva idei numai, pe care să nu vă fie rușine să le spuneți cu voce tare.

Ce să facă poporul?

Deocamdată, cumpărați plăpumi groase, haine călduroase, și strângeți cureaua. Iarna asta va fi rău, foarte rău. Nu strică să aveți o rezervă de lumânări. Dacă aveți centrale moderne, poate ar fi o idee să aveți și un generator, că fără curent nu funcționează. O pană de curent la -10 grade poate fi foarte problematică. Ne-am obișnuit să avem două mașini pe familie, poate e vremea să avem una, și aia mai economicoasă. Până se face ordine în prețurile la asigurări și carburanți mai durează, și va fi mai rău înainte să fie mai bine. Fiți atenți la prețuri, se poate economisi destul de mult cu un pic de efort numai din diferențele de preț la aceleași produse. Fiți atenți la sănătate, că spitalele publice sunt îngropate în Covizi, și spitalele private, dacă nu se închid, vă uscă la buzunare.

Probabil sunt un pesimist, în mod cert nu sunt un optimist. Din acest motiv, (disclaimer) e posibil ca economia să crească, salariile să crească, inflația să se stabilizeze, prețul la gaze și curent să scadă, asigurările să se ieftinească. Sunt pesimist pentru că din punctul meu de vedere toate acestea sunt foarte improbabile.

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. Într-o mare companie in care am lucrat am suferit (acesta este cuvântul potrivit pentru ca erau groaznic de plictisitoare) mai multe programe de perfecționare in prevenirea accidentelor majore. Deși din născare sunt un Ghiță Contra si nu accept usor orice o teorie noua, una pe care totuși am acceptat-o, pentru ca se baza pe o mulțime de exemple edificatoare, este ca nici un accident major nu are o singură cauza, mai toate apar datorita unui cumul de probleme nerezolvate.
    Asa este, cred, si cu crahurile unor state, daca se prăbușesc este pentru ca s-au acumulat zeci de probleme nerezolvate care au săpat la fundația edificiului. Furtuna perfecta nu scufunda un vas bine înzestrat si cu echipaj bine pregătit dar nu da ici o șansa unui vas cu mute spărturi, cu motoarele nereparate de zeci de ani si echipaj care da sa fuga la primul val mai mare.

  2. Foarte buna radiografia economica si politica din prezent si solutiile care ar trebui implementate urgent, insa singurul lucru cu care nu sunt de acord este acesta: „…mergeți la Bruxelles și rezolvați cu gazele și curentul la pace cu UE”. Nu ca asta ar rezolva neaparat criza energetică, insa aparent UE se face responsabilă in mare parte pentru criza energetică din Europa, iar Romania si alte state nu ar trebui sa meargă cu caciulile in mâini la Bruxelles. In nici un caz. Resursele noastre sunt manageriate de statul român, iar decizia de a le folosi pe o criza ca asta trebuie sa aparțină României, nu Bruxelles-ului. Sunt chestii strategice, de siguranță națională. Nu este ca și cum nu ne-ar pasa de clima si avem infinite solutii „verzi” pentru a ne încălzi la iarnă.

    • @mike
      Pana recent, parca erati un adept devot al euroscepticismului-trumpian (va rog sa ma corectati daca m-am inselat;). In fine, cert este ca sistemul energetic american nu este administrat de stat… si in acest context (si nu numai;) chiar nu inteleg de ce trebuie sa va orientati mereu dupa rusi.

      P.S. Cresterea eficientei energetice incepand cu nivelul cladirilor si terminand cu sistemul energetic nu este cumva un interes national? Ca fapt divers, in urma cu cativa ani, o buna parte a proprietarilor de apartamente din blocurile vechi, refuzau cu incapatanare reconditionarea termica a cladirilor, chiar si in situatiile in care lucrarile erau subventionate pana in proportie de 80% (energia era atat de ieftina incat investitiile nu prea faceau sens, si din pacate, fondurile europene alocate Romaniei in acest scop ramaneau la Bruxelles). Din acelasi motiv, nici capitalul nu s-a inghesuit cu investitii in modernizarea sistemului, noi centrale, etc – conform celui mai longetitiv guvernator de banca centrala „competitivitatea Romaniei consta in salarii mici si in preturi mici la energie”, nu? Este de mirare de ce in Romania, domneste „saracia energetica” si nivelul coborat de trai, cu toate resursele si cu tot potentialul ei?

      • Modul cum s-a facut aceasta reabilitare termica in Ro este discutabila. Polistiren in loc de alte materiale mai bune. Inchiderea balcoanelor ca depozite de vechituri in loc de flori. Vara fara aer conditionat, greu de trait, ce am castigat pe anvelopare, dam pe aer cond. Apoi era necesar si un program de contorizare individuala a consumului de gaze, ce in 30 de ani, nu s- a facut nimic!

  3. Sistemul nu este static, in orice moment apar inventii imbunatatiri miscari sociale culturale etc toate influentandu-se una pe alta, criza este „eterna” transformare a mediului. Local, nu este Romania intr-o nesfarsita criza?

  4. Eei, criza aceasta este la nivelul întregii Lumi, toţi trec prin nişte fenomene economice prevestitoare de rele. Este drept, România „beneficiază” în plus de un stat/ guvern cu instituţii slabe, başca o clasă politică iresponsabilă.

  5. Instituții serioase ierarhizează statele lumii, in functie de PIB, de la un maxim de peste 100 000 pe cap de locuitor la un minim de 100. Criza economică văzută din perspectiva asta este percepută prin urmare diferit oferind oportunități neliniare de a ieși dintr-un status existențial indezirabil.
    Celebra suta oferită in plina criza unui elvețian va avea un impact nesemnificativ cu aceeași suta câștigată de un somalez in agonie. Acolo unde unul se așteaptă sa fie mâine un pic mai bine decât azi, altul face trecerea de la boala precoce la sănătate timpurie. Pe de alta parte, accidentul, cu prețul distrugerii unor vieti și bunuri are o componenta locală si temporala semnificativă: prăbușirea unui avion nu înseamnă ca restul avioanelor nu mai zboară. Prin urmare registrul analitic al crizei trebuie sa fie diferit de cel al accidentului.
    Intolerabil este când fenomenele, procesele, evoluțiile ce privesc ansamblul societății sunt tratate in registru catastrofic. Pana una alta, Pământul nu s-a ciocnit cu vreun asteroid, nici nu a fost potopit de ape si nici distrus de cutremure sau alte nenorociri naturale sau artificiale; nici oamenii nu își construiesc existențele pe premisele raului absolut din ei sau din afara lor.
    Pe cât de îndreptățită este monitorizarea din stratosfera pe atât de păcătos este controlul de la firul ierbii. Oricat de mare este rezoluția telescopului care privește planeta, cositul ierbii nu e treaba lui. Bunul gospodar știe cum si când sa-si pliveasca grădina fără sa fie tulburat de tot felul de gărgăuni. Asta dacă nu cine știe cum se fumează iarba are vreun cuvânt de spus.

    • ”Intolerabil este când fenomenele, procesele, evoluțiile ce privesc ansamblul societății sunt tratate in registru catastrofic.”
      Catastrofele ca orice alte fenomene cu probabilitate redusa trebuie luate în calcul. Trebuie sa existe planuri de mobilizare, trebuie ca unele sisteme sa fie redundante, altele distribuite, trebuie sa existe rezerve. O catastrofa pentru care s-au luat astfel de masuri, fie poate fi prevenită, fie efectele ei negative pot fi atenuate semnificativ.

      ”Pana una alta, Pământul nu s-a ciocnit cu vreun asteroid”
      Ba da, s-a ciocnit, de nenumărate ori. Au existat si situații în care un astfel de impact a avut efecte catastrofale asupra vietii de atunci. Doar că aceste ciocniri catastrofale au o frecvență foarte redusă la scara la care percepem noi timpul.

      ”nici nu a fost potopit de ape si nici distrus de cutremure sau alte nenorociri naturale sau artificiale;”
      Inundațiile, uneori catastrofale sunt fenomene foarte frecvente. Faptul că se petrec mai rar în zona noastră se datorează printre altele unor lucrări de apărare, diguri, baraje, bazine de retenție, poldere, unor regularizări de cursuri.

      Fenomenele improbabile devin fenomene certe pe o durată suficientă de timp și pe un număr suficient de cazuri. Fenomenul este foarte bine cunoscut în asigurări, unde, pentru un asigurator, producerea de accidente este un fenomen cert, cu o anumită frecvență determinabilă statistic.

      Eu nu zic deloc că vine sfârșitul economiei, eu zic că, dacă nu se face ceva, probabilitatea unei crize severe este mai ridicată decât este acceptabil.

  6. Romania are nevoie de cat mai MULTI oameni care gandesc cumpănit, chibzuit, cu judecată, cu rațiune si nu politic sau optimist/pesimist.

    • Mea culpa, sunt pesimist in momentul de față. Mă străduiesc să scriu obiectiv. Varianta inițială a textului era mult mai sumbră.

  7. Articol excelent !
    Aș adăuga : Capul nenorocirii este fără îndoială Klaus Werner Iohanis. Cu cât scăpăm de el mai repede, cu atât șansele să trecem de iarna asta mai ușor sunt mai mari !

    • Mulțumesc!

      Probabilitatea producerii șirului de evenimente necesar demiterii domnului Klaus Werner Iohanis este deosebit de redusă. Probabilitatea ca domnul Klaus Werner Iohanis să își ducă mandatul la bun sfârșit este extrem de ridicată. Este mai mare probabilitatea ca mandatul să se încheie din motive de sănătate (de exemplu Covid, sau accident de ski) decât din motive politice/juridice.

      • Am văzut că jupînul cam umblă fără mască, deci o șansă am avea pe partea cu covidu’, mai rămîne să ne rugăm să ningă cît mai devreme și din belșug. Dacă nici asta cu schiatul nu iese, poate îi sare lanțu’ la bicicletă și nu-i țin frînele. Să fim optimiști, în România tot timpul se întîmplă minuni!

        • Nu va bucurati pt ca nu se stie ce poate veni dupa dansul, aveti cel putin un candidat pe masura s-au apare dintr-o data Sosoaca prezidentiabila ?
          Nu stiu ce tot aveti cu presedintele ? este cumva si premier si ministru si toate la un loc ? sa.mi fie cu iertare, nu ati inteles cum functioneaza politica iar dupa 30 de ani ar fi trebuit sa fi inteles de mult ca presedintele roman nu are nici o putere dupa cum tot cereti, vreti ceva silmilar precum Lukasenko ?

  8. Pana de curent GLOBALA, zonala, regionala, nationala, afecteaza si statiile de pompare gaze – deci nu vor fi nici gaze si veti muri efectiv de frig in case mai ceva decat oamenii din comuna primitiva prin pesteri!
    De regula prin Februarie sunt cateva saptamani fatale in care temperatura scade pentru mai multe zile la rand dincolo de limita de suportabilitate in LOCUINTE oriunde ai trai pe teritoriul national.
    E adevarat ca eschimosii reusesc sa traiasca doar cu focul de la o luminare de seu, insa ce haine au ei acolo…
    Unde mai pui ca nici nu se prea spala si se saruta doar frecadu-si nasucurile inghetate!

    • Aveti dreptate. Situația unei pene de energie electrică globală ar fi catastrofală, mai ales în perioadele cu temperaturi foarte scăzute. Totuși, mă aștept mai degrabă la pene de curent la nivel de inconveniențe, decât la nivel catastrofal.

      • Inainte de 89 cum am trait si am rezistat ? vom trece si de hopul asta daca va apare iar de incalzirea globala ce se mai aude ? paradoxal temperaturi mai mari ar fi in avanatajul sistemelor energetice. Daca ma gandesc la iernile naprasnice din anii 60,70 cu temperaturi de minus 30 de grade si n-am crapat nici atunci, adevarat in afara unor becuri chioare n-a prea existat consum, cel actual fiind datorita electrificarii intregii noastre vieti la alt nivel. Ar fi interesant de stiut de cate centrale este nevoie ca numai telefoanele mobile, aparatele electrocasnice , calculatoarele si ce o mai fi sa fie tinute in stare de functionare ?

  9. Foarte inspirată analogia între un accident auto și un accident economic. Felicitări. Am doar două remarci, dacă îmi permiteți.
    Prima remarcă se referă la faptul că mi s-a părut că considerați BNR un fel de „sistem ESP” (Electronic Stability Program) sau cel puțin așa reiese din sfatul dvs dat guvernului de a se întâlni cu specialiștii din Strada Lipscani nr. 25, sector 3, Bucureşti (sediul BNR). În opinia mea, BNR este departe de a fi așa ceva.
    Precum celelalte instituții din România și aceasta este populată cu oportuniști fără competențe clar dovedite (vă amintesc doar de dna Dăncilă) sau chiar cu comportant infracțional (vă amintesc doar de dl Bogdan Olteanu). Încrederea populației în această instituție este precum încrederea în BOR. Mult prea exagerată și departe de situația de facto.
    Eu cred că BNR ar trebui să fie pe lista sistemelor care dau greș în România, chiar dacă cineva de acolo ar spune că ei nu pot fi vinovați, decizia nu este la ei și că, în general, ei „n-au făcut nimic”. Chiar așa și tocmai de aceea! Ei n-au făcut nimic (sau au făcut mult prea puțin) pentru a ține România pe linia de plutire.
    Dacă ar fi făcut ceva, dacă s-ar fi zbătut un pic mai mult, pe câmpul de bătălie, ar fi fost „morți” și „răniți” ca în orice „război” dar ar fi obținut rezultate. Dar dl Isărescu și alături de el și alții, sunt bine mersi. Singurele rezultate vizibile, pentru omul de rând, sub conducerea Patriarhului, pardon Guvernatorului actual, sunt deprecierea leului până la cinci zero-uri care ne-a făcut pe toți milionari, și mai apoi tăierea ultimelor patru zero-uri. Ah, da! și noile bancnote, frumoase din plastic.
    Politica monetară a BNR a susținut (poate nu intenționat, dar a susținut prin inacțiune) agenda politicienilor și afaceriștilor post-decembriști (două categorii care se confundă una cu alta chiar și acum). Concret, banii tipăriți de BNR (în acord cu diferitele guverne) au mers în consum. Consumul a fost preponderent din import iar importatorii în general au fost „persoane importante”. Astfel banii „au fugit” spre conturile unora și altora. În loc ca banii, chiar tipăriți, „inflaționiști”, să fie folosiți în a construi, de exemplu autostrăzi, sau pentru sectorul energetic sau medical, ei au fost de fapt bani „sterpi”, adică nu au produs mai nimic pentru cetățenii țări pe termen mediu și lung, ci au contribuit doar la acumularea de datorii și generarea de sărăcie.
    Acest lucru este dureros și, în opinia mea, o parte din vină este în curtea BNR.
    Desigur, nu am pretenția ca specialiștii BNR să-și fi făcut „seppuku”, dar nici nu am crezut că niște „specialiști” se pot înjosi atât de grav și de mult timp în fața unor „politicieni”. Singura stabilitate creată de BNR a fost, în opinia mea, stabilitatea pozițiilor și funcțiilor lor. Ca dealtfel în oricare altă instituție din România zilelor noastre.
    O a doua remarcă se referă la îngrijorarea dvs legată de un eventual puseu inflaționist generat de „aruncarea pe piața a banilor PNRR”. Fără a intra în amănunte, opinia mea este că… „ba din contră”. Mai mulți euro pe piață pentru achiziția de bunuri și produse fabricate în România, vor avea un efect de calmare a cursului (nu datorită vreunei politici BNR ci datorită „mâinii invizibile” a reglajului dintre cerere și ofertă). Desigur o parte important din bani vor fugi spre exterior, dar nu avem ce face. România nu are capacitatea de a absorbi acești bani intern pentru că nimeni nu a făcut prea multe pentru sectoarele generatoare de valoare adăugată, adevărata sursă de stabilitate și bunăstare.
    Aici situația este diferită față de simpla tipărire a unei cantități de bani fără acoperire în bunuri și servicii de către o bancă central din afara zonei euro (cum este BNR). În cazul banilor PNRR aceștia sunt „tipăriți” la Frankfurt (de BCE) și sunt cuprinși în sistemul monetar European, în Eurozone. (750 de miliarde de euro tipăriți și împărțiți între țările UE cu anumite condiționări sub formă de credite și granturi) Și da, acești bani pot duce și vor duce cu siguranță la inflație la nivel european, ceea ce ne va afecta și pe noi. Avem speranța că specialiștii BCE sunt mai bine pregătiți și politicienii UE sunt mai ascultători la sfaturile acestora față de situația de la noi.
    Oricum, este bine ca cetățenii să înțelegă ceea ce oricum văd în fiecare zi pe raftul magazinelor: sistemul capitalist generează inflație periodică (deoarece consumul este hiper-stimulat iar oamenii curioși și lacomi prin natura lor, cererea de bunuri și servicii va fi întodeauna mai mare decât oferta, ceea ce duce la creșteri de prețuri periodice pentru care trebuie găsite „soluții” de finanțare din ce în ce mai „inovative” și fără bază reală economică). Indiferent cum ar fi „împachetat” acest joc el duce la inflație iar inflația generează sărăcie iar la un moment dat cererea se prăbușește sunt greutatea datoriilor și astfel apare criza economică, și tot așa. Orice intervine în procesul de hiper-stimuare a cererii (de exemplu o pandemie globală) este extrem de periculos pentru sistemul economic actual.
    Oricum nu putem evita inflația, dar în acest caz – al banilor PNRR – eu nu mi-aș face griji mai mult decât este necesar, deoarece acești bani aruncați în piață se adresează realizării investițiilor și nu consumului. Aș numi acești bani, bani „fecunzi” în opoziție cu banii „sterpi” generați în România de BNR și guvernele post-decembriste.

    • „sistemul capitalist generează inflație periodică (deoarece consumul este hiper-stimulat iar oamenii curioși și lacomi prin natura lor, cererea de bunuri și servicii va fi întodeauna mai mare decât oferta”;
      as zice ca dimpotriva, iar argumentele ar trebui sa le aveti deja acoperite pe undeva de plapuma propriului dvs. comentariu; e ca si cum ati spune ca se scumpesc smartfoanele si ledurile din pricina cererii in crestere: asta e o problema a socialismului, ca in capitalism oferta tinde mereu sa depaseasca cererea; luind in considerare situatia exceptionala de pandemie, puteti argumenta ca inflatia e alimentata, spre exemplu, de teribila criza a semiconductoarelor ?
      in rest, apreciez fiecare litera din comentariul dvs

    • Frumos comentariu, mulțumesc!

      BNR a avut erori de-a lungul timpului. Dacă ar fi să ne gândim la anii 90 cu inflație galopantă, hiper-inflație, falimentul Bancorex, Banca Dacia Felix, și altele. Totuși, de-a lungul timpului s-a acumulat experiență și competență. Nu se poate imputa BNR modul de folosire a banilor, pentru că BNR nu are absolut nici un cuvânt în această direcție. Banii publici sunt gestionați de Guvern pe baza Legii Bugetului anual în cadrul legislației fiscale și a legislației din domeniul administrației publice și a finanțelor publice, adoptate de Parlament. Nu cred că BNR favorizează sau defavorizează politicienii noștri.

      Când vorbesc de banii PNRR nu mă refer la inflație, ci efectiv la capacitatea de a fi gestionați, administrați, corespunzător. Vorbim de o sumă colosală la nivelul capacității de aministrare a finanțelor publice care este obișnuită să numere de zece ori zece bani, și să-i poarte prin conturi cu 13 cifre. Vorbim de milioane de semnături pe milioane de ordonanțări, dispoziții de plată, facturi, administrate de un sistem preocupat în primul rând de detalii și de fuga de responsabilitate indiferent de consecințe sau de imaginea de ansamblu. Vorbim aici de proiecte care ies din scală și de o frică de responsabilitate endemică la cei care ar trebui să fluidizeze circuitele financiare. Traim intr-o tara fara plase de siguranta pentru erori.

  10. Bravos, natiune! Acum 25 de ani trebuia sa faci frumos la FMI sa-ti imprumute 60 de milioane de dolari ca sa cumperi pacura pentru CET-uri. Azi esti mult mai bogata, 60 mil dolari e doar un tun maricel, dar tremura pipota-n tine ca-ti va fi frig la iarna si ca se prea poate sa ai pene de curent. In schimb azi faci mumos la Coana Evropa sa-ti dea niste merkeliu (simbol Mk, element chimic mare producator de electricitate gratuita) cu care sa faci vintuiala, solareala si hidrogeneala energetica. Tine-o tot asa, Romanie, si peste 25 de ani vedem daca nu vei fi in exact aceeasi situatie, mai bogata decit azi dar tot cersind bani pentru energie.

  11. Nu cred ca va veni vreun crash din cateva motive simple:
    -abia am intrat in faza expansionista, asta dureaza de pe la 5 ani in sus, putem avea o sincopa de 1Q, o dezvoltare laterala…nimic mai mult
    -trebuie sa ne uitam la ce face pretul caselor, aurul, bursele, rata de politica monetara etc. Nu avem niciun semnal.
    Casele au crescut cu 20% in ultimul an, se preconizeaza o crestere de incq 16% in urmatorul an. (GS dixit)
    Aurul e pe un trend down inca din may 2021
    Bursele au crescut clar pian prin may, acum se dezvolta lateral, vor urca mintenas…e vorba de o analiza tehnica pe Elliot Waves, poate fi inselatoare, stim…dar e confirmata si de altele (Dow theory de ex)
    Deci, nimic nu prevesteste vreun accident ci o retragere absolut normala pe un trend fundamental up clar si normal.
    Rata e la 0,25%….avem mult pana sa ajungem la 2,5%… inflatia va duce la cresterea ratei pana la un nivel de suportabilitate al afacerilor. apropo, sa ne uitam si la marjele de profit pe sectoare, la cresterile salariilor, rata somaj …nimic nu da semnale de „accident”
    P.S. e vorba de SUA :P… putin probabil ca noi sa ne abatem de la directia data de acolo, la ei nu se vede niciun accident, doar o potentiala corectie laterala, normala (in cel mai rau scenariu), cauzata de valului 4 . altii dau directia nu niste naparstoci de pe Dambovita, oricata importanta si-ar da. Din fericire!

    • Eu nu vorbesc de posibilitatea unei crize ciclice. Tot ce spuneți dvs este perfect corect în cazul unei crize de tip ciclic. Eu ma refer acum la un fenomen improbabil generat de ”simultaneous multiple system failure”.

      Expresia apare la muli autori, eu preiau ideea de aici:
      ”When large system failures do occur, they are the result of multiple, apparently innocuous faults that occur together” https://securityandtechnology.org/wp-content/uploads/2020/07/operatingatthesharp-2.pdf

      • Multumesc pentru raspuns si pentru link…foarte interesant (chit ca are in vizor medicina, cred ca inteleg unde bateti)
        Avem o serie de „accidente” cauzate de erori umane (ohohooo, o puzderie) destul de clare, altele mai putin clare…se poate discuta punctual, se pot gasi erorile umane, mai mult sau mai putin subiectiv pot sau nu sa fie accidente …la presa de ex nu vad ce e nou, care-i accidentul si care e eroarea aia noua , avem aceeasi presa de ani si ani, la „sistemul monetar-piata monetara” avem cauzele inflatiri, se descompune pe caprarii, stiti foarte bine, bunurile energetice sunt principala cauza, oilu si ng-ul au crescut in toata lumea, cat e o chestie normala, de piata, si cat e eroare de reglementare, administrare? urmate de LFO, care si „ea” depinde de pretul petrolului in final, OK, banii care merg in investitii nu creeaza inflatie musai,…dimpotriva, daca sunt cheltuiti cu cap, normal (sa ne gandim la repetatele QE-uri americanesti, fara efecte inflationiste…de ce? ) Teoria cum ca o masa monetara mai mare creeaza inerent inflatie e depasita de ceva vreme….sunt nuante si corelari pe care cu siguanta le stiti muuult mai bine ca noi, amatorii.
        Deci, e de discutat ce e si ce nu e e „accident”, care-i eroarea umana ( nu e cazul la ASF si ANRE, o lipsa de profesionalism crasa, dovedibila, coordonatorii trebuie sa zboare mintenas de acolo) ba si mai mult , de fapt nici nu stim care este suita de accidente care poate declansa „system failure”…ba inca si mai mult ce e „economic crashu` asta? :P
        Si, colac peste pupaza, mai avem si fig 13.5 , Cycle of Error
        „With each pass through the cycle, more rules, policies, and sanctions make the
        system more complicated, conflicted, and brittle, increasing the opportunities for latent
        failures to contribute to disasters”
        Da, un articol fain pana la urma, dupa ce am inteles ce si cum!

        • Studierea crizelor economice din perspectivă sistemică are avantajul că permite utilizarea ca premise de cercetare a oricăror cercetări privind comportamentul sistemelor. Din păcate prea puțin pot aprofunda sub aspectul demonstrației empirice economice, din lipsă de date, de resurse, si de timp. De exemplu nu pot determina un punct critic in care se declanșează criza sau o probabilitate matematică. Deocamdata…

        • O situație de criză cauzată de o pandemie, guvernele se împrumută, se tipărește foarte multă monedă, se dau credite rapid multor instituții care au nevoie de infuzii financiare, astfel crește inflația. Este altceva care îmi scapă sau vă scapă?

          • Mie imi scapa destule…la dvs. nu stiu, posibil, daca vedeti inflatia atat de simplist.
            Pe scurt, inflatia este cauzata de mai multi factori, avem un fel de suma vectoriala, sa zicem, 4 sunt de baza:
            1.cantitatea de bani (M2 de regula) vs aia de bunuri, trebuie sa fie intr-un echilibru catdecat (cand avem deficit de bunuri infuzia de bani e musai, dar nu ptr salarii si pensii ci pentru investitii care vor creste productivitataea, ptr a echilibra ce va spueneammai devreme, sa producm mai multe bunuir, nu sa taiem conducta cu bani, aiai intervin si alti factori, nu dezvolt ca si asa e prea lung raspunsul)- aici extrem de importanta este si dinamica valorica, cantitativa si calitataiva a cosului de consum, as zice ca deflatorul PIB este mai relevant ca dinamica IPC (care e calculata pe un cos de consum relativ rigid)
            2.socurile pe oferta-care includ si cresterea preturilor la petrol in cap de lista, Sau cizae techno, cum ar fi criza chipurilor etc. Sau seceta cand vorbim de alimente ….ohohoho, paleta e larga.
            3. socurile pe cerere-inclusiv datul cu banii in pereti de catre guverne in perioadaele expansioniste, mergand cu deficitul in blana( mai tine cineva socoteala deficitului dtructureal? ha-ha), creditul cu buletinul, prudentalitate nexam
            4. si nu in ultimul rand, asteptarile populatiei si mediului de afaceri, sentimentul carevasazica. Daca toti sunt in delir si cred ca economia duduie la infinit, daca mai vine si comisis de prognoza cu vesnicele si eternele ei cresteri amboulea, netinand cont de cilurle economice (chit ca avem defict de cont curent imens si structural cat roata carului) aia e, nu te pui cu „gustul” omului, nu?
            As aduga si componenta de preturi reglementate, ma gamdesc la aia 7 centi acciza suplimentara la combustibili ….ai lui Liviu Voinea, parca, ii era frica de deflatie si credea ca o taxa in plus este leacul :P, cred ca am scris ceva atunci, apoi la instabilitata fiscala, azi sprijinim ceva, maine anulam, azi ai un punctaj, maine altul, se duc dracului planurile de afaceri, data viitoare iti pui o marja care sa acopere asta etc
            Mai bine spus gasiti aici
            https://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/basics/30-inflation.htm
            Mai la concret puteti face chiar dvs. ( exsta insa si pe net) grafice comparative cu dinamica M1-2-3, la alegere vs inflatie sau dinamica pretului la petrol vs inflatie
            Ceva misto gasiti aici
            https://economic-research.bnpparibas.com/html/en-US/disconnecting-will-money-supply-growth-inflation-reconnect-4/2/2021,42932
            Un scurt istoic al „fenomenulu monetar” il gasiti aici
            https://www.caixabankresearch.com/en/economics-markets/financial-markets/brief-history-inflation-monetary-phenomenon
            Vedeti cat de multe ne scapa, noua, amatorilor :P

  12. Sunt pesimist pentru că din punctul meu de vedere toate acestea sunt foarte improbabile.
    *******
    Nici eu nu sunt optimist, mai ales ca sunt de parere ca toate acestea sunt probabile. Sunt pesimist, dar nu ingrijorat, la virsta mea am trecut prin atitea si probabile si improbabile, si vorba aia, bucurosi le-om duce toate, de e pace de-i razboi.
    Ca suntem totusi urmasii ciobanului mioritic, ne place sa ne jeluim sub drobul de sare!

  13. „În al doilea rând trebuie pusă pe traiectorie energia, pe termen scurt, mediu, lung. Porniți exploatarea gazelor, porniți termocentralele, mergeți la Bruxelles și rezolvați cu gazele și curentul la pace cu UE, faceți ceva, că riscăm să degerăm pe întuneric. Între timp chemați frumos ambasadorul Chinei și al SUA și vedeți cine vine primul cu centrale pe Thoriu care să încarce bateriile la mașinile electrice, și să înlocuiască gazele rusești.”
    Inainte de astea trebuie terminata criza politica, se va termina intr-un final, nu stim cand si cu care deznodamant, orice solutie stabila fiind binevenita, singura fiind refacerea USL cu riscul ca peste un an si ea sa cedeze, clasa politica romanesca neavand experienta necesara acestor coalitii pe termen limitat, perioada interbelica fiind si ea confruntata cu ele, tine de firea noastra latina cu ingeriente slave, nu putem schimba aceste metehne insa trebuie reduse cat se poate de posibil efectele lor.
    La Bruxelles nu putem rezolva NIMIC pt ca suntem prea marunti, putem insa actiona pe cont propriu luand in calcul precum Polonia si Ungaria riscurile aferente, avem insa un atu in maneca, NATO si importanta noastra strategica pe flancul estic, acest aspect trebuie folosit drept mijloc de presinue impotriva birocratilor de la Bruxelles si de ce nu, sa ne alaturam aliantei Visegrad daca cei de la Bruxelles nu sunt cooperativi.
    Ati pomenit de reactoarele de Thoriu, in sfarsit cineva deschide o discutie pe acesta tema in Romania.
    China si India sunt fata de occident cu aceasta tehnolgie intre timp foarte departe, China dorind din 2030 sa inceapa cu productia lor de serie care ar insemna revolutionarea intregi industrii atomice pe plan mondial.
    Reactoarele cu saruri lichide precum cele de Thoriu au fost dezvoltate in SUA dupa 1946 insa clasa politca si armata americana n-au putut fi convinsi, pt ei productia de plutioniu pt bombele atomice fiind de interes, restul precum productia de energie elctrica fiind ceva mai mult secundar.
    Criza politica actuala probabil nu va avea repercusiuni asupra mediului de afaceri privat atata timp cat acesta ramane conectat la economia europeana si restul lumii.
    Cea mai mare problema de rezolvat ramane energia, fara energie la preturi convenabile investitiile vor ramane incerte insa cand in Romania a fost intratata stabilitate ? politic nu prea si totusi s-a mers inainte, tara s-a dezvoltat, atat cat a putut cu resursele pa care le-a avut la dispozitie.
    Vom vedea dupa trecerea iernii cat de ciufulita si tavalita va iesi tara insa totusi, se merge inainte si Romaniei iar sta pe plan international in orice caz mai multa constiinta de sine si incredere mult mai bine decat vesnicele vaicareli.

  14. Felicitari pentru analiza. Scurta ,la obect, pe intelesul tuturor(sper din tot sufletul sa o inteleaga si decidentii, mai ales ”mediatorul ”constittional)

  15. Dragă d-le, ar fi de preferat să evităm astfel de articole creatoare de panică și groază. Într adevăr situația nu e bună deloc așa cum ne este intr adevăr prezentată dar am așa o senzatie că oamenii abia așteaptă să trăiască ce văd în filme sau ce au trăit acum 32 ani sau mai mult. Unchiul meu a trăit ultimii 5 ani legat de un concentrator de oxigen care era legat de rețeaua de tensiune de 220 v, introdus in priza, pe o stradă din Brașov, fără să aibă un generator, trăind într un apartament ca cei mai mulți oameni din țara asta. În acești ani cred că a trăit una sau 2 pene grave de curent care i ar fi putut produce moartea, dar a rezistat până la revenirea curentului. Îmi închipui că nu este singura persoană în această situație… Vă dați seama că oamenii aceștia se îngrozesc la ideea pe care dvs o expuneți, că vom ajunge din nou în epoca lumânărilor? Suntem în sec 21 în care, uite, avem vaccinuri care combat o pandemie în condițiile în care terra are o populație de 7 miliarde de oameni, avem tehnologii avansate pe multe planuri. Haideți să încercăm să fim optimiști și să nu ne mai speriem așa ușor ca la niste filme și să încercăm să avem încredere (ps : chiar cu politicienii ăștia în care nimeni nu mai are… Încredere, ce altceva?)

  16. Toate marile perioade revolutionare gen perioada lu nenea Napoleon au fost induse intentionat si elitele ori nu au vazut dincolo de lungul nasului ori erau controlate de cei care doreau marea resetare a momentului.

  17. frumos articol, frumoase argumente in dezbatere in comentarii !

    Adaug 2 elemente, unul pe care-l consider „cert” din pmdv si anume accident/crash va fi Insolventa/falimentul necontrolat a lui EVERGRANDE fara nici o sustinere din partea guvernului chinez !! si a-l doilea element, banii din elicopter aruncati in pandemia COVID, vor fi nocivi si nu vor avea efectul scontat din experienta din 2008 !!

    si in final mai aduc aminte, ca traim vremuri fara precedent, in care, daca cautam intr-o carte de economie, nu mai gasim explicatii logice care sa semene cu realitatea, fenomenele la care asistam, si la masurilor care sunt luate (guverne, banci centrale, etc…)

    daca-l citez pe Nouriel Roubini, avem toate ingredientele sa asistam la un crash !!
    https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/economistul-nouriel-roubini-avertizeaza-ca-dupa-pandemie-vine-mama-tuturor-crizelor-unde-se-situeaza-romania-in-acest-scenariu-1587457

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bradut Bolos
Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro