vineri, martie 29, 2024

Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei

Mobilizarea militară rusă la frontiera ucraineană, combinată cu exercițiile militare ruso-bieloruse și sutele de încălcări ale armistițiului de încetare a focului de către administrațiile teritoriilor separatiste ucrainene (OSCE, Februarie 2022), țin în alertă maximă Kievul. Îngrijorările Ucrainei sunt valide, chiar și după ce liderul rus Vladimir Putin a semnat documentele pentru recunoașterea celor două regiuni separatiste ucrainene din Luhansk și Donețk (RBC, Februarie 2022). Pe plan politico-diplomatic, militar și financiar, Occidentul se poziționează de partea Ucrainei. Totodată, sunt depuse eforturi pentru a aduce Rusia la masa de negocieri pentru a preveni declanșarea unui război ruso-ucrainean convențional. Refuzul Moscovei de a accepta soluțiile pașnice de depășire a crizei indică asupra unor intenții strict dușmănoase față de vecinul său.

Din setul de scenarii pe care Rusia intenționa să le pună în aplicare în Ucraina ieșeau în evidență câteva. În primul rând, partea rusă opta pentru revigorarea implementării Acordurilor de la Minsk, cu scopul “federalizării” Ucrainei. Putin vroia să folosească intervenția Franței și Germaniei pentru a exercita presiuni asupra Kievului. Dat fiind faptul că acest scenariu s-a soldat cu eșec, Rusia a decis folosirea “precedentului kosovar” pentru a justifica recunoașterea independenței regiunilor separatiste. Deja exista votul favorabil în Duma de stat, iar propaganda rusească pedala intens narațiunea total falsă despre un așa-zis “genocid” (Kremlin, Februarie 2022), ce ar fi fost comis împotriva vorbitorilor de limbă rusă din regiunile separatiste (unde peste 700 mii de persoane deja au dobândit cetățenia rusă). Anume în baza acestui scenariu și reieșind din solicitările membrilor Consiliului Național de Securitate al Rusiei, în frunte cu Vladimir Putin (Kremlin.ru, Februarie 2022), cel din urmă a ales să recunoască independența regiunilor separatiste. Alte scenarii discutate pe larg, precum realizarea proiectului Novorossia, unind Donbasul, Crimeea și regiunea transnistreană (Moldova) cu teritoriul rusesc, a fost abandonat. Un asemenea scenariu ar fi fost extrem de costisitor pentru Rusia. Chiar și precedentul kosovar ar putut fi sacrificat de Rusia, dacă NATO închidea ușa pentru Ucraina, acceptând scenariul “finlandizării”. În orice scenariu, pe lângă blocarea extinderii NATO, Moscova are nevoie de “federalizarea” Ucrainei, cu pârghii de influență asupra Kievului prin intermediul regimurilor separatiste din Donbas.

Recunoașterea independenței regiunilor separatiste sau “scenariul Kosovo” devine scenariul principal cu care operează Kremlinul. Acesta i-ar permite Rusiei să complice accesul Ucrainei la NATO în cazul materializării. Or, cazul ucrainean va fi mult mai greu de promovat printre statele NATO pentru a obține unanimitate, chiar dacă Kievul reușește să îndeplinească condițiile de aderare. Același scenariu poate fi folosit de Rusia pentru a crea un nou context pentru negocierile dintre Ucraina și regiunile separatiste, care să înlocuiască Acordurile de la Minsk. În consecință, ar dispărea condiția principală pentru menținerea sancțiunilor UE, în prezent legate de implementarea Acordurilor de către Moscova.

Varietatea de scenarii deja în aplicare și altele încă posibile, pe care Rusia le pune la cale, denotă cât de importantă este asigurarea unei solidarități constante și tangibile în raport cu Ucraina. Din aceleași considerente, apelurile Kievului legate de folosirea sancțiunilor preventive, obținerea unor garanții de securitate și accesarea asistenței financiare fără condiționalitate necesită atenție serioasă și înțelegere maximală din partea partenerilor occidentali.

Sancțiuni preventive, nu “post-factum”

Atitudinea oficialilor ucraineni în privința sancțiunilor anti-rusești este categorică. Ucraina consideră că acțiunile de destabilizare puse în aplicare de către partea rusă sunt suficiente pentru a justifica declanșarea sancțiunilor. Interesul strategic al Occidentului este însă de a evita agravarea securității regionale, considerând sancțiunile drept măsură de ultimă instanță. Această abordare nu găsește înțelegere la Kiev și este exploatată abil de Moscova, care vrea să extragă beneficii geopolitice din poziția constructivă a diplomației occidentale.

Prin vocea președintelui Volodymyr Zelensky, Kievul îndeamnă partenerii occidentali să introducă sancțiunile fără să aștepte materializarea scenariilor negative, în convingerea că sancțiunile vor descuraja agresiunea rusă. Partea ucraineană vede puțin sens în sancțiuni post-factum, în condițiile în care partenerii occidentali au dovezi despre un război iminent. Tot Zelensky lasă de înțeles că dacă sancțiunile nu sunt aplicate preventiv, atunci acestea ar trebui să fie măcar publicate pentru a spori presiunea asupra Rusiei. Deocamdată, lista sancțiunilor concrete este coordonată între SUA și UE, împreună cu unele state din G7. Se refuză publicarea sancțiunilor pentru a asigura un avantaj strategic împotriva Moscovei. Până acum, Marea Britanie a făcut publică legislația revizuită privind sancțiunile, care extinde categoriile de actori ruși, adăugând inclusiv elitele oligarhice (Reuters, Ianuarie 2022), și specifică domeniile strategice (sistemul bancar, exporturile de tehnologii, industria extractivă de petrol și gaze, etc.). Pe lângă costurile economice ale sancțiunilor, Occidentul avertizează Rusia cu o lovitură gravă pentru prestigiul acesteia pe scena internațională, care o poate converti într-un “pariah global”. Reputația Rusiei face parte din sensibilitățile majore ale lui Putin.  

Deocamdată, solicitarea Ucrainei pe marginea sancțiunilor nu găsește susținere în rândul aliaților din câteva raționamente. Occidentul consideră că exprimarea voinței politice privind aplicarea sancțiunilor deja constituie exercitarea unei presiuni. De asemenea, pentru a aplica sancțiuni este necesară unanimitate, care nu este univocă în două domenii critice – deconectarea Rusiei de la sistemul informațional de tranzacții financiare internaționale (SWIFT) și sancționarea sectorului energetic. Acest lucru se datorează expunerii sectorului financiar european, în principal din Austria, Italia, Franța și Olanda, care creditează economia rusă cu zeci de miliarde de euro (Euronews, Februarie 2022). Situația din sectorul energetic necesită de asemenea atenție chirurgicală din partea UE. Dependența majoră față de gazul rusesc (40% din importurile UE) poate fi soluționată doar pe termen lung (Comisia Europeană, Februarie 2022), iar state UE, precum Italia, se opun sancțiunilor în domeniul energetic. Asemenea opoziție este determinată inclusiv de criza de pe piața gazelor, care încă nu este depășită. Sectoarele sancționabile unde se pare că Occidentul denotă coeziune constituie sectorul bancar și exportul de tehnologii. Cu toate acestea, în domeniul accesului la tehnologiile occidentale, autoritățile ruse deja au anunțat că încep procesul de diversificare și substituire a importului de produse tehnologice pentru consum industrial și civil (Kommersant, Februarie 2022).

Anterior, regimul de la Moscova a reorientat banii publici pentru a acoperi costurile de adaptare după restricționarea importului de produse agro-alimentare occidentale în 2014, eliminând competiția occidentală și instituind capacități de producție locală. Același comportament va urma și în cazul noilor sancțiuni, dar deja în sectoare care implică sofisticare tehnologică și, respectiv, investiții publice majore. Un asemenea scenariu ar putea beneficia elitele cleptocrate din jurul lui Putin. Cele din urmă deja au declarat că sancțiunile occidentale sunt iminente (RBC, Februarie 2022), iar Ucraina ar fi folosită drept pretext pentru a frâna progresul economic al Rusiei. Astfel, Moscova își pregătește publicul pentru eventualele sancțiuni, iar, indirect, admite că acestea nu pot împiedica agresiunea împotriva Ucrainei.

În contextul „scenariului kosovar”, deja în plin proces de materializare, apare o necesitate urgentă de a extinde sancțiunile occidentale. În prezent, acestea sunt legate doar de agresiunea militară, nu și de eventualitatea în care Rusia se decide să recunoască independența regiunilor separatiste. 

Garanții de securitate pentru Ucraina

O altă solicitare majoră formulată de partea ucraineană ține de garanțiile de securitate. Pe acest tărâm, Kievul este în căutarea unor propuneri concrete din partea SUA și NATO privind parcursul de aderare la NATO. În lumina agresiunii ruse cu care Ucraina se confruntă din 2014 încoace, statutul de stat neutru nu constituie opțiunea viabilă pentru păstrarea suveranității și integrității sale teritoriale. Din acest considerent, oficialii ucraineni vor o demonstrație practică a principiului “ușilor deschise”, cu un calendar concret de aderare.

Deși NATO este deschisă pentru Ucraina (și Georgia), contrar opoziției Moscovei, atât SUA, cât și Franța sau Germania nu sunt pregătite să stabilească termenii viitoarei lărgiri a NATO spre Est într-un viitor apropiat. În contextul acestui blocaj, guvernarea de la Kiev se pare că dezvoltă idei noi pentru a cere angajamente de securitate de la comunitatea internațională. Astfel, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, Zelensky a declarat că odată ce Rusia nu respectă prevederile Memorandumului de la Budapesta din 1994, din care a rezultat deposedarea Ucrainei de potențialul său nuclear în schimbul garanțiilor de securitate, acest aranjament poate fi desființat (RBC, Februarie 2022). E prematur de afirmat că prin asemenea demers oficialii ucraineni anunță vreun interes serios față de dezvoltarea unor capacități nucleare pentru a descuraja comportamentul războinic al Rusiei. Totodată, este cert faptul că acest demers nu poate să fie trecut cu vedere în capitalele occidentale, care, în vederea prevenirii agravării situației, trebuie să găsească alternative ce servesc securității ucrainene și, totodată, diminuează sursele de agresiune rusă.

Activarea mecanismului european de protecție civilă la solicitarea Ucrainei este o contribuție valoroasă în sprijinirea guvernului și populației ucrainene (UE, Februarie 2022). Cel puțin cinci state UE sunt dispuse să livreze produse medicale (antibiotice, soluție dezinfectantă etc.) și echipament util pentru îngrijirea persoanelor deplasate intern (generatoare de electricitate, corturi etc.). Deși acest ajutor exprimă solidaritate față de Ucraina, el tratează simptomele nu sursa problemei, care rezidă în agresiunea rusă. De aceea, în paralel, UE și NATO ar trebui să examineze posibilitatea unui set de garanții pentru Ucraina.

În prezent, este greu de imaginat că NATO sau o țară membră NATO sau UE poate stabili o alianță militară cu Ucraina, care să cuprindă clauza ajutorului reciproc în caz de amenințare externă. Cu toate acestea, atât Ucraina, cât și partenerii occidentali ar putea să exploreze precedentul creat de “Declarația de la Shusha” (17 iunie 2021) dintre Turcia (stat NATO din anul 1952) și Azerbaidjan. Acest document ilustrează un soi de înțelegere militară subtilă, care prevede asistență reciprocă împotriva agresiunii țărilor terțe ce atentează la suveranitatea sau integritatea lor teritorială. Pot fi găsite aranjamente potrivite pentru a oferi asistență punctuală Ucrainei în domeniul protecției infrastructurii critice, consolidarea capacităților de transport de bunuri și persoane către regiunile estice ale țării, comunicarea strategică etc. Scopul asistenței destinate Ucrainei este simplu – de a o ajuta să reziste în fața agresiunii, mai ales dacă cea din urmă nu este descurajată în mod eficient.

Asistență financiară urgentă și necondiționată

Alocarea asistenței financiare pentru a spori rezistența Ucrainei la acțiunile de destabilizare întreprinse de Rusia reprezintă o altă urgență majoră. Aflarea sub amenințare continuă de atac din partea vecinului estic creează costuri indirecte de ordin financiar pentru statul ucraineni, fiind vorba de circa 3 miliarde dolari lunar. Slăbirea monedei naționale, alertarea investitorilor și inflamarea neîncrederii publice în economia națională se numără printre efectele secundare rezultate din presiunea Moscovei. Destabilizarea politică internă a Ucrainei urmărește nu atât venirea la putere a forțelor pro-ruse (puternic slăbite și discreditate), cât provocarea unei ofensive a autorităților constituționale împotriva regiunilor separatiste. Acest lucru ar dezlega mâinile Rusiei pentru a demara o agresiune. Din aceste considerente, susținerea financiară a Kievului rămâne prioritară, deși oficialii ucraineni văd o problemă în condiționarea asistențeia cu reforme. În cadrul Conferinței de la München din Februarie 2022, Președintele Volodymyr Zelensky a formulat critici vizavi de condiționarea ajutorului financiar cu implementarea reformelor. Potrivit lui, Ucraina pune în prim plan apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Prin urmare, desfășurarea reformelor nu corespunde întocmai cu obiectivele curente de supraviețuire.

Vizavi de asistența financiară pentru Ucraina trebuie adoptată o abordare pragmatică, dar și flexibilă. În niciun caz, nu se recomandă complicarea și tărăgănarea procedurilor prin introducerea unor reforme noi în calitate de condiționalitate. Deși principiul condiționalității nu poate fi suspendat, acesta trebuie focusat pe calitatea implementării reformelor stabilite anterior. Acest tip de flexibilitate este deja manifestat de UE în legătură cu cea mai recentă asistență macro-financiară de 1,2 miliarde EUR destinată Ucrainei. Accesul la finanțare (atât credite, cât și granturi) este o modalitate non-militară de a consolida pozițiile statului și democrației ucrainene împotriva autoritarismului regional.

În loc de concluzii…

Solicitările Ucrainei trebuie luate în considerare în mod urgent. Indubitabil, sancționarea Rusiei este o necesitate dictată de acțiunile acesteia. Aplicarea graduală a sancțiunilor trebuie să înceapă acolo unde sunt dovezi concludente. Chiar dacă sancțiunile occidentale par să nu sperie Rusia, aplicarea lor au o semnificație simbolică pentru partea ucraineană. Totodată, sancțiunile urmează să fie extinse asupra „scenariului kosovar”, care să prevadă penalizarea autorităților și companiilor ruse, implicate în recunoașterea regimurilor separatiste. Or acest scenariu, încalcă Acordurile de la Minsk (și, totodată, le lichidează), tratatele internaționale și perpetuează precedente grave de schimbare a frontierelor în Europe cu forța. De asemenea, trebuie găsite resurse financiare accesibile pentru Ucraina pentru următoarele luni, cel puțin cât timp încă persistă riscul unei invazii, iar criza rusească capătă noi forme. O conferință internațională dedicată Ucrainei ar fi un pas potrivit în această direcție. Nu în ultimul rând, NATO și UE sunt capabile să dezvolte garanții euro-atlantice pentru Ucraina, care să găsească inspirație în aranjamentele turco-azere.

Escaladarea crizei rusești poate fi prevenită doar dacă solicitările Kievului sunt auzite în capitalele occidentale. Occidentul colectiv are instrumentele necesare pentru a sancționa Rusia atât preventiv, cât și post-factum, oferind asistență financiară necesară și un set de garanții de securitate Ucrainei. Politica de sancțiuni a Occidentului trebuie extinsă urgent peste procesul de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste. Soluționarea crizei rusești nu trebuie să fie făcută din contul Ucrainei, ci prin cooperarea Ucrainei cu Occidentul.  

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Oricate argumente aducem in dezbatere problema Ucrainei este una legata de politicile derulate de Lenin si Stalin in fosta URSS, de crearea republicilor sovietice. Ca acum se renivie vechi aspecte teritoriale este in fond problema Ucrainei si Rusiei. Iar sanctiunile aplicate Rusiei nu au avut nici un efect, investitii si banci se pot face si cu tari din Asia. Daca privim in istorie, Ucraina ca tara nu a fost reala si stabila ci efemera iar acum vrea toata lumea sa ii sara in ajutor. Ceea ce reprosez Ucrainei este ignorarea minoritatii romane si ucrainizarea fortata a ei.

    • Nici Rusia ca tara nu a fost reala si stabila, ce sa mai zic de cultura, toata de imprumut. Rusia exista doar in jurul Moscovei, pe undeva, restul fiind anexiuni. Orice argumente ati aduce impotriva acestor afirmatii bazate pe datele istorice, concrete, accesibile tuturor, ele vor fi complet neconvingatoare, ca sa nu zic nerusinat de mincinoase.
      Ucraina este independenta din 1991, asadar asistam la o invazie a unui stat suveran din partea altuia care ar dori sa-si refaca un ipotetic imperiu care a existat candva- pe care tot ea l-a destramat cand a ales calea comunista. imperiu care ar fi „detinut” candva Ucraina, omitand deliberat sa precizeze ca Ucraina s-a unit cu taratul rus de bunavoie, pretinzand sa i se respecte particularitatile. ce sa vezi – nu s-au respectat. ce sa vezi – nici acum.
      /

    • Nu aveți deloc dreptate.
      Ucraina a fost o entitate diferită de Rusia – dintotdeauna.
      La începuturi a fost Rus-ul Kievean. NU Rusia Kieveană. Acest stat a intrat într-o perioadă de anarhie și război civil datorită a doi conducători care au avut câte șapte descendenți care s-au bătut între ei. Ultimul război civil a precedat invazia mongolă, care a pecetluit sfârșitul statului Kievean, circa 1250. Atenție! Nordul Rus-ului Kievean era cea mai barbară regiune, compusă dintr-un amestec de slavi, finlandezi și alte neamuri care au asimilate între timp. În acest nord barbar a apărut….
      Rusia a evoluat dintr-un cnezat – al Moscovei – supus tătarilor și colector al birurilor de la celelalte cnezate. Practic un aliat al tătarilor, de la care a preluat sistemul administrativ autoritarist. Rusia nu a existat decât din sec. XV, de fapt atribuindu-și acest nume după ce a devenit Marele Knezat al Moscovei. Timp în care Ucraina și Bielorusia au format inițial regatul Ruteniei, care s-a despărțit în Ucraina și Bielorusia, căzând în sfera de influență a Confederației Polono-Lituaniene. Ucraineenii au beneficiat de conflictele care au afectat Polonia și spre 1700 au devenit de facto independenți. Pentru a face față regatului polon din care făceau față, au solicitat ajutor din partea Rusiei țariste, ajutor care a fost considerat de țar (Alexei I) ca fiind o cerere de anexare. Cum ulterior Polonia a fost împărțită între Imperiul Austro-Ungar, Prusia și Rusia (1772) ca să vă faceți o idee despre gradul de toleranță a rușilor față de ucraineeni, vizitați următorul site:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Chronology_of_Ukrainian_language_suppression
      Lupta rușilor cu limba ucraineeană începe de la 1627, la îndemnul patriarhului Filaret, țarul Mihail dă ucaz să se ardă Uchytelni yevanheliia/ Evangheliarul spre învățătură al lui https://en.wikipedia.org/wiki/Kyrylo_Stavrovetsky, un cleric ortodox ucraineean ce utiliza slavona veche; 1690, condamnarea și anatema Consiliului BO Ruse asupra lui Petru Movilă/Petro Mohyla, Cyril Stavrovetsky, Symeon of Polotsk, Lazar Baranovych, Antonius Radivilovsky și alții; 1720-1763 – Petru I și II, Ecaterina cea Mare interzic, ard și înlocuiesc cu ediții în limba rusă cărțile ucraineene; 1863 – Circulara Valuev (interdicția publicării de cărți populare în l. ucr.); și Decretul Secret de la Ems, 1876, al țarului Alexandru al II-lea, completa interdicție a limbii ucraineene – importul de literatură, folosirea limbii ucraineene în orice spectacole sau evenimente publice. Holodomor a pus capac acțiunilor statului rus/sovietic (să nu uităm că în timpul Războiului Civil ucraineenii au încercat din răsputeri să obțină independența).
      Deci începând cu străvechiul Rus Kievean și terminând cu hatmanatul din cca 1700 (Hatmanat care a fost abolit de Ecaterina cea Mare după o jumătate de secol de autonomie în cadrul Imperiului Țarist), Ucraina a existat și ca entitate politică, și etnică, cu o mentalitate puternic orientată spre democrație și libertate, complet deosebită de cea rusească de semi-sclavie și oarbă supunere față de suprema autoritate în stat.

  2. o compunere ca o ciorba cu de toate, dar fara gust. textul este inutil, reia agregat o gramada de opinii si scenarii vehiculate in ultima vreme pe subiectul ucraina. o singura idee mentionata ar merita dezbatuta separat – de ce nu se trece la eliminarea rusiei din swift si din aranjamentele pe zona de energie si s-au dat sanctiuni sa zicem caldute. pentru ca swift si energia ar avea cu adevarat efectul de a pune rusia la pamant si este arma suprema, ultima optiune inainte de un razboi direct nato-rusia. singura pb cu rusia lui putin este ca deocamdata nu e speriata si nu ii pasa de ce face/vrea occidentul, forta fiind singura limba pe care o vb kremlinul. asa ca pana la swift, rusia isi va vedea de treaba in ucraina. o conferinta pt ucraina este timp pierdut, adica exact in ceea ce s-a specializat ue si us de cativa ani, refuzand sa inteleaga ca fara o replica puternica rusia nici nu ii baga in seama.

    • Organizatia SWIFT cu sediul la Bruxelles este organizata sub forma de „cooperativa” care este obligata sa ramana politic neutra iar pt. implementarea unor masuri este nevoie de acordul membrilor acestei asociatii.
      Printr-o deconectare platile intre clietii occidentali si furnizoriii de energie rusi ar fi imposibila cu efectul mariri drastice a preturilor gazului, petrolului si a altor materii prime care se importa din Rusia.
      Daca metoda a avut ceva rezultate cu Iranul sau Corea de Nord, cu Rusia nu va functiona cum si-ar diro unul sau altul.
      Legaturile economice intre Europa si Rusia sint profunde, cei loviti fiind si economille europene cat si milioane de consumatori
      Intre timp rusii si-au luat masuri de precautie avand acorduri similare cu vecinii din rasarit si China, despre ce vorbim ?
      In aceste conditii ce ramane, razboi NATO -Rusia ? cred ca nu sunteti constient de cele mai sus exprimate.
      Solutia poate fi numai una negociata insa nu vad nimic din partea occidentului pe masa de negocieri, daca priviti spre traficul de petroliere pe Marea Neagra intre cel mai mare port al Rusiei , Novorossiysk si restul lumii poate intelegeti ceva.

      • sunteti rupt de realitate cand vorbiti despre negocieri cu rusia. nu stiu daca ati fost pe planeta in ultimele luni de cand vestul negociaza cu rusia, iar de cateva zile ucraina a mai primit o lovitura dura de la rusi. inafara de swift si energie cu toate costurile asumate, nu exista alt mod de a lovi rusia. un razboi rusia -nato este unul fara invingatori, nimeni nu il sugereaza, ati inteles gresit explicatia de mai sus.

        • Tocmai asta ma intreb si eu, ce s-a negociat intre liderii occidentali si Putin luni de zile ? nu am vazut nici un rezultat in sensul opririi a ceace se intampla acum.
          Ucraina este atacata din 3 parti, se stia de mult ca se va intampla si totusi, nu s-au luat hotararile de care ar fost nevoie, nu axistat nici un plan de dezamorsare al situatiei, din contra, s-a intrat intr-un conflict cu ochii deschisi, constient si asumat.
          S-a vorbit numai de conflict si sanctiuni, nimic despre pace, o noua ordine de securitate in Europa iar intr-un conflict armat adevarul este primul care ramane pe drumuri.
          Am fost tinuti mai mult sau mai putin intr-o ceata totala iar occidentul a crezut ca poate discuta in continuare cu Putin, pozitie naiva.
          Din 2014 s-a tot discutat, fara nici un rezultat, Ucraina a ramas agatata intre Rusia si occident fara nici o perspectiva iar acum este invadata de rusi si ce putem face, imi este teama, sanctiunile economice vor avea efecte moderate si totul depinde acum de China si cum se va pozitiona ea fata de Rusia.
          China nu are nici un interes ca Europa sa fie aruncata in aer, pierde cel mai client si vom vedea daca Xi va reusi sa-l imblanzeasca pe Putin, occidentul n-a reusit.

      • Cu Rusia lui Putin cel paranoic si Ucraina nationalista si militara angrenate intr-un conflict armat, toata logica pacii va fugi cu picioarele pe spate. Logica de razboi e alta si istoria ne-a dovedit ca un razboi porneste si se generalizeaza cand conditiile sunt indeplinite, indiferent ce fac politicienii.

        Nu ne vine sa credem ca ar putea incepe al treilea razboi mondial, dar este posibil. Desigur, este posibil si sa nu inceapa :-)

    • Swiftul e lasat la urma: nu loveste numai Rusia! E devastator pentru afacerile occidentale din Rusia. Ne place sau nu, globalizarea are dezavantajele sale.
      Arsenalul financiar-bancar occidental trebuia folosit prevenitv, pana acum. Nu acum, cand avem nervii intinsi la maxim si suntem tentati sa abordam problemele economice cu mijloace militare.
      Rusii nu vor (voiau) decat sa fie recunoscuti ca fiind putere mondiala si in plan economic, sa decida ei pretul la gaze si sa dicteze ei cine e lasat sa faca afaceri, pe unde si cum vor ei. Adica, sa fie asezati la aceeasi masa cu marile puteri. Nu facem asta, ne arata ei, nucleara… Ei stiu ca se apropie momentul cand se va stinge flacara de la petrol si gaze si nu au ce pune in loc. In plus, avansul tehnologic occidental in domeniul militar le cam da fiori reci pe spate.
      Asa ca bat fierul cat e cald… Acum armata lor e cat de cat competitiva, face fata la o confruntare directa cu SUA si NATO, mai ales daca flutura amenintari nucleare pe la nasul lor.
      Putler, asta, stie ca singura sa carte adevarata de jucat cu marile puteri e cartea militara. Acum ori niciodata, cu satana lui, inainte.
      Noi trebuie sa fim mai rezervati, sa acordam concesii economice, nu sanctiuni care nu duc nicaieri. Daca eram Biden, il intrebam ce balena a mai prins la ultima partida de pescuit de pe calul alb…Ca intre noi, presedintii…

      Dupa ce ne calmam, trecem la adevaratele masuri care trebuiau luate de mult, nu acum: retragerea investitiilor straine, reducerea importurilor rusesti, „exercitii” militare „comune”, unde sa vada ce-i asteapta daca o fac pe cotropitorii, etc.
      Dupa asta, le bagam pe fereastra nucleara cu swiftu’.

      Konetz filma.

  3. Din ciclul avocatul diavolului.
    Ce te faci cind ai pe scara blocului un nebun!?
    Una din primele declaratii ale lui Biden, cind a devenit presedinte, a fost ca Putin e criminal.
    Nou guvern german abia instalat, prima masura a expulzat citiva diplomati rusi.
    Politicienii europeni ameninta in permanenta Rusia cu sanctiuni.
    Politicienii vestici au boicotat olimpiada din Peking.
    Poporul din estul Ucrainei traieste mult mai rau decit cei din Kiev.
    Germania a trimis Ucrainei 5000 de casti.
    EU e la cutite cu polonezii, ungurii.
    Trump l-a laudat pe Putin. Merkel obisnuia sa vorbeasca la telefon cu Putin.

    Deci, cum te comporti cind ai pe scara blocului un nebun?

    • L-am urmarit aseara pe cancelarul german la stirile de seara, am rams mut, intr-o limba de lemn fara cusur evita intrebarile puse de jurnalistul care ii lua intervieul , neputinta ii era scrisa pe fata, au fost ca. 5 minute in care n-a spus absolut nimic cu toate ca intrebarile au fost bine formulate.
      Pe zi ce trece situatia devine tot mai periculoasa iar politicienii se comporta ca birocratii.

    • Tot din ciclul avocatul diavolului:
      Ukraina, ca stat relativ nou, s-a purtat intr-adevar „neadecvat” (ca sa nu zic de-a dreptul, ca a avut o politica nationalista demna de secolul XIX si inca si mai si) cu cetatenii lui de alta nationalitate decat cea ucrainiana – tema majora pe care o exploateaza Putin ca sa-si justifice agresiunea.
      Daca iese cu bine din aceasta incercare (DACA) va avea mult de munca pana sa ajunga la o pace adevarata intre cetatenii sai). Sa zicem ca maine, printr-o minune, se retrag rusii si nu mai recunosc republicile separatiste… Cine, cum reuseste sa faca pace in regiunile alea?
      Dar cu celelate nationalitati?

      • Poate fi pace in Donbas. Acolo tensiunile sunt create de Rusia.

        Sunt de acord ca Ucraina a fost neglijenta in Donbas.

        Sa nu uitam insa in ce perioada istorica e. Prin asa ceva a trecut si Romania. Daca Romania era plasata mai la Est, nu era nici acum membra NATO si UE.

        Pentru Ucraina nationalista, gestionarea Donbasului este dificila, e cumva contra firii lor. Dar asta inseamna ca trebuie ajutati. UE a avut o politica sovaielnica in Est, dar nu e vina lor: cand traiesti in pace toata viata incepi sa crezi ca e imposibil sa o pierzi.

        Cred ca o incercare cu ceva sanse ar fi oferta Vestului de a rezolva situatia Donbasului spre binele tuturor. Nu stiu daca mai e timp pentru asa ceva si oricum nu se poate sta de vorba cu Putin, tocmai am citit ca exista serioase dubii cu privire la starea sa mintala.

        • Tirolezii chiar daca vorbesc germana sunt cetateni bravi italieni. Deci, Tirol ar putea fi un model demn de urmat pentru rusofonii din estul Ucrainei. Astazi, de fapt nici nu mai prea conteaza forma statala (c-o fi federala, ca in Germania, sau nefederala, etc) cine isi mai bate capul cu chestii din astea? In Europa, solutia este adoptarea valorilor europene (valorile democratiei moderne) si atunci vom avea liniste deplina.

        • Tensiunile, fie create de Rusia de cativa ani, fie existente de decenii/secole, sunt reale si puternice, marcate de ura, ura care nu mai are nevoie de argumente decat ca sa creasca.
          Exemplul cu Tirolul este de vis. Aici nu este intre Elvetia si Austria.

    • Atat rusii cat si belarusii se simt tot mai nefericiti /opresati de nomenclatura ticalosita. Evident, nomenclaturistii incearca sa deturneze atentia, respectiv sa compenseze nemultumirile cetatenilor cu ceva lectii de istorie si cu „succesuri” geopolitce. Nomenclaturistii insa, au pasit de mult pe taramul nisipurilor miscatoare… si pe zi ce trece (cu cat se zbat mai tare;) se scufunda tot mai adanc. Soarta nomenclaturii putiniste este scrisa si ea in piatra… caci, rusii (moscoviti, kievari, belarusi, etc) au si ei dreptul sa se bucure de libertati, stat de drept si prosperitate.

      https://www.youtube.com/watch?v=s3acUPxtV-w

      https://www.youtube.com/watch?v=6nZOrGDKOXI

      P.S. Rusia si Belarus se vor albastri si ele pe harta… https://cdn.statcdn.com/Infographic/images/normal/18737

  4. Deja suntem in alta etapa a conflictului ruso- ucrainean .Pe de o parte vedem o Rusie ce contesta existenta ca Stat a Ucrainei si care numeste Ucraina statul V.I.Lenin , ce ar fi aparut ca parte a unor decizii gresite ale unor fosti conducatori ai Rusiei si URSS . Rusia nu isi mai respecta semnaturile date in Tratatele Anterioare , cele ce tin de relatia cu Ucraina si urmare a disparitiei,de facto , a Acordului de la Minsk, Putin decide sa recunoasca ,in mod unilateral , independenta celor doua regiuni din Dombas .Pina aici totul este adus in realitatea din teren contrar tuturor legilor Internationale ce nu pot fi parte a decizei Rusei care isi aroga un drept personal (in virtutea a nu stiu caror pareri personale istorice ) de a fauri doua Republici Populare rupind , pentru a doua oara , bucati din teritoriul Ucrainean .Mai interesant este insa ceea ce urmeaza .Vedem , degraba , cum o invazie totala nu apare la orizont .O invazie (asa cum tot zic de luni de zile ) cu trupe de linie , cu insemne militare ale statului Rusia , aparuta ca parte a atacarii Ucrainei, nu poate avea loc si Putin nu poate face asta decit riscind ca trupele ucrainiene sprijinite de tehnologia SUA si UE sa i se impotriveasca , moment in care Putin nu mai are controlul a ceea ce se poate intimpla .Sa ne luam adio despre existenta unei astfel de invazii .Putin pare, totusi ,a nu mai fi interesat in a negocia cu SUA si UE(probabil doar pret de citeva zile ) si vedem cum si de cealalta parte pare a se intimpla acelasi lucru , acum cind si reprezentantii SUA si ai Frantei au anulat intilnirile cu Lavrov si cu Putin .Occidentul si aliatii sai incearca sa puna in miscare parti din sanctiunile promise tuturor si deja firmele si cetatenii rusi afectati de aceste sanctiuni pierd sume uriase de bani .Putin se declara brusc , de nicunde ,surprinzator , deschis dialogului dar invoca nevoia , de necombatut , a respectarii intereselor strategice ruse .Este evident ,pentru noi toti, ca aceasta carte jucata de Rusia este si ultima speranta a acesteia de as securiza granitele cu NATO si UE formind un cerc inchis de „ cetati de granita” de forma Dombas , Crimeea sau Abhazia si de a feri astfel Moscova de o lovitura nucleara , data din apropierea granitelor cu Ucraina ,ce nu poate fi parata .Putin stie foarte bine cum, oricind, Ucraina are capacitatea , imediata ,de a avea rachete de ultima generatie cu focos nuclear , Ucraina fiind , pe vremuri , ca parte a URSS , detinatoare de tehnologii militare nucleare .Rusia nu cred ca poate sustine acest joc militar si economic multa vreme dar interesant ar fi cum se va rezolva totul si care va fi „gaselnita ”ce va remedia decisiv aceasta situatie de neconceput , ca model al aparitiei , pina mai ieri .Ucraina isi concentreaza si rezervistii si Putin are, in acest moment, un semnal clar al impotrivirii Ucrainei in fata orisicarui atac cu trupe regulate ruse .Trebuie facuta o distinctie clara intre a ataca sau bombarda Ucraina si a invada Ucraina cu trupe regulate purtatoare de insemne . Ucraina ,este clar ca nu va sta cu „miinile in sin ” si daca tancurile rusesti de la granita vor suferi mari pierderi imediate , urmare a folosirii tehnologiilor anti tanc occidentale este probabil ca Putin sa renunte , dar mai degraba va sta linistit fara sa declanseze nimic .Asa cum am zis deja , in caz de INVAZIE ,Putin pierde controlul jocului .Tot ceea ce urmeaza va fi parte a unui model ,prezentat in Media ,de forma „si capra si varza ”.Vor fi identificate solutiile ce ofera si unora si altora niste avantaje ce pot fi prezentate public ca realizari personale ale actorilor politici din ambele tabere . Nu cred ca Putin poate sa devina un Paria a intregului Univers Omenesc si nici „Satrapul” propriilor cetateni din Ucraina ca sa nu mai spunem de cei aflati in alte parti ale lumii .Nu cred ca Putin poate risca scoaterea tuturor rusilor din contextul actual globalist si nici nu poate supravitui politic unui demers de impotrivire a intregii lumi civilizate si nu numai cu raportare la proprii lui cetateni oriune s-ar afla . Deja si-a indeplinit dorinta de a fi perceput de connationalii sai ca cel ce recupereaza (UNIFICATORUL) si cetateni (altfel nu ar fi avut sens miscarea de imagine cu autobuzele) si teritorii(Dombasul ) ce ar fi apartinut Rusiei si nu cred ca are interesul sa mearga mai departe in aceasta „ Aventura Militara ”.Scopul a fost deja atins si renuntarea la tratatul de la Minsk a fost parte a acestul plan de multumire adusa connationalilor sai ce il admira acum pentru forta sa unica si personala de a unifica teritorii si de aduce cetatenii inapoi la Patria Mama . Miza Razboiului a disparut deja (asa cum am spus nu a existat niciodata ) dar se vor mai juca cu plimbatul trupelor, o vreme, spre a accentua puterea celui devenit „ Tarul ” tuturor rusilor . Orgoliul lui este satisfacut , cetatenii sunt multumiti , Occidentul este perceput de rusi ca si invins , urmare a existentei rachetelor Hipersonice de neoprit , iar Putin isi pune astfel amprenta maretiei personale in intreaga lume .Ce isi poate dori mai mult un sef de Stat ?Intreaga omenire deschide televizorul atunci cind Putin „deschide gura ” si de aici si nevoia unor discursuri lungi ca parte a imensului succes mediatic .A bifat toate casutele .

    • Vezi ca ai gresit, tocmai s-a pornit maskirovka.
      In civil, baietii cu ochi albastri dau foc oraselor si ucid din pozitii de sniper.
      Aia nu vor sti in cine sa traga.
      Civilii se vor ucide intre ei.
      Intre timp armata cioloveca intra si matura tot. nato nu va trage in rusi, foarte sigur, nu risca, e negociere, p m.
      Cateva Tomahawk peste Moscova le-ar arata care-i treaba.
      Cu asa „partener”, gluma poate sa tina secole.

      • Era mai mult o dorinta decit o greseala .O veche zicala ne spune cum politica este doar o vesnica razbunare si Rusia doreste sa se razbune cu orisice pret . Cu totii stiam asta (sau asa ar fi trebuit ) dar speram sa nu se intimple chiar acum .Din pacate nu s-a intimplat ce am sperat .Va imaginati ce ar fi insemnat o Romanie aflata in afara UE si NATO dar chiar si asa riscurile pentru Romania sunt uriase .Acum am ajuns in situatia de lupta . Care pe care . Nu stim inca daca SUA are capacitatea de a raspunde militar decisiv . Vom vedea curind .Din nefericire nu cred ca Putin se va multumi cu putin .Ultima speranta este sa isi opreasca tancurile pe Nipru , dar deja totul a intrat in zodia razboiului .Ares este fericit acum .

  5. Vă rog să analizați într-un articol viitor cât va afecta noul set de sancțiuni ec. Fed. Ruse în contextul în care statul rus și-a redus semnificativ expunerea față de piața UE-SUA (pt. a contracara sancțiunile aplicate în 2014 cu ocazia anexării Crimeii).

  6. Ucraina nu poate deveni membru NATO in „urmatorii 100 de ani” si ar fi mai intelept daca acum s-ar deschide nocieri in vederea unuei neutralitati militare cu perspectiva recladirii economice, Ucraina putand deveni podul de legatura intre occidenet si Rusia insa cineva trebuie sa i-o spune clar si raspicat lui Zelensky, nu riscam pacea mondiala pt ambitii care acum nu sunt realiste, ce se intampla peste 20 – 30 de ani nu se stie asa cum n-a crezut nimeni ca URSS si comunismul in Europa vor disparea.
    Poate peste ani va veni un nou Gorbaciow la Kremlin care va avea o alta abordare a problemelor cu vecinii, acum fiind nevoie de pastrarea pacii, chiar daca pretul platit va fi destul de mare.

    • Zelensly va reactiona militar oricum, cu sau fara Vest. Este in firea Ucrainei sa o faca. Probabil ca i-ar fi extrem de greu sa devina o legatura cu Rusia. Exista multa ura acumulata multe decenii si nu scoti ura din sufletul unei natiuni asa usor.

      Cum ar fi daca i s-ar cere Romaniei sa fie o legatura intre Germania si Rusia, spre pilda?

      Ce conducator al Romaniei, asa cum sunt ei, blamati de toata lumea, ar accepta asa ceva?

      A, incidental, pentru anumite situatii, da! In functie de interese, de conjuncturi, dar in niciun caz ca o turnanta permanente. Romania este o tara civilizata a Europei. Cat o criticam noi, eu nu am vazut sa fie oameni otraviti de guvernul Romaniei sau aruncati degeaba in inchisoare.

      • Nu comparati mere cu pere, Ucraina are alta istorie decat Romania, exemplul nu poate sta in picioare.
        Prima greseala, 2008 la Bucuresti, acolo s-a oferit perspectiva de aderare la NATO a Ucrainei fara sa urmeze urmatorii pasi, vetoul german si francez blocand tot, acolo s-a produs ruptura intre occident si rusi, poate ati uitat cat de manios si umilit a plecat Putin. De atunci el se inarmaeaza iar acum a explodat totul.

  7. Deocamdată există un perdant net: Germania şi Franţa aruncate în bălării de opoziţia Ucrainei( foarte bună, felicitări!) şi a Rusiei( care, ne mai rezistând, a luat măsura agresivă de recunoaştere a independenţei Donbasului, eliminând şi ea Germania şi Franţa din ecuaţia Ucraina). Deci, rămân fermi următorii impricinaţi: Rusia-Ucraina-SUA+NATO.
    Da, Ucraina trebuie ajutată, dar de cine? Atenţie, este vorba de PUTERE( inclusiv militară….) şi de BANI. Cred că ar fi câteva acţiuni imediate care trebuie făcute:
    – pentru Ucraina cea mai bună apărare este atacul. Fiindcă TOŢI fug de război, Ucraina ar trebui să arate că nu-i e frică de război. Asta ar înmuia pe mulţi, inclusiv Rusia şi Europa de Vest…
    – ar trebui ca ţările vecine să-şi declare sprijinul economic, politic şi militar pentru Ucraina, de ex. „trilaterala” Polonia-România-Turcia. Asta ar cam speria pe ruşi şi pe europenii de vest prea pacifişti şi ingraţi, plus ar ajuta SUA+NATO în „negocierile” cu Rusia.
    – ca părere, cineva trebuie să facă gesturi/ acţiuni dure contra Rusiei. Putin nu ştie decât de frică.

    • Daca e vreo tara a carei populatii sa fie absolut netematoare de razboi, dupa mine aceea este exact Ucraina. Cu o armata numeroasa si bine pregatita, cu un nationalism extrem (poate cam greu de rontzait de restul lumii), Ucraina are toate sansele nu numai sa tina piept agresiunii, ci sa si mearga mai departe, pentru a crea o banda de securitate dincolo de Donbas. Rusia si-a creat o imagine falsa de mare putere militara.

      • Fata in fata cu omuletii verzi, netematorii nu i-ar recunoaste si vor trage intr-ai lor, poate chiar in fortele nato din zona. orice e posibil cu poporul rus.

  8. M-am cam saturat de supraestimarea lui Putin. Ca el face, el vrea, el desface si restu doar executa.

    Sa zic asa, de fapt Putin nu exista. Adica in Rusia cand un oaresicare colonel (fie el si de la CEKA) devine Mare Nacealnic .. puteti fi siguiri ca in spatele lui se afla .. altiii mai galonati (Rusia are un „parc” cam extins de generali … )

    Si nu sperati ca „eclipsa” Eltin se va repta prea curand .. mai asteptati cateva .. secole!

    Oligarhi? Da .. da oligarhii „lui Putin” care au acceptat ca bardacu’ eltinist trebe sa se termine ! Hidorovski nu asa ca ….

    Si mia dati naibii URSS ul (ca naiba l-a luat!). Insa avem ca exemplu Imperiul Rus …. Tarii „de secces” erau ni doar auticrati ci erau autocrati „cu spate” adica „ologarhii”acelor timpuri erau devaoitai ideii de autoicratie personificata de acel tar. Cand tarul deranja … Pavel I a deranjat si a constat ca fumatul dauneaza grav sanatatii – mai ales cand esti lovit in tampla cu o tabachera de vreo 2 funti … Nenorocu lu Sangerosu nu a fots porecla ci ca prea multi inca credeau in autocratie (altfle poate Nicolashka ar fi acceptat sa ia de model pe varul Willie. A da.. Nicolashka era , se zice un om bland , cumsecade, milos . Frat-su Mihail care era mai destupat la cap si mai modernist si zicea constitutie era de fpat un ins brutal si cu slugule, si cu amanta si cu nevasta …. )
    Adica intelegeti nu este vorba doar despre Putin .. ci despre cei din spatele sau … si nu ma refer personaje de genul Dughin …..

    A .. Si ca va place sa scrieti Putler… Va dati seama cumva ca in spatele lui Adolf stateau altii ? Unio, precum Willy Messerschmitt si Alfried Krupp vin Bihlen und Halbach au fost „denazificati” (scurte perioade de detenetie) altii insa …. nu . De fapt pe Adolf astia l-au tinut !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro