vineri, iunie 21, 2024

Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România

Criza energetică din Moldova continuă, dar dificultățile par să devină mai ușor gestionabile pentru guvernul moldovean. Revenirea la contractul cu regiunea transnistreană (Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan – MGRES) cu privire la furnizarea de curent permite o anumită relaxare de ordin financiar pentru guvernul Partidului de Acțiune și Solidaritate (PAS), consumatori și mediul de afaceri. De asemenea, se reduce probabilitatea unor scenarii negative legate de o eventuală înrăutățire a crizei umanitare cu implicarea cetățenilor din regiunea transnistreană. Totodată, prin direcționarea întregului volum de gaze rusești către Transnistria, aceasta poate relansa activitatea economiei sale. Pe lângă gaze naturale, altă cedare din partea Chișinăului constă în prelungirea autorizațiilor ecologice pentru industria metalurgică poluantă transnistreană (Uzina Metalurgică Moldovenească) până la finele lui 2022. Astfel, se reinstituie status-quo-ul vechi, care era convenabil pentru ca administrația separatistă și gruparea oligarhică “Sheriff” să asigure niște condiții minime pentru a evita o revoltă anti-regim și/sau un exod din regiune. Nu în ultimul rând, odată cu reinstituirea accesului la electricitatea produsă în Transnistria se diminuează presiunea asupra României de a spori asistența pentru Moldova. România a reușit să integreze avantajele de ordin energetic în politicile sale față de Moldova, răspunzând astfel la nivelul ridicat al simpatiilor „unioniste” în rândul cetățenilor moldoveni.

Utilitatea factorului energetic transnistrean pentru Moldova este indubitabil, dacă Transnistria achită pentru gazul consumat. Acest argument însă este parțial atât timp cât Moldova nu are acces la gaz achiziționat la prețul celui rusesc transmis integral Transnistriei (5,7 milioane m3 pe zi) pentru producția de electricitate mai accesibilă. Prețul pentru electricitatea vândută de regimul separatist este cu 17 euro per MWh mai mic decât prețul preferențial oferit de România în octombrie-noiembrie (73 euro/MWh și respectiv 90 euro/MWh). În aceste condiții, autoritățile de la Chișinău vor încerca să diminueze măcar parțial tariful la electricitate sau, ca variantă alternativă, să-l mențină înghețat pe durata iernii. Populația este deja alertată de majorările continue a tarifelor la electricitate, cea de-a patra având loc în noiembrie. Ultimele sondaje arată că prețurile înalte constituie cea mai importantă problemă cu care se confruntă populația (IRI, Noiembrie 2022 – 57%).

Deși a fost semnat în cadrul unor negocieri netransparente, contractul cu MGRES denotă faptul că Moldova are de ales dintr-un șir de dileme și a optat pentru „răul cel mai mic” (Intellinews, Decembrie 2022). Aprobarea acestui contract de către Ambasada SUA și UE prin intermediul Comunității Energetice evidențiază faptul că inclusiv partenerii externi înțeleg că Moldova depinde de regiunea transnistreană, cel puțin pe durata acestei ierni. Obiectivul pe care s-a concentrat guvernarea moldovenească este de a asigura stabilitate politică și socio-economică pe termen scurt – până în primăvara anului 2023 – când criza energetică are cele mai acute efecte.

Cedări “pragmatice”, chiar dacă în favoarea regiunii transnistrene

În final, Guvernul moldovean se pare că a cedat presiunilor rusești, lăsând-o pe regiunea transnistreană să fie beneficiarul major al tranzacției de restabilire a furnizării de electricitate. Pe scurt, Transnistria primește gazul rusesc la un preț convenabil (de două ori mai mic decât cel de pe piața spot în Europa), produce electricitate pentru propria economie și pentru export către teritoriul controlat de autoritățile constitutinaționale, primind pentru aceasta bani. În acest fel, Rusia soluționează problema supraviețurii socio-economice și politice a regimului separatist, care miza pe acest tip de tranzacție cu Chișinăul încă în luna octombrie.

Deși regiunea transnistreană beneficiază cel mai mult, guvernarea de la Chișinău câștigă timp și teren politic pentru a gestiona criza energetică cu costuri de imagine minimizate. Autoritățile moldovenești reușesc să prevină o nouă creștere a inflației în luna decembrie și ulterior în primul trimestru al anului 2023. Acest lucru înseamnă că mai puține resurse sunt alocate pentru schemele de compensații, care deja acum numără 5 miliarde de lei (245 milioane de euro). Astfel, poate scădea presiunea politică asupra guvernării, care deja se confruntă cu un nivel înalt de dezaprobare publică. Circa 30% din populație consideră că schimbarea guvernării reprezintă principala soluție pentru depășirea crizei socio-economice (BOP, Decembrie 2022). Nivelul opiniilor negative în societate este ridicat, chiar dacă guvernarea se bucură de un tratament mai degrabă favorabil din partea majorității surselor media, care se califică drept independente. Popularitatea scăzută a PAS sporește credibilitatea oponenților săi politici, care își mobilizează eforturile pentru proteste anti-guvernamentale și pregătirile pentru alegerile locale din 2023. Totodată, încercarea PAS de a substitui legitimitatea locală cu recunoașterea din partea partenerilor externi este o strategie riscantă.

Chiar dacă propaganda rusească este contracarată mai eficient decât oricând în trecut, 45.6% consideră că guvernarea PAS este responsabilă de criza energetică, iar circa 67% cred că Președintele Sandu trebuie să plece la Moscova pentru a cere un preț mai mic pentru gazul rusesc (IPP, Decembrie 2022). Deși peste 1/4 din populație vede în schimbarea guvernului o soluție pentru a ieși din impas, PAS și liderul său informal Președintele Maia Sandu știu că renunțarea la guvernul Nataliei Gavrilița nu rezolvă nimic. Or, în afară de deficiențele de rutină ale guvernării, problemele majore sunt structurale și vizează dependența economică în raport cu gazul rusesc și capacitățile de producție de energie electrică din regiunea transnistreană. Deocamdată, gazele naturale și respectiv electricitate importate din UE și respectiv România sunt de câteva ori mai scumpe decât ceea ce Moldova poate obține de la Rusia și Transnistria. Realitatea obiectivă este neplăcută pentru guvernarea de la Chișinău și contrastează cu prioritățile sale geopolitice de a se decupla de Rusia. Vulnerabilitatea Moldovei față de pârghiile energetice rusești este accentuată de continuarea atacurilor rusești împotriva infrastructurii energetice ucrainene, care lasă regiunea Odesa fără lumină în mod repetat (Meduza, Decembrie 2022). Din aceste considerente nefaste, riscând erodarea popularității, guvernarea va încerca să facă aranjamente pragmatice cu Transnistria atât timp cât se va simți în primejdie, chiar dacă condițiile înțelegerilor avantajează mai mult interesele ruso-transnistrene.

Sentimentele “unioniste” – între utilitarism și presiunea crizei energetice

În căutarea de surse de electricitate sigure, guvernul de la Chișinău a apelat în primul rând la România, care reprezintă un actor esențial pentru securitatea energetică a Moldovei. Din octombrie-noiembrie, electricitatea din România este vândută Moldovei la prețuri subvenționate și de piață. Solicitarea Președintelui Maia Sandu către România de a economisi curent pentru a putea furniza mai multă electricitate Moldovei a fost unul din ultimele demersuri, deși nu tocmai reușit, de a sensibiliza publicul și politicul român. Liderii radicali ai mișcării unioniste, precum George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR – 27 deputați în Camera Deputaților și 12 în Senatul României), au sugerat însă că România nu ar trebui să mai ajute Moldova. Opinia dată a fost dezaprobată, având o reprezentativitate limitată în cadrul politicului românesc. Deși plină de alte dezavantaje, restabilirea importului de electricitate din Transnistria scoate o parte din presiunea de pe umerii României, care continuă să asiste Moldova, dar și să prevină atacuri similare cu cele articulate de George Simion.

Chiar dacă Moldova poate gestiona criza energetică cu ajutorul României (UE și a Ucrainei), electricitatea furnizată de Transnistria nivelează așteptările exagerate din partea Chișinăului. Drept rezultat, sentimentele “unioniste” din societate sunt protejate de așteptările hiper-optimiștilor, dar și de atacurile scepticilor care posibil văd în impasul energetic din Moldova o posibilitate de a accelera proiectul de reunificare cu România.

Problemele din sectorul energetic moldovenesc și utilitatea sprijinului românesc ar putea fi una din explicațiile faptului că simpatiile unioniste se mențin între 30% și 33% (IData, Noiembrie 2022). Aceste tendințe sociologice s-ar putea păstra chiar dacă statutul de țară candidat pentru aderare la UE le poate diminua. Poziția oficială a României este complet detașată de calculele unioniștilor de pe ambele maluri ale Prutului, care consideră că incapacitatea Moldovei de a soluționa criza energetică ar fi un indiciu că reunificarea este ceva inevitabil. Apartenența României la NATO face însă ca atractivitatea unionismului să se lovească de rezistența din partea susținătorilor neutralității. Deși 54.5% se opun NATO față de 22.4% care acceptă aderarea la acest bloc militar, 41.1% susțin că neutralitatea nu ar proteja țara de agresiune externă (BOP, Decembrie 2022). Cele mai puternice instrumente de consolidare a unei imagini pozitive în Moldova aflate la dispoziția României sunt din domeniul energetic. Având în vedere restabilirea furnizării de electricitate din Transnistria, România poate să-și ajusteze asistența pe filiera energetică în așa fel ca aceasta să devină fezabilă, proporțională și să nu genereze reacții negative în publicul românesc, inclusiv cel unionist, în raport cu Moldova.

În loc de concluzii…

În vederea evitării unor proteste anti-guvernamentale în creștere, autoritățile moldovenești au ales conștient să balanseze între dependențele energetice față de Rusia și regiunea transnistreană, restabilind furnizarea de electricitate produsă în Transnistria.

Situația energetică a Moldovei va fluctua în continuare în funcție de eficacitatea intervenționismului UE pe piața energetică regională contra instrumentalizării gazului de Rusia (plafonarea prețului, etc.), pe de o parte, și, respectiv, de eficiența contra-ofensivei ucrainene împotriva agresiunii rusești, pe de altă parte.

Deși criza energetică pare să fie folosită de exponenții mișcării unioniste pentru a consolida discursul privind slăbiciunea Moldovei în calitate de stat independent, Moldova mizează pe potențialul energetic al României ca să supraviețuiască „iarna rusească”.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. @dl.Denis Cenusa: util si informal articolul !…citez din el:
    „…Solicitarea Președintelui Maia Sandu către România de a economisi curent pentru a putea furniza mai multă electricitate catre Moldova…”

    Personal, mi-e rusine cind citesc asa ceva ! Imi amintesc cu cita emfaza declarau niste politicieni damboviteni, citiva ani in urma, ce mai „hub energetic” va fi Romania…ce de gaze gaze si cita electricitate va curge pe tevi si pe sirme !?…iar noi, deja azi, avem un deficit de capacitate de aprox 1000 MW
    Noi n-avem pentru noi cit trebuie si, pe buna dreptate Moldova se indreapta, in disperare, spre singura optiune pe care o are…Romania.

    Ce ma deranjeaza este ca la conferinta ZF ref. strategia energetica a RO, din 12.12., nu am reusit sa inteleg si mai ales sa ma conving ca , sa zicem 500 MW sunt planificati „strategic” si „politic”, pentru Moldova, dar, mai rau, nu sunt convins ca mai avem pentru noi suficiente capacitati !
    Adica, din 2025/2026, dispar 700 MW U-1 Cernavoda care intra in extindere durata de viata (pina in 2030-zic, oficialii, dar personal, nu cred…adica nea Ghita), iar Lacramioara (Diaconu, CE-Oltenia) incerca sa ma convinga ca in 2026 vom avea 1400 MW cicluri combinate pe gaze , prin finantare UE (Dir. 410).

    Sunt un prea „old dog” ca sa pot inghite prostiile astea…cind OMV a facut 800 MW CC la Brazi in 5 ani, vine Luminita sa-mi vinda gogosi ca face ea 1400 MW in 3 ani ?!…cind a facut Romania in ultimii 30 de ani o capacitate amarita macar de 300 MW, in timp, in buget si la termen ?!

    Tare mi-e sa n-ajungem noi sa cumparam din Moldova, cu astfel de „planificatori politici”, dupa 2026…

  2. Da,stim cu toții in RO cum stau lucrurile în această privință. Personal, nu tind sa o recunosc însă aducătoare de avantaje. Nici pt RO , nici pt RM .Este f riscantă această tragere de timp ! DE CE ? Pentru ca este o pauză de respiro oferită RUSIEI , via TRANSNISTRIA. Este mai mult ca sigur că Rusia va relua in primăvara 2023 o mare ofensivă impotriva Ukrainei, iar avantajul Transnistriei sporeste considerabil in presiuni si actiuni contra RM si RO . Adevărat , actiunea este un calcul agreat de RO , SUA și UE (nu toate țările ) prin consens, dar si riscurile sunt pe potrivă. Să dea DOMNUL să reusească ! Vom vedea.

    • @Pricopsitu: aveti perfecta dreptate…eu doar am vrut sa subliniez cit de slabi suntem si cit de mult (mai bine zis cit de putin) contam !
      Sa fi avut 1000 MWe disponibili si 1 miliard m3 gaz disponibili, am fi avut, cum se zice „acea forta de negociere politica”, pe care ti-o da numai forta economica…de abia atunci contam…ar fi fost ceva sa „scoatem Transnistria din ecuatia economica !…ai atunci, si SUA si UE ne-ar fi luat altfel in considerare…si, la limita, as fi dat eu gaze si electricitate, pentru ca asa vreau eu…politic

      asa insa raminem niste amariti prapaditi, dam ceva „cu tiriita”, dupa ce obtinem aprobare, si stam cu sufletul la gura la „negocierile” lu Johannis cu Austria si ii asigura pe aia ca „nu va exista nici un boicot”…de unde stie el, si ce drept are sa-mi spuna mie ce sa boicotez si ce nu ?!…sa faca referendum sa vedem cum e…
      ce-o „negocia” el, numai Dumnezeu stie..

      • Nici nu s-a uscat bine cerneala pe actul incheiat între RM si Transnistria, că aceasta din urmă a si inceput diversiunile bine cunoscute. (cititi ultimile evolutii în presa lor ) De pildă ,se opune cu VETO la CUC pentru vesnica problema a … Transnistriei ! Adică insistă si iar insistă pt obtinerea federalizării RM – monstruoasa și diabolica constructie statală leninisto- stalinistă interbelică. Unora le convine de minune chestia . Atît din EST cat si din VEST ! Respingerea fostului TRATAT RIBBENTROP- MOLOTOV ca fiind nul si neavenit . Asta e solutia legală a ”dilemei”, NU DOAR DEZAVUAREA LUI !! ”Dezavuarea ” lui este doar CUIUL LUI PEPELEA in ce priveste ROMANIA. Tare aș fi curios cum se vede problema la …GEISEN !

  3. Mi se pare extraordinar cā la trei decenii de la obtinerea independentei Republica Moldova este inca atat de dependenta de Rusia. Rusia ar trebui sa plateasca compensatii tuturor Moldovenilor care au avut de suferit in timpul URSS – trimisi in Siberia sau exterminati doar pentru ca simteau româneste. Rusia e un stat cu o mentalitate primitiva care a lasat in urmā doar sânge, durere si saracie in toate tarile ocupate in urma celui de-al doilea razboi mondial. E greu de scuturat o asemenea mostenire dar totusi, eu cred ca managementul tārii a fost fie incompetent fie tradator in aceste trei decenii. Sunt Transilvanean dar ma doare extraordinar cand ma gandesc ca jumatate din Moldova lui Stefan cel Mare a stat sub ocupatie ruseasca peste doua sute de ani. Pe vremea lui Stefan , rusii inotau in noroi in zona care va deveni mai tarziu St Petersburg cu tehnologie olandeza si se macelareau intre ei pentru nimic. Moldova ar trebui sa adopte politica tarilor Baltice si sa refuze orice e de provenienta ruseasca – de la vorbitul limbii ruse pana la produsele rusesti. Europa e deschisa pentru Moldova. E nevoie doar de competenta si de patriotism. Probabil ca un plan de reunificare – strict tehnic – cu Romania ar trebui inceput si pus in fata ambelor populatii spre analiza. Rusia trebuie eliminata din orice ecuatie sau format de negociere.

  4. https://www.youtube.com/watch?v=ieHcDavNn2U
    Uimitor razboi, n-asa?
    Rusia bombardeaza continuu reteaua de productie si statiile de transformare ucrainene, iar pe dedesubt gazele rusesti ajung fara probleme oriunde prin ucraina si regiunea trans!
    Eu cred ca rusii pana la urma or sa inchida gazele alea, cand le-o crapa maseaua in gura, de gerul bobotezii, marog, cateva saptamani bune tot s-or gasi iarna asta.
    (asa ca nu le mai trimiteti generatoare pe gaz si refaceti stocurile din depozite cu orice gaz disponibil pe piata, pana atunci!

  5. Se pare ca in RM cei care vorbesc romaneste ne iubesc si vor sa fim impreuna, cei care vorbesc moldoveneste ne iubesc doar din interes iar cei care vorbesc ruseste nu ne iubesc si nu vor sa fie cu noi ci cu ai lor. Deci pana la urma, politica si aritmetica isi vor spune cuvantul.

  6. Iata niste vesti foarte bune, gestionarea problemelor pe plan local e un succes. Ceea ce nu inteleg este de ce contractul cu Transnistria a trebuit „aprobat” de ambasada SUA: care este rolul acesteia? Nu este o tranzactie comerciala in interiorul Republicii Moldova?

    • Probabil ca autorul ne-a semnalat subtil o anume situatie. Va aduceti aminte ca SUA nu au fost de acord cu Nord Stream 2 si ce s-a intamplat dupa aceea?

  7. R.Moldova are un cal troian prin regiunea de dincolo de Nistru, prin care F.Rusa face tot felul de manevre. Renuntarea la aceasta ar fi un lucru bun dar nimeni nu isi asuma acest act. Cata vreme va exista aceasta regiune in R.Moldova, nu se va face nicio unire cu Romania, in ciuda unor slabe tendinte unioniste. Iar noi avem o clasa politica care nu are niciun program politic si economic serios, traim de la guvernare la alta cu progrese in pas de melc.

  8. Vorbe de claca. România a ajutat Basarabia la începutul lui 1918 când România avea neocupate doar vreo 6 județe din Moldova de azi. Dar atunci România era condusa de lideri adevărați, fie ca erau liberali sau conservatori.
    Acum România este condusa de niște neica nimeni, de la un profesoras de fizica, la un general cu doctorat care abia poate silabisi câteva fraze coerente in limba romana. În 1918 liderii romani, fie germanofili, file francofoni, își scriau într-o franceza impecabila, iar limba romana o vorbeau mai bine decât orice politician de azi. Politicienii de azi vorbesc o engleză de Nigeria, iar romana o pocesc mai rău decât rusofonii din Basarabia. Acești oameni n-au nici o viziune de viitor. H. Kohl nu s-a nascut in Romania.

    • Dacă pe plan energetic guvernul de la Chișinău a făcut ceva compromisuri separatistilor transnistreni (și implicit Rusiei) pe plan politic a adoptat o poziție mai dura închizând o parte din mass media controlata de oameni de afaceri rusi, rusofoni sau „moldoveni” (familia Dodon) și de Ilan Șor, un mafiot prorus, care desi fugit în Israel încă are o baza politica în Basarabia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro