joi, martie 28, 2024

Crocodilii care ne pazesc padurile

De câteva săptămâni România este cuprinsă de un elan ecologist care are, de data aceasta, ca obiect pădurile – tezaurul verde al țării – despre care, brusc, mai toată lumea a aflat că sunt tăiate în mod sălbatic.  M-aș fi așteptat ca elanul apărătorilor pădurii să fi fost provocat de sezonul care a venit, care a redus pădurea – în fine, ceea ce a mai rămas din ea – la viață.

M-am uitat însă în urmă, la rezultatele alegerilor parlamentare din ultimele legislaturi din România și am văzut cum partidele ecologiste au luat un număr de voturi aflat în marja de eroare a sondajelor. M-am gândit apoi la multele nenorociri care afecteză mediul înconjurător în România și uriașa indeferență față de acestea. Nu am găsit, în trecut și în prezent, indicii suficiente că românii ar fi devenit între timp lupători pentru salvarea naturii minunate din jurul nostru.  Până la urmă, cel mai vizibil mod în care ne manifestăm față de natura patriei noastre este grătarul pe care îl amenajăm la margine sau chiar la mijloc de codru și noianul de gunoaie lăsate ca ”suveniruri” mamei nature.

Ce s-a întâmplat totuși și cum au devenit pădurile patriei obiect al unei puternice dar vremelnice atenții din partea politicienilor, mass-media și a cetățenilor?  Președintele Klaus Iohannis a găsit de cuviință să retrimită Parlamentului, spre reanalizare, o lege de modificare a Codului Silvic, actul legislativ de bază în ceea ce privește pădurea.  Trebuie avut în vedere că pădurea, spre deosebire de multe alte proprietăți aflate în proprietate privată sau publică, este grevată de un mănunchi consistent de obligații, în ceea ce privește tăierea de masă lemnoasă, replantările și exercitarea oricăror alte activități în arealul ocupat de suprafețe forestiere.  Codul Silvic este, așadar, nu doar o lege cadru, ci un act normativ cu forță de lege fundamentală, care determină în mod direct folosința și, deci, valoarea pe care o are pădurea pentru proprietarul său.

Codul Silvic retransmis de președintele Iohannis nu părea a avea însă capacitatea de a provoca dezlănțuirea de patimă și consumul de energie care au urmat.  Atenția publică fusese atrasă, în perioada anterioară, mai degrabă de acte normative în domeniul justiției sau de în ceea ce privește organizarea și finanțarea partidelor politice ori organizarea alegerilor. Ce s-a întâmplat, deci? Din laboratoarele subterane ale propagandei politice a izbucnit imediat și virulent ideea că respingerea modificărilor de către Klaus Iohannis trebuie să aibă vreo legătură cu interesele unei mari firme active în procesarea lemnului – Schweighofer Holzindustrie.  Legătura lui Klaus Iohannis cu aceasta era evidentă – doar avea un nume german, ca și numita companie!  ”Legăturile periculoase” erau însoțite de informații la fel de alarmante privind abuzurile la care Schweighofer s-a dedat prin pădurile României. Desigur, doar această companie.  Cum în politică contează foarte mult cine țipă primul și cum Klaus Iohannis are obiceiul, considerat prost de mulți comentatori, de a tăcea mult și îndelung, părea că acesta își începuse foarte prost mandatul de președinte.  Erau anunțate concluzii teribile pentru Iohannis, de la moartea sa politică până la faptul că acționa contra intereselor românilor și ale țării.

În toată isteria creată, mai nimeni nu își dădea silința să citească despre ce era vorba de fapt în modificările votate în Parlament la Codul Silvic și care sunt, concret, motivele invocate de președinte.  Lucrurile erau evidente, ce sens mai avea să știe exact ce conținea actul normativ cei care îl criticau pe președinte? Ca și în cazul explorării pentru gaze de șist, chiar și persoane de bună credință și cu ”pretenții”, multe dintre ele cu interes real față de tăierile samavolnice ale pădurilor, nu au găsit de cuviință să cerceteze cu ochii lor despre ce era vorba. Au înghițit pe nemestecate propaganda crocodililor politici și din mass-media care plângeau de dorul pădurii care se duce în joagărele operate de austriecii cei hapsâni. Și, desigur, doar în joagărele acestora.

Dacă și-ar fi dat putința, ar fi văzut că nici nu era mult de citit. Adică, modificarea la Codul Silvic nu conținea nicio prevedere care să oprească excesele comise asupra pădurilor.  Singura prevedere care pare să aibă un rol de protejare – implicarea jandarmeriei în controale – este anulată de multe alte prevederi care practic ar face ca tăieri de pădure interzise în prezent să devină… legale.  În principal prevederea conform căreia pentru suprafețele forestiere mai mici de 10 hectare se va desființa obligația întocmirii de amenajamente silvice ar avea efectul de a elimina orice limite și orice control pentru aproape 500.000 hectare de pădure (amenjamentul este un regulament al pădurii, care prevede condițiile de exploatare rațională a acesteia, inclusiv limitele în care poate fi recoltată masa lemnoasă).  Suprafața aceasta se poate mări foarte ușor prin divizarea loturilor mai mari de pădure în loturi mai mici, astfel că cele 500.000 hectare pot deveni ușor 1.000.000 sau 2.000.000 hectare! Este vorba de o cutie a Pandorei de proporții uriașe, care se poate transforma rapid într-o calamitate pentru pădurile României.  În țară au fost despăduriți munți întregi și în condițiile unor reguli de exploatare mult mai stricte, așa că dispariția acestora ar fi un gest de inconștiență.

Se adaugă și alte exceptări care permit, de exemplu, scoaterea de terenuri din circuitul forestier pentru construcția de locuințe, ceea ce echivalează cu un posibil asalt mortal asupra pădurilor cu rol de protecție și de agrement de la marginea localităților, deja amenințate.

Dincolo de aspectele care țin de punerea în pericol a fondului forestier al României, retrimiterea modificărilor la Codul Silvic celor care le-au votat are la bază o analiză detaliată și profesionistă efectuată de către Consiliul Concurenței. Nu este prima dată când Consiliul Concurenței înaintează un astfel de punct de vedere către Președintele României, după ce demersurile de a convinge parlamentarii de neconformitatea unor prevederi legale nu au succes în fața acestora.  Și nu este prima dată când actul normativ cu probleme este respins de președinte.

Argumentele Consiliului Concurenței stau în picioare și dezvăluie, o dată în plus, discrepanța dintre interesul față de pădure al crocodililor din politică și mass-media și realitatea a ceea ce este pe punctul să se întâmple. Mult discutata prevedere a plafonării achizițiilor unui singur procesator la 30% dintr-o specie nu are nimic de-a face cu protejarea pădurii în fața posibilelor abuzuri ale vreunui operator economic, având în vedere că în acest caz este vorba de masă lemnoasă deja tăiată! Interesul nu este, deci, de a proteja pădurea de la tăiere, ci de a favoriza anumite întreprinderi în dauna altora, în cadrul achiziției lemnului.  Același efect l-ar avea și anunțata interdicție de a exporta masă lemnoasă (aceasta nici nu poate funcționa cu privire la Uniunea Europeană).  Oricum ai citi și oricum ai interpreta o astfel de prevedere, ea este discrimnatorie și, deci, anti-concurențială.  Ne place sau nu ne place, economia de piață are reguli și principii care sunt adesea mai puternice chiar decât legile scrise de oameni: sunt mecanisme și legități economice cu care nu ne putem juca. Cum ar fi, de exemplu, ca o lege să prevadă că o companie nu poate cumpăra și procesa mai mult de 30% din cantitatea de lapte din România sau mai mult  de 30% din florile de mușețel de pe câmpiile patriei? Socialism curat, nu-i așa?

Manipularea minților educate, absența discuțiilor raționale, ecologismul de duminică și ipocrizia politicienilor sunt în prezent amenințări reale pentru pădurile României.

Testul verității și al sincerității pentru cei care vor cu adevărat binele pădurii ar fi instituirea unui moratoriu privind tăierea de pădure, pentru o durată limitată: să spunem un an.  Desigur, ar fi dificil de implementat, deoarece pădurea trebuie totuși exploatată.  Dar este ca în pilda regelui Solomon cu cele două femei care își disputau un copil – așa am putea vedea cine iubește cu adevărat pădurea și vom putea devoala mai bine crocodilii.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Ce bine ar fi sa renuntam la toata legislatia romaneasca in materie de silvicutura si mediu si sa implementam legislatia austriaca. Nu credeti ca ar fi o solutie ?

  2. Excelent materialul! Chiar în dimineaţa asta am luat legătura cu administratorul „pădurii mele” din Munţii Buzăului , respectiv mama-soacră, :) , care mi-a spus că nu prea înţelege ce se întâmplă câtă vreme pădurea (în asociaţie sau nu) e supravegheată de pădurari, lemnul pe care-l primeşte, la cerere, oricând, este mereu în cantitatea, de calitatea şi esenţa cerute şi dacă se taie ilegal înseamnă că se taie lemn nemarcat şi că, evident, pădurarii se fură unii pe alţii şi e treaba lor cum o scot la capăt. Asta face şi mai serioasă tema retrocedărilor ilegale.
    Altfel, eram acu’ vreo trei ani în gara Landeck, ca omu’ în vacanţă, la o cafea şi-un cremşnit şi, cât eram eu acolo, au trecut două trenuri de câte cincizeci de vagoane cu cherestea, vorba cântecului bolşevic, unu’ spre Apus (adică spre Elveţia) iar celălalt spre Răsărit (adică spre Viena). Deci, exploatarea lemnului e un ce oarecare şi nu cred că apărătorii stufărişului din Delta Dunării şi alţii ca ei, chiar se pricep dintr-o dată şi la exploatarea lemnului adevărat.

  3. De ani de zile exista procedura arestului preventiv si de ani de zile arestarile s-au facut cu catuse. Cum au inceput sa „cada” persoane publice importante, s-au trezit parlamentarii sa apere „drepturile si libertatile omului”.

    Ani de zile s-a defrisat salbatic, in padurile Romaniei. Viituri, inundatii, alunecari de teren – n-au trezit pe nimeni. Netam-nesam, rasar tot felul de „ecologisti”, preocupati (cica) de soarta a ceea ce a mai ramas din padurile noastre. Logica ne spune ca trebuie sa fie oarece interese la mijloc. Politice, economice, de alta natura?… Nu stiu, dar musai sunt niste interese la mijloc.

    Asa cum coruptia a fost declarata atentat la siguranta nationala (iar lucrurile in Justitie au inceput sa se miste altfel) si defrisarile ilegale pot fi declarate atentat la siguranta nationala. Si, poate, se va misca ceva si prin paduri. Mai bine mai tarziu, decat niciodata.

    A venit vremea ca toate mafiile ce-au crescut si-au prosperat in Romania post-decembrista sa-si gaseasca un adversar pe masura.

    P.S. Parca am vazut ceva, ieri, la televizor… au venit americanii?… :)

    • „Logica ne spune ca trebuie sa fie oarece interese la mijloc. Politice, economice, de alta natura?… Nu stiu, dar musai sunt niste interese la mijloc.”

      Logica si bunul simt ne mai spun ca trebuie sa salvam ce a mai ramas de salvat. Da, probabil ca sunt tot felul de interese, ca nimeni nu vine sa ofere ceva fara sa primeasca nimic in schimb, dar e bine ca se actioneaza macar acum.

      Iar in privinta „ecologistilor de duminica”, ma intreb daca se poate rezolva ceva in tara asta fara sa iasa lumea in strada (din pacate, evident). Tinerilor alora de duminica nu le-as spune ecologisti, ei nu au nimic in comun cu partidele asa-zis ecologiste care nu fac mai nimic in zona lor de activitate. Legat de asta, poate ca merita sa ne punem intrebarea: daca protestatarii care au iesit in strada impotriva defrisarii padurilor au fost manipulati, atunci institutiile statului care nu au facut mai nimic 25 de ani in privinta asta, oare cum au fost?

    • „Netam-nesam, rasar tot felul de “ecologisti…Logica ne spune ca trebuie sa fie oarece interese la mijloc. Politice, economice, de alta natura?… Nu stiu, dar musai sunt niste interese la mijloc.” – mi se pare surprinzator, si mai ales contraproductiv, sa-i acuzati de intentii ascunse, sau motivatii nelaudabile, pe cei care se implica concret in aceasta problematica complexa.
      Cred ca ne-ar fi mai util, tuturora, sa-i sustinem si sa ne solidarizam, pur si simplu, cu protestul pe care ecologistii, asa cum sunt ei, l-au initiat, adica sa nu ne (mai!) inselam de veritabilii nostri adversari!
      In cazul de fata, indiferent ce v-ar dicta logica dvs, nu cred ca ei reprezinta tinta pe care o avem de vizat…!?

  4. Legea care nu e lege …

    Politicienii sunt complet inutili. O sa explic de ce …

    Cine e responsabil cu padurea nu are nevoie de reglementari pentru ca are singur grija.

    Cine nu e responsabil va gasi o metoda sa o taie. Daca vrei sa previi taierile abuzive trebuie sa pazesti fondul forestier. Cea mai buna paza e ca in rezervatiile naturale sa fie interzis taiatul. Procentul de rezervatii naturale trebuie gandit in asa fel incat sa permita refacerea necesatului forestier in timp util, adica in timpul unei generatii sa zicem 30 de ani. Trebuie avut in vedere ca nu toate speciile se regenereaza la fel de repede. Golurile absolute nu cred ca pot ajunge la mai mult de 30% din suprafata forestiera existenta. Deci din fondul forestier ar trebui ca 70% sa fie declarat rezervatie naturala iar restul poate fi exploatat. Legea in formatul ei actual e inutila pentru ca nu atinge fondul problemei, adica rezervatiile naturale, ariile protejate ci arata intentiile celor care dau legile exploatarea masei lemnoase. Disimularea corectitudinii exploatarii prin ingineria procentelot este apa de ploaie pentru a adormi opinia publica. Terenurile pana la o anumita suprafata pot fi exploatate la ras iar cele in care sunt specificate procentele de 30% pot fi exploatate in asa fel incat in timp sa se incadreze la suprafete mai mici si sa fie exploatate in continuare la ras.

    Cu alte cuvinte orientarea legilor precum si intentiile din spatele lor, fie ca e vorba de Iohannis fie ca e vorba de Ponta, nu este una pozitiva orientata spre protejare ci una negativa spre exploatare.

    In rest asa zisa confruntare in Iohannis, Ponta si servicii nu este decat un abil joc de imagine din care cele trei parti sa iasa nepatate si sa-si continue in cardasie exploatarea tarii si a oamenilor.

    • @Vlad,

      Ai idee cat costa intretinerea (obligatorie prin lege) a unei paduri? De unde crezi ca se obtin banii necesari? – iti spun eu: din exploatare!
      Deci daca vrei sa interzici exploatarea pe 70% din suprafata trebuie sa fii pregatit sa suporti costurile intretinerii acestei suprafete, ca doar nu pretinzi s-o intretina proprietarul care nu obtine niciun venit de pe urma ei.
      Deci sa vedem: transferul costurilor in sarcina bugetului public si interzicerea uzufructului… despre vanzare nu se mai pune problema, ca in aceste conditii n-ar fi nimeni nebun sa cumpere. Stii cum se cheama asta (de facto, chiar daca de jure termenul nu va fi pomenit)? NATIONALIZARE!
      Deci ne vedem la CEDO…

      • Omule bun, nu stiu de cand se intretin padurile cu bani. Ca mii de ani s-au descurcat si singure :) Ele cresc singure, se descurca de minune. Fondul natural se intregeste singur numai … trebuie lasat. 70% din fondul forestier actual care trebuie transformat in rezervatie e un minim zic eu de bun simt. Eu daca ma uit pe Google Maps cred ca 90% din padurile din Romania sunt in munti. Acuma stiu ca sunt oameni care au in proprietate si parti din muntii astia da nu cred ca tre sa fie un procent prea mare, adica nu e de genul 50% din muntii Romaniei sunt in maini private … zic. Iar ce nu e in proprietate privata e al statului. Cred ca 70% e in proprietatea statului. Adica cum te uiti la curbura carpatilor, excluzand Apusenii sa zicem zic 70% din padurile de acolo sunt in proprietatea statului adica a romanilor. Si astea zic eu in lumina protestelor trebuie declarate rezervatii naturale. Daca nu e 70% si e 50% procentul ok, atata e sa-i facem pe astia 50% rezervatii. Ideea e ca nu mai avem de unde sa taiem punctul critic s-a atins de mult …

        • Din legea nr.46 din 19 martie 2008 (Codul Silvic):

          „Art. 17. – (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi deţinătorii de fond forestier.

          (2) Proprietarii fondului forestier au următoarele obligaţii în aplicarea regimului silvic:

          a) să asigure întocmirea şi respectarea amenajamentelor silvice;
          b) să asigure paza şi integritatea fondului forestier;
          c) să realizeze lucrările de regenerare a pădurii;
          d) să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor;
          e) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor;
          f) să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
          g) să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;
          h) să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau în proprietate;
          i) să delimiteze proprietatea forestieră în conformitate cu actele de proprietate şi să menţină în stare corespunzătoare semnele de hotar;
          j) să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere.”

          Deci padurile se intretin singure, nu-i asa?

          P.S. Eu unul vorbesc ca proprietar a aproape 400 ha de padure… dar tu?

          • Vorbim de lucruri diferite … Dumnevoastra vreti sa exploatati, pe mine ma intereseaza sa le protejez. Ori la protectie e simplu: nu le tai. Ok, daca sunt incendii … se poate interveni … cred ca asta oricum nu intra in competenta autoritatilor parcurilor nationale ci a pompierilor.

            Padurea care ar fi parc national ar fi in proprietatea tuturor, deci as putea sa va depasesc usor cele 400 de ha dar nu asta e scopul …

            • De curiozitate, cum intentionati sa treceti „Padurea care ar fi parc national” in proprietatea tuturor? Prin expropriere? Si cine ar plati pentru intretinerea ei (vedeti ca nu prea se auto-intretine, contrar opiniei dumneavoastra)? Noi toti, prin (alte) taxe si impozite?
              Chiar nu exista limite ale mentalitatii socialiste, cea care spune ca „datoram” statului pentru serviciile de calitate infecta pe care le asigura (desi multe nu ne sunt necesare)?

              P.S. Un prieten a cumparat teren pe un deal situat langa masivul Piatra Craiului, undeva intre Zarnesti si Plaiu Foii. Si-a facut acolo o casa de vacanta (o casuta, ca sa fiu conform cu realitatea), si a amenajat un drum de acces. Nu are electricitate (are generator), nu are canalizare, gaze, linie telefonica sau apa curenta. Mai mult, ambulanta sau pompierii nu pot ajunge acolo (e necesara o masina 4×4 serioasa, nu una de „fite si figuri”). Ei bine, plateste IMPOZIT pentru casa si terenul respectiv.
              Ma puteti lamuri care sunt serviciile pe care i le ofera statul roman?

  5. „În urma tranziției către sistemul pieței deschise, România s-a confruntat cu necesitatea racordării vechii organizări la noul set de motivații economice și norme. Această dificultate se reflectă inclusiv în cazul defrișărilor ilegale. De aceea, până când aspectele instituționale, legale și umane nu vor fi armonizate cu piața deschisă, defrișările vor continua, iar noi suntem singurii care au de pierdut.”
    https://maseauademinte.wordpress.com/2015/02/17/de-ce-ne-dispar-padurile-1/

  6. bravo, domnule! Am vazut multi oameni manipulati, de aia suntem la mana politicienilor.. multi au scoala, au votat cu johannis, de ce nu se informeaza??

  7. Parerea mea este ca PSD a „clocit” niste ONG (sau le-au infiltrat) ca eu numai asta citesc ca Iohannis si firma austriaca. Inclusiv Mihai Gotiu de pe Romania curata. Se pare ca exista o tehnica de manipulare care prinde si la unii fraieri de prin ONG-uri (de au manifestat la Cotroceni legind numele lui K.I de defrisari, iar acest lucru NU s-a petrecut si la Guvern!, nimeni n-a strigat numele lu’ Tata Socru”). Iar Ponta o tine langa cu intilnirile PNL cu austriecii.

    Vina o are si Iohannis. Nu iese in fata natiunii decit cind este el cel vizat. In rest nu se pronunta sau posteaza pe net, unde iarasi o armata de postaci ii cer lucruri imposibile pt. un presedinte si il acuza de legaturi cu austriecii.

    Curtea Constitutionala (cind cu Basescu si multele lui suspendari) a decis ca un presedinte are dreptul constitutional sa-si spuna parearea in legatura cu mersul tarii. Iar atacul asupra justitiei este o problema grava. K.I. NU zice aproape nimic. Crede ca ambasadele SUA, UK si Olandei vor rezolva problema? Sa-i spuna cineva ca are acest drept, sau va deveni tinta lui Ponta. Ce credea ca daca este domn cu un tzopirlan, tzopirlanul va deveni domn?

    Atacurile lui Ponta la justitie si la defrisari (desi PSD are cei mai multi membri acuzati de retrocedari abuzive de paduri) au devenit zilnice. Iar minciunile lui au devenit asa de gogonate, si cu cit sint mai gogonate prostimea le va si crede. Iar ceilalti tot vor crede ceva ceva. „Calomniaza, calomniaza, ceva tot va ramine”

  8. @iosiP

    Prin referendum, cu o dispensa speciala ca cei care nu au votat pentru sa nu suporte coturile aferente platii rangerilor de parc si sa aiba interdictie in zonele protejate.

    • Am inteles, deci intrebam pe sleau „Sunteti de acord ca proprietarii de drept sa fie expropriati?”
      Este ca-i buna democratia? – daca-i majoritate nu ne mai pasa de drepturi! Sincer sa fiu, eu as incepe cu un referendum privind Rolls-ul lui Columbeanu si Maybach-ul lui Becali: pai sa se treaca, dom’le, in proprietatea intregului popor! Ce credeti ca ar decide majoritatea?

  9. Ong-urile doar toaca bani.
    „Nu am găsit, în trecut și în prezent, indicii suficiente că românii ar fi devenit între timp lupători pentru salvarea naturii minunate din jurul nostru.”
    Cei care fac mizerie in strada stiti unde se incadreaza.

  10. De la argumentul ca limitarea unui procesator la 30 % nu e o masura sa protejeze padurea , s-a rupt filmul. Ne iei de prosti? Cum sa spui asa ceva – ca e vorba de lemn deja taiat si ca diferenta e intre ce firma prelucreaza. Bai prietene Schweighofer a dezvoltat cu ajutorul statului un sistem mafiot, descris in raportul Curtii de Conturi chiar in detaliu. Holzindustries Schweighofer a distrus economia locala, a devenit atit de mare incit politicienii prin oamenii de influenta roiesc in jurul stupului , se cearta intre ei,, Romsilva da lemn la pret preferential, si a ajutat enorm HS sa devina gigantul de azi. Sa continui….? Nene care ai scris articolul, nu stiu ce interese ai tu, dar bati cimpii cu gratie, Toti se infrupta din paduri. Ai auzit de exemplu de disperarea motilor care au fost inlaturati de pe piata de HS. Exista niste anchete facute de Rise Project si nu doar de ei. CUm sa incerci sa manipulezi oamenii in halul asta, cind politicienii exact asta cu facut,, au ajutat procesatorii sa devina mari, si Egger si Kronospan si altii, ca sa se infrupte. Micii proprietari sint fortati sa vinda, statul a oprit in mod intentionat subventiile, si da subventii doar la pasuni. Le sint taiate parti din padure ca apoi sa fie amendati ca nu isi pazesc si nu platesc paza, Mai platesc si impozit. Hai s**** pt obraznicia cu care incerci sa manipulezi oamenii. Colegii tai stie ? :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Mircea
Valentin Mircea
Valentin Mircea este avocat în cadrul Baroului București din anul 1996, specializat în dreptul afacerilor și Senior Partener la Mircea și Asociații. Mircea este doctor în dreptul concurenței al Universității București din 2013 și din octombrie 2018 este Visiting Fellow la European University Institute la Florența (Italia). În trecut Valentin Mircea a ocupat diverse funcții în mediul privat - KPMG, Sinclair Roche & Temperley (Stephenson Harwood) - și autorități publice (printre altele, vicepreședinte al Consiliului Concurenței (până în 2013) și șef al Corpului de Control al Prim Ministrului, în 2016). Valentin Mircea este licențiat în drept al Facultății de Drept din Universitatea București, titular al unei diplome de studii generale a Universității Sorbonne Pantheon Assas și absolvent de studii postuniversitare în dreptul internațional al concurenței al Universității din Melbourne, Australia. Acesta este autorul mai multor cărți și articole pe subiecte care țin de dreptul concurenței și dreptul afacerilor și este în mod frecvent vorbitor la conferințe de specialitate în România și în străinătate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro