joi, iulie 16, 2020

Cu ce rămânem în urma epidemiei de coronavirus?

Autori:

Claudiu Ivan, Dr. Sociolog

Răzvan Daniel Chivu, Conf. Dr. Medic

Alin Cotigă, Dr. Psiholog

Vremea rațiunii și a statisticilor a venit. Cât mai ține criza? Ce scenarii avem? Cum chestionăm gestiunea țării în perioada asta? Unde ajungem cu această criză a coronavirusului?

În primul rând, cât mai ține criza? Nu există un răspuns definitiv, este practic imposibil de răspuns cu datele actuale. Și nici nu este întrebarea cheie. Cheia este să înțelegem impactul și oportunitățile ivite, cum anticipăm evoluția lucrurilor, cum gestionăm situația și ce vrem să fim ”după aceea”. Vom analiza impactul din punct de vedere medical, social, psihologic și economic. Scenariile evoluției crizei se focalizează asupra acestor perspective.

Impactul medical

Care vor fi pierderile de vieți omenești?

Pornim de la contextul particular românesc, date naționale, și utilizăm concluzii ale evoluției medicale din țări cu zeci de mii de cazuri. Un model matematic statistic internaționalizat, aplicabil pur și simplu oriunde în lume, nu funcționează. Vom utiliza datele care sunt disponibile, identificate aici( 1 ).

Rata vindecărilor/mortalității în urma infectării cu SARS-CoV-2 depinde esențial de structura pe vârste a celor care au contractat virusul – vezi aici( 2 ) p. 19 sau aici( 3 ).

Avem motive întemeiate să credem că în România rata infectărilor a fost, în prima perioadă, mai mare în rândul celor tineri, activi – cei care călătoresc mult, locuiau temporar în emigrație în Italia sau alte țări unde contagiunea cu SARS-CoV-2 luase amploare. Lucrurile au stat diferit în Italia, care a luat măsuri de izolare cu întârziere și unde contagiunea s-a extins agresiv și în rândul celor în vârstă – prin modelul cultural italian, de bogată inter-relaționare inter-generațională, bunici care luau copiii de la școală, se vedeau zilnic cu familia tânără locuind în proximitate etc. În România avertismentul venit din evoluția infectărilor în Italia a alertat și a generat instituirea izolării la domiciliu, suspendarea școlilor (printre primele țări europene care au apelat la această măsură) etc. Principalii beneficiari ai acestei măsuri au fost cei vârstnici, care s-au ținut, în măsură mai mare, departe de membrii tineri ai familiei, cu contacte sociale de risc mai ridicate și deci cu risc mai ridicat de a contracta virusul.

Analiza structurii pe vârste a populației ne arată că populația din Italia este în medie cu 5 ani mai longevivă decât în România( 4 ) și populația este, în general, mai îmbătrânită. Rata deceselor este, deocamdată, aparent mai mică în România (4,7% Ro. vs. 6,8% It.), probabil datorită procentului mare de tineri între persoanele infectate până acum, făcând ca ponderea deceselor celor în vârstă în totalul cazurilor să fie mai mică – vezi graficul următor (epidemiologic vorbind, este vorba despre rata de fatalitate a cazurilor, pe care o vom numi ”rata de deces” pentru a facilita transmiterea mesajului către cititori).

Însă, atenție, rata de deces pe fiecare categorie de vârstă este mai mare în România în comparație cu Italia, precum și cu China sau Coreea de Sud. Altfel spus, pe același interval de vârstă, riscul fatal asociat infectării cu SARS-CoV-2 este semnificativ mai mare în România față de orice altă țară dintre cele la care facem raportarea. Deci, pe măsură ce epidemia va cuprinde un procent ridicat din populația țării, echilibrând procentul vârstnicilor între persoanele infectate, trebuie să ne așteptăm la o creștere semnificativă a ratei de deces.

În privința ratei crescute de deces pe fiecare categorie de vârstă, una dintre variabilele implicate este performanța generală a sistemului medical. Aceasta din urmă contribuie, printre altele, la valoarea inferioară a speranței de viață sănătoasă (HALE – health adjusted life expectancy( 5 )) în România față de Italia.

Nu întâmplător, deci, observăm că rata de deces pe grupe de vârstă este practic decalată cu 10 ani între români și italieni (de ex., decesele în grupa 50-59 de ani în România corespund categoriei 60-69 în Italia, ș.a.m.d.), ceea ce ar fi o expresie obiectivă a vârstei biologice mai înaintate a cetățenilor români.

Mai trebuie amintit faptul că definiția de caz suspect în România a fost modificată de I.N.S.P. pe 23 martie (lărgind cercul); până atunci s-a operat cu o definiție mai restrânsă, ceea ce poate a dus la pierderea unor pacienți (sau chiar decedați) din statistică întrucât nu au fost testați, neîncadrând-se în definiție. Multe dintre cazurile de deces au fost înregistrate post-mortem sau chiar în ziua decesului; sunt cazuri care au venit cumva din afara statisticii celor infectați, persoane care în ciuda simptomelor nu au fost confirmați, nu au fost tratați – așa cum este semnalat și aici( 6 ). În realitate au fost și sunt mai mulți infectați SARS-CoV-2, neintrați în statistica oficială, iar unii dintre aceștia intră în statistica oficială abia post-mortem (cei infectați neînregistrați oficial care se vindecă nu mai intră în statisticile oficiale, însă cei care decedează ajung să între în statisticile infectării cu o probabilitate mai mare).

Pentru a estima o evoluție a lucrurilor în perioada următoare avem două scenarii de lucru.

1. Primul scenariu: pornim de la rata de deces evidențiată în studiile internaționale optând pentru cel mai ”negru scenariu”, adică vom prelua rata de deces cea mai ridicată identificată până acum în cele trei țări pentru care există date sistematice disponibile până în prezent – Coreea de Sud, China sau Italia.

2. Al doilea scenariu: pornim de la rata de deces înregistrată în România până acum, pe fiecare categorie de vârstă.

În tabelul de mai jos putem vedea:

a) structura pe vârste pentru 4356 cazuri confirmate în România – vezi aici( 7 ), rata de deces în ”cel mai negru scenariu” asociată fiecărei categorii de vârstă, respectiv,

b) rata de deces înregistrată la 8.04.2020 pentru cele 205 decese asociate SARS-CoV-2.

* SURSA: https://datelazi.ro/

**The worst scenarios, cf. McKinsey & Company: Coronavirus COVID-19: Facts and Insight, updated 16th March 2020, citat de paper London Scool of Economics

***La data de 8.04.2020 numărul cazurile infectate cu SARS-CoV-2 a fost de 4417. Însă pentru 61 de cazuri vârsta nu a fost stabilită încă, datele fiind în procesare. Nu le-am inclus nici noi în analiză.

Pornind de la aceste probabilități de deces în fiecare categorie de vârstă (a celor infectați cu SARS-CoV-2), putem estima ponderea celor vindecați din totalul celor infectați, respectiv a totalului estimat de decese atunci când vom ajunge la finalul manifestării pandemiei în România (pentru un număr dat de persoane infectate confirmate). În ipoteza că de la 1 iulie nu se vor mai înregistra noi infecții cu SARS-CoV-2 și vom avea o medie zilnică de noi cazuri infectate în aprilie de 450, în mai 400 și în iunie 300, cele două scenarii amintite ne conduc la următoarele rezultate – vezi tabelul următor:

Pe scurt:

  • Scenariul 1 (pentru rata de deces la cel mai ridicat nivel înregistrat în Coreea de Sud, China sau Italia pentru fiecare categorie de vârstă): rata de vindecare 97.7%, un număr de 864 decese asociate SARS-CoV-2 ca urmare a manifestării pandemiei în România.
  • Scenariul 2 (pentru rata de deces la nivelul înregistrat pentru primele 205 de cazuri fatale asociate SARS-CoV-2 în România pentru fiecare categorie de vârstă): rata de vindecare 95.3%, un număr de 1749 decese asociate SARS-CoV-2 ca urmare a manifestării pandemiei în România.

Așadar, marja deceselor asociată SARS-CoV-2 estimată în România poate fi undeva în plaja 864-1749 cazuri – utilizând datele disponibile până în prezent. Ambele valori pornesc însă de la repartizarea actuală pe categorii de vârstă a persoanelor infectate; cum ne așteptăm ca ponderea vârstnicilor infectați să crească, și ratele de deces vor avea valori mai mari decât cele de mai sus.

Mai mult, o dată cu trecerea timpului, pe măsură ce epuizarea personalului medical și a resurselor se vor face resimțite, rata de deces va crește.

Fără îndoială, nu întotdeauna SARS-CoV-2 este în sine cauza decesului pentru cei infectați; în fapt, bună parte dintre aceștia au comorbidități decompensate de virus; dar, putem postula faptul că decesul este provocat de infectarea cu SARS-CoV-2, chiar dacă nu este cauza exclusivă a acestuia (fără contractarea SARS-CoV-2, persoana în cauză nu ar fi murit la acel moment).

Mai trebuie avut în vedere că estimarea ratei de vindecare sau de deces poate depinde și de alți factori conjuncturali care pot conduce rezultatele în afara marjelor calculate: de exemplu explozia unor focare de infectare precum cele din spitalele din Arad și Suceava, relaxarea prematură a condițiilor de distanțare socială impuse, identificarea unor tratamente eficace, modificarea modalităților de înregistrare statistică a cazurilor celor infectați sau înregistrarea inexactă, declanșarea unei campanii de testare preventivă etc.

Impactul psihologic

Izolarea și autoizolarea în această perioadă vin, în mod firesc, cu consecințe pozitive pentru populație, scăzând semnificativ îmbolnăvirile în rândul acesteia. Dacă la început este percepută bine, aducând pentru unele persoane o pauză în activitățile cotidiene sau ca o perioadă similară unei mini-vacanțe, pe termen lung, izolarea are și alte efecte. O altă motivație este teama, care este cât se poate de reală. Evolutiv, frica a fost o trăsătură psihică eficientă în supraviețuire. Mulți dintre noi înțeleg acum mecanismul luptă sau fugă care a funcționat uneori, preventiv, însă care are o valoare limitată în timp. Astfel, sunt persoane care se autoizolează din frica de a nu se contamina, iar majoritatea adoptă izolarea ca măsură de protecție impusă. Dar pentru cat timp?

Evident limitat. Dificultatea vine tocmai din faptul că omul este o ființă socială, care inițiază și întreține contacte sociale cu semenii săi, iar tocmai acest lucru face ca el să supraviețuiască. Studiile pe populații mari arată că sentimentul singurătății – experimentat mai ales de persoanele care trăiesc solitar -, crește riscul anumitor boli fizice( 8 ) și psihice( 9 ). Astfel, ne aflăm într-un paradox: oamenii trebuie să stea in izolare pentru a-și prezerva starea de sănătate, dar izolarea îndelungată are efecte negative asupra stării de sănătate. Suntem construiți să formăm grupuri și să funcționăm în grupuri. Izolarea îndelungată accentuează sentimentul singurătății care, cu timpul, va constitui un factor de stres, punând în pericol chiar sănătatea mintală.

Desigur, unele persoane trăiesc într-adevăr singure, altele sunt cu familia iar acest lucru îi face mai rezilienți la izolare. Însă, nu trebuie uitat că, din punct de vedere psihic, oamenii își desfășoară viața urmărind scopuri și căutând sensuri pentru comportamentele lor. Ele sunt atributul stimulării zilnice cu situațiile noi ale vieții. Mai mult, psihicul are nevoie și de activități rutiniere (desfășurate zilnic la aceeași oră). Fără aceste două componente, după o perioadă de viață în izolare, multe persoane ar putea experimenta stări de inutilitate, lipsa sensului, tristețe, anxietate etc. Acest lucru ne face să ne gândim că, limita izolării ar fi depășită de unele persoane prin comportamente de risc, iar în acest caz cele mai la îndemână ar fi nerespectarea restricțiilor, consumul de alcool sau de droguri sau, din contră, dezvoltarea unor simptomatologii anxioase sau depresive care au la bază gânduri negative repetitive. Peste acest fenomen este posibil să se suprapună lipsa resurselor financiare și incapacitatea de a avea acces la resurse ca urmare a șomajului sub diverse forme, lucru care ar accentua și mai mult teama.

Impact socio-economic

Impactul la nivel economic va fi evident, sunt deja nenumărați angajați intrați în șomaj tehnic. Domeniul HORECA este poate cel mai afectat, dar în general există un blocaj în achiziții, oamenii au devenit mai precauți. În general apetența pentru consum depinde de încrederea în bunul mers al lucrurilor, de un sens pozitiv al viitorului. Producția este de asemenea afectată – să ne gândim de exemplu la închiderea temporară a fabricilor Dacia sau Ford în România. Cu toate acestea, sunt și domenii care au înregistrat creșteri (echipamente medicale de protecție, electrocasnice). Există și un revers al medaliei: anumite categorii de populație înregistrează economii – viața în izolare este mai ieftină pentru cei care aveau bugete dedicate pentru vacanțe, ieșiri regulate în oraș, la restaurant/spectacole/cluburi/cinema/săli de fitness, care aveau buget dedicat achizițiilor de haine sau vizitelor la saloanele de înfrumusețare; cheltuielile de transport și deplasare zilnică au scăzut de asemenea. Scăderea cheltuielilor în perioada aceasta pare un aspect ignorat în analize, iar aceste economii vor reintra în circuitul economic după criza COVID 19.

Organizarea muncii poate înregistra schimbări. Nevoia adaptării la tele-muncă va crea revelația că, în anumite situații, închirierea unui spațiu de lucru la comun este inutilă, munca de acasă putând fi la fel de eficace, cu costuri mai mici – fapt care poate însemna o creștere a eficienței producției în diverse sectoare, de exemplu IT.

În învățământ, suspendarea cursurilor școlare generează creșterea inegalităților de acumulări educaționale. Familiile bine poziționate socio-economic pot menține nivelul de pregătire al copiilor. În cazul copiilor fără acces la resurse IT sau când familia nu poate oferi suportul necesar, ne așteptăm la un regres. Totuși, sunt și oportunități. Educația la distanță a antrenat profesorii și elevii să utilizeze tehnologia, aplicațiile online de interacțiune. În viitor unele sesiuni de pregătire și training se pot permanentiza. De ce să mai faci drumul până la un sediu, într-un oraș aglomerat, cu copilul la un curs de engleză sau la curs la universitate când interacțiunea se poate derula la fel de bine online?

Criza poate stimula inovarea și utilizarea de noi tehnologii în aspecte ale vieții pe care ne obișnuisem să le facem altfel (de exemplu organizarea votului – prelungirea crizei va oferi imboldul organizării votului electronic) sau va revaloriza importanța socială a anumitor ocupații, inclusiv alocările bugetare care decurg din aceasta( 10 ).

Sistemul medical va primi poate cea mai importantă primenire. Experiența generată de SARS-CoV-2 va rămâne o vreme în mentalul colectiv. Investițiile pentru capacitatea de gestionare a unei crize sanitare probabil vor crește.

Criza a arătat slăbiciuni ale sistemului medical, un element-cheie fiind infectarea personalului medical care poate îmbolnăvi apoi pe scara largă persoane vulnerabile (deja internate în spital pentru alte afecțiuni, unele grave); acest eveniment nefericit a crescut rata deceselor în România, așa cum am arătat. Este un aspect unde România stă foarte prost, peste 15% din pacienții COVID 19 sunt personal medical( 11 ); cazurile de la spitalele “D. Gerota” din București sau județean Suceava sunt deja celebre.

Criza COVID 19 demonstrează rolul negativ al restructurărilor (”eficientizării”) sistemelor sanitare europene în urma crizei financiare din 2008-2009. Majoritatea țărilor au restrâns cheltuielile medicale la minimum posibil, neluând în calcul nici dezechilibrul sanitar imediat ce va apărea în cazul unor provocări (epidemii, conflicte armate, catastrofe naturale) și nici rolul esențial al stării de sănătate a populației pentru normalitatea socio-economică.

După criza COVID 19 este de așteptat ca cel puțin țările dezvoltate să revină asupra poziționării sistemului sanitar, prin investiții reprezentative în resurse medicale materiale și umane. Din acest punct de vedere, probabil oferta adresată forței de lucru calificate din estul Europei de către țările din vestul și nordul Europei va crește. În funcție de problemele autohtone cu care se vor confrunta profesioniștii din sănătate în această perioadă (propria protecție, organizarea activității, accesul la materiale și medicamente, protecția socială pentru familie) și atitudinea Guvernului față de această categorie este posibil să ne confruntăm cu intensificarea procesului de emigrare.

NU în ultimul rând, solidaritatea socială va fi reconfigurată și rechestionată. În anumite sensuri importanța celuilalt va fi reevaluată, scala de valori se va reașeza pentru o vreme. Desigur, familia se va reîntări ca bastion de siguranță; nevoia acțiunii colective, coordonate, va fi revalorizată, de aici un regres anticipat al individualismului. În același timp, accente rasiste, mecanisme de identificare a unor țapi ispășitori pot ieși la iveală, precum etnicizarea grupurilor care încalcă regulile izolării etc.

Una peste alta vom pune în balanță, încă o dată, viața cu necesitățile materiale. Viața în sine este cea mai importantă valoare, se află la baza sistemului nostru normativ, arhitecturii noastre existențiale. Pentru a păstra viața, merită sacrificiul bunăstării economice. Însă până la un punct, există un astfel de punct teoretic cel puțin, în care declinul economic poate afecta chiar el viața, subzistența. La un moment foamea va putea să doară mai mult decât boala. Este deci cazul să planificăm atent ieșirea treptată din starea de izolare, pentru a atenua consecințele în plan economic și social.

Concluzii și implicații

Izolarea impusă trebuie păstrată, fără îndoială, încă o perioadă. Există riscul unei explozii a cazurilor complicate, care necesită spitalizare, depășind la un moment dat numărul critic de cazuri care pot fi gestionate de sistemul medical românesc. Atunci rata de vindecare va scădea dramatic. Focarele de infecție spitalicești complică și mai mult situația.

Relaxarea condițiilor impuse de distanțare socială nu poate avea loc decât gradual, este firesc. Analiza de aici atrage atenția că acest model al relaxării condițiilor de izolare impusă trebuie să aibă în vedere impactul asupra structurii pe vârste a celor infectați. Benefică ar fi o analiză atentă, împreună cu specialiști în sănătate publică, pentru a defini cât mai precis limita inferioară de vârstă a grupului vulnerabil. Orientativ, recomandabil ar fi ca relaxarea să vizeze mai întâi persoanele tinere, până în 50 de ani, fără boli care predispun la acutizarea efectelor infectării cu SARS-CoV-2 și care nu locuiesc cu persoane mai în vârstă. Persoanele peste 60 de ani trebuie asigurate, ținute la distanță cât mai mult posibil de contractarea virusului, până la apariția unui tratament eficace sau până când riscul infectării va deveni nesemnificativ. Atenție, este vorba de păstrarea distanțării sociale a celor vulnerabili nu doar în raport cu societatea, dar și cu membrii familiei dacă aceștia se expun contactelor sociale. Analiza celor 205 cazuri de deces de până acum (8.04.2020) ne arată că aceștia au vârsta medie de aproximativ 66 de ani.

Dacă se relaxează măsurile de distanțare socială pentru tineri/copii, iar seara ei vin și stau la masă cu părinți/bunici în vârstă, nu rezolvăm nimic. Trebuie transmisă intens necesitatea distanțării sociale pentru vârstnici și grupurile vulnerabile, inclusiv în raport cu membrii familiilor lor. Chiar și pentru tineri, reintrarea în circuitul social trebuie făcută sub auspiciile prevenirii răspândirii virusului, cu mască, mănuși, igienă sporită, distanță în comunicarea cotidiană față în față, igienizarea spațiilor comune etc. O provocare va fi participarea școlară a copiilor, căci în multe situații bunicii erau singura soluție disponibilă pentru preluarea de la școală a copiilor. Trebuie găsite reglementări speciale, de genul flexibilizării programului de lucru pentru părinți, transport asigurat de primării, programe de tip “școală după școală” . Merită acest efort pentru a salva ce se mai poate din economie fără pierderi de vieți omenești.

Foarte important este să învățăm din experiența altora. Extrem de relevantă este, de exemplu, soluția finlandeză care își propune testarea aleatorie în masă, pe eșantioane mari, indiferent de istoricul medical, pentru evaluarea gradului în care populația a dezvoltat anticorpi împotriva SARS-CoV-2: ”….dacă o localitate a ajuns deja la imunizarea unui procent ridicat din populație, se poate considera că, atât timp cât persoane în vârstă și cei cu comorbidități vor continua să stea în casă, izolați, restul comunității poate reveni la normal. Transmiterea nu va mai avea aceeași virulență, cazurile noi de infectare vor fi mult mai puține, iar spitalele vor face față noilor cazuri.” ( 12 )

Despre autori:

Claudiu Ivan este sociolog, a studiat în cadrul unui doctorat la Universitatea din Bucureşti și în cadrul unui Master la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia, unde a studiat metode și tehnici statistice de analiză avansată a politicilor sociale. Claudiu Ivan are peste 15 ani de experienţă în cercetare socială şi management de proiecte de cercetare derulate în cadrul unor organizaţii publice, companii private de cercetare, organizaţii non-guvernamentale.

Răzvan Daniel Chivu. Absolvent al Facultății de Medicină, U.M.F. ”Carol Davila” din București în 2002. Conferențiar universitar la U.M.F. ”Carol Davila” din București. Peste 13 ani experiență în domeniul sănătății publice și managementului sanitar.

Alin Cotigă. Psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Universitatea din București.

Bibliografie

Holt-Lunstad, J., Smith, T.B., Baker, M., Harris, T., Stephenson, D. (2015). Loneliness and Social Isolation as Risk Factors for Mortality: A Meta-Analytic Review. Perspectives on Psychological Sciences, 10 (2), 227-237.

Hawkley, L. C., Capitanio J. P. (2015). Perceived social isolation, evolutionary fitness and health outcomes: a lifespan approach. Philosophical Transactions af the Royal Society B, 370 (1669).

Paolo Surico and Andrea Galeotti. (2020). The economics of a pandemic: the case of Covid-19. London Business School. Disponibil aici: https://icsb.org/theeconomicsofapandemic/ (8.04.2020)

https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-age-sex-demographics/ (8.04.2020)

https://datelazi.ro/ (8.04.2020)

https://covid19.geo-spatial.org/dashboard/statistici/statistici-generale (8.04.2020)

https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2816%2931460-X (8.04.2020)

NOTE_______________________________

1 https://datelazi.ro/ și https://covid19.geo-spatial.org/dashboard/statistici/statistici-generale (8.04.2020)

https://icsb.org/theeconomicsofapandemic/ (8.04.2020)

https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-age-sex-demographics/ (8.04.2020)

http://www.healthdata.org/results/country-profiles (8.04.2020)

https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2816%2931460-X (8.04.2020)

https://www.mediafax.ro/coronavirus/dr-gabriel-diaconu-rata-de-supravietuire-printre-bolnavii-de-coronavirus-in-romania-putem-avea-intre-6-000-10-000-de-cazuri-in-urmatoarele-3-4-zile-19048675 (4.04.2020)

7 https://datelazi.ro/ și https://covid19.geo-spatial.org/dashboard/statistici/statistici-generale (8.04.2020)

8 Holt-Lunstad et al., 2015; Hawkley, L. C., și Capitanio J. P., 2015

9 Hawkley, L. C., și Capitanio J. P., 2015.

10 https://cursdeguvernare.ro/pregatiti-va-urmeaza-noi-schimbari-majore-30-de-experti-30-de-previziuni-despre-cum-coronavirus-va-schimba-lumea.html?fbclid=IwAR2D8o0yeIXqgZ7YPR-_zfGPteaN2Gn-JiT6EfQd0VMFlvTccam6nkY8WO0 (8.04.2020)

11 https://www.rfi.ro/social-120054-ministerul-sanatatii-primul-deces-urma-infectarii-cu-noul-coronavirus-un-ambulantier (8.04.2020)

12 https://cursdeguvernare.ro/finlanda-incepe-testarea-populatiei-pentru-depistarea-anticorpilor-s-ar-putea-estima-raspandirea-covid-19-si-fundamenta-masuri-de-iesire-din-carantina.html?fbclid=IwAR3Tkuoh99apxCBfv2WyopV7APfhCwHUueM20aBhJ6H7Unp6rDJFbuQvpOQ (8.04.2020)

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Parerea mea e ca nimeni nu stie nimic. Am citit jde statistici, urmaresc https://www.worldometers.info/coronavirus/ nu se poate trage nici o concluzie.
    Imprastierea datelor, de la tara la tara, de la zi la zi, e atit de mare ca nici o simulare nu poate sa spuna nimic.
    Nici macar treaba cu batrinii nu e clara, pe de o parte s-au insanatosit unii de 95, 103 ani si s-au dus altii tineri. Ca nu numai virsta in sine conteaza ci mai ales vigoarea corpului fiecaruia, si poate, de fapt sigur, cum vrea Dumnezeu.
    Cu atit mai greu si mai putin credibil e sa se faca predictii..

    • „Parerea mea e ca nimeni nu stie nimic.”

      Parerea mea e ca foarte multa lume are o idee destul de buna despre ce se intimpla. Iar specialistii in domeniu (medici etc.) stiu exact despre ce e vorba. Dar tac ca sa nu ramina fara job. Sau fara vreun Nobel. Sau cu cariera stiintifica exceptionala distrusa in doar citeva zile de exterminatorii publici din massmedia.

      Singurii care macane sint specialistii evadati din sistem. Cum ar fi fostul medic Fumurescu. Sau cum e Sucharit Bhakdi, o somitate in microbiologie. Pensionar fiind, pot sa-i mai ia caii de la bicicleta.

      Cei care nu stiu nimic si sint panicati si dezorientati sint, totusi, peste 50% din electorat. Adica suficienti (intr-o democratie) ca sa obtii voturile necesare si, cu astea, „legitimitatea” de a da legi, decrete si ordonante militare dupa pofta inimii.

      • Se poate chiar mai bine de-atât: în urmă cu vreo 40 de ani, Ceaușescu a reintrodus pedeapsa cu moartea până și pentru infracțiuni economice. Mai știe cineva cum a murit el însuși? :)

        Pe mine mă amuză nonșalanța ministrului de Interne. El chiar are impresia că o să primească ovații după toată povestea asta? :)

  2. „Izolarea și autoizolarea în această perioadă vin, în mod firesc, cu consecințe pozitive pentru populație, scăzând semnificativ îmbolnăvirile în rândul acesteia.”

    Îmi este greu să deduc căruia dintre reputații specialiști îi revine concluzia aceasta.

    Eu observ că bolnavii cu alte afecțiuni decât cele contagioase, COVID sau alte asemenea, sunt neglijați, riscul de agravare a bolilor pe care le au este mai mare. La toate posturile TV rulează mesaje în care cetățenii sunt îndemnați să nu apeleze la serviciile medicale de urgență (nici nu mai există urgență în reacția lor), astfel că cei găsiți decedați de rude în case se înmulțesc.

    Ceea ce remarc, de asemenea, este abrutizarea forțelor de ordine, care în contextul frustrărilor proprii, pe de o parte, și a restrângerii drepturilor cetățenești pe de altă parte, se comportă bestial cu cetățenii care nu au completat, sau au completat greșit documentele care le dau dreptul să iasă din case.

    Prezența abuzivă a armatei în transportoare blindate și cu armament de război în centrul Capitalei întărește sentimentul autorităților că au libertatea de a comite orice fel de abuzuri asupra populației.

    Acestea sunt consecințele pe care le văd eu. Și nu mi se pare a fi pozitive. Alții, poate că văd altceva…

      • „In Europa e la fel, vezi Spania, Franta si Italia.”

        Poate că dumneavoastră, trăind pe-acolo, le vedeți, eu însă la TV nu am văzut militari în transportoare blindate patrulând echipați cu armament de război nici prin centrul Madridului, nici în cel al Parisului, nici al Romei. Scuzați-mă vă rog dacă greșesc, aștept cu interes link-ul către imagini.

        De asemenea, nu am auzit de vreun anunț din partea Spaniei, Franței sau Italiei de a se autosuspenda din CEDO.

        Apoi, nu am informația că vreunul dintre statele menționate să fi emis un act normativ precum cel de mai jos, în care NIMENI nu definește clar urgențele medicale, acestea putând fi interpretate, în lipsa unor proceduri precise, în mod discreționar, de către registratorii aflați la porțile spitalelor, care permit sau nu accesul în curte pacienților, după cum au chef.

        https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1638-ordinul-comandantului-actiunii-74553-07-04-2020/file

        Nu mai continui cu noianul de inepții ale autorităților române, pentru că încep să mă enervez pe măsură ce mi le amintesc.

        …Apropo, de astăzi nu mai avem voie să exportăm orez… Tâmpenia asta a fost decisă într-o țară care nici nu exporta orez, pentru că practic nici nu mai cultivă. ,,,Dar, au uitat să spună ce fac agricultorii cu recolta de grâu pe care nu mai au voie să o exporte, în contextul în care nu există contracte ferme de vânzare pe piața internă! Se rechiziționează ? Cumpără statul cerealele? Nimeni nu știe. Te doare mintea!

        • Avem un presedinte de format european si sunt convins o data cu terminarea crizei el va fi primul care va pune capat masurilor actuale.
          Romania are particularitatile ei de care trebuie sa tina cont, sutele de mii romani intorsi in tara din zone extrem de contaminate, sistem de sanatate precar, personal in parte iresponsabil, autoritati pe plan local in parte incapabile de gestionarea situatiei si de multe ori insasi concetateni care nu au inteles gravitatea situatiei.
          Sunt vremeuri grele pentru toti si nu doresc ca Romania sa intre in randul tarilor cu zeci de mii morti precum in Italia, Spania sau GB.
          In Paris armata patruleaza inarmata.

          • S inca ceva, in New York pe o insula in Bronx mortii sunt aruncati in gropi comune si exista spatii mobile pt depozitat mortii, sunt romanii in masura sa suporte asemnea imagini ?

            • @Ursul Bruno – propagandă antimericană ieftină. Un stat ca New York ”produce” în mod obișnuit cam 25 de morți neidentificați pe săptămână, care trebuie și ei îngropați undeva. La momentul de față, e de așteptat ca New York să ”producă” 100-150 de morți pe săptămână, care trebuie și ei îngropați undeva. Pentru informarea ta, populația statului New York e comparabilă cu populația României, ba chiar s-ar putea să fie un pic mai mare, în termeni reali.

          • „nu doresc ca Romania sa intre in randul tarilor cu zeci de mii morti precum in Italia, Spania sau GB…”

            Probabilitatea este mică, în primul rând din pricina diferențelor în privința populației/numărului de cetățeni. Nu este imposibil, dar putem vorbi, mai degrabă, de rate ale deceselor precum în statele menționate. În fine…

            Nu măsurile adoptate, în sine, sunt cele la care m-am referit în comentariu, ci modul aberant în care au fost adoptate, unele cu totul inepte, iar altele cu încălcarea Constituției, deși ar fi putut fi respectate toate normele, iar autoritățile ar fi putut avea o atitudine rațională.

            Și asta, mă iertați, cu actualul Președinte „de format european” etc.,în funcție.

            De fapt, domnia-sa nu mai are treabă cu electoratul… Este la aldoilea mandat, iar probabilitatea de a fi suspendat după proximele alegeri parlamentare (și cu mult mai puțin înainte) este extrem de redusă.

            .. Dânsul visează deja la funcții înalte europene după terminarea mandatului în România, pentru a-și putea arunca grațios paltonul și pe mașinile de la Bruxelles.

            • Aveti pe cineva in Canada, intrebati de masurile care s-au adoptat in tara respectiva iar de Harald ce sa mai spunem, nu vrea sa inteleaga, nu ca ar fi prost, este orbit de propriul intelect, apropo unde este „prietenul Svejk” ? nu mai participa respectiv s-o fi ascuns in vre-un cotlon de frica virusului sau astepta articole din partea idolului preferat.

  3. Chiar nu ne putem pronunta inca . Scenarii de tot felul apar si dispar – pe aripile vintului – . Virful, ca forma statistica al pandemiei ,nu a fost atins inca in Romania .Multe sunt necunoscutele ce pot aparea in viitorul imediat . Speranta , in aparitia unui tratament sau macar al unui vaccineste totusi redusa ca aparitie in viitorul imediat . Izolarea si non contactul intre oameni este singura forma ce produce nonraspindirea virusului la scara larga . Ingrijoratore este insa posibilitatea ca cei care au trecut prin infectarea cu coronavirus sa se infecteze a doua oara ,asa cum in media ne este deja aratat . Daca nu se produce o imunizare si virusul ataca si persoanele ce deja au avut forme usoare de coronavirus si care au fost declarati vindecati , lucrurile se complica .Apar semne pe – ici pe colo – ca nu sunt declarate in integralitate toate datele ce ne arata numarul exact de persoane existente cu forme grave si nici numarul exact al deceselor survenite ca actiune a coronavirusului . O imagine globala corecta nu exista si nici un raspuns unitar ce ar putea pune -cap la cap- cunostiintele tuturor avind ca scop final si rezultat final un medicament anti viral eficace .Fiecare incearca pe cont propriu sa incerce obtinerea unui astfel de tratament .Cu totii stam cu -sufletul la gura- sa vedem cine va fi cel capabil sa conceapa (nu neaparat un tratament nou ,poate o combinatie intre doua sau mai multe forme de tratament deja cunoscute ) tratamentul impotriva coronavirusului . Cine poate face primul asta este marele cistigator al sufletului tuturor pe intreaga planeta . Apar insa , in lume , tot mai multe contestari privind modalitatea de confirmare si actiune initiala ce ne arata ascunderea adevarului in momentul zero al descoperirii existentei si al actiunii virusului .Tot mai multe voci ne arata vinovatia celor ce au ascuns pentru o buna – bucata de timp- prezenta coronavirusului . Acest punct de plecare va reprezenta curind o moneda de negociere in discutiile inerente , din viitorul apropiat , intre marile puteri ale lumii . Pagubele uriase ,ca rezultat al acestei acuze ,ce deja capata forme juridice (va imaginati daca o intreaga omenire se raliaza in jurul aceste idei ) trebuiesc platite de cineva . Dosarul pe aceasta cauza pare a se ingrosa – pe zi ce trece – si nu as fi surprins ca la un moment dat sa fie prezentat peste tot in lume . La nivel de – Romania- cu unele exceptii (mai degraba cazuri de nerespectare a metodologiei trimise in teritoriu de la centru si uneori cu posibile mici tendinte de rea vointa oarecum insuficient controlate emotional ) pina in prezent epidemia nu a facut un numar mare de victime asa cum vedem in tari mult mai dezvoltate decit tara noastra . Unele teorii converg catre vacinarea si de – TBC- a cetatenilor in copilarie , ce a redus riscul de infectare sau altele care isi -indreapta privirea- catre asocierea riscului major a cetatenilor mai in virsta si care au si alte boli grave asociate . Ultimele stiri ne preznta insa un efect secundar al imbolnavirii cu coronavirus ce ar slabi sistemul imunitar al celor deja considerati vindecati . Revenirea , ca posibilitate, a imbolnavirii cu virusul atit de criminal ,devine atunci din ce in ce mai mare . Putem oare spune – ca planeta se razbuna- asa cum papa FRANCISC ne-a sugerat cumva ? Putem crede acum cuvintele Gretei Thumberg ce ne cer de ceva vreme curatarea planetei . Putem oare sa acceptam teorii conspirationiste ce tin de o asa zisa Oculta Mondiala ? Putem sa ne intoarcem eficient la metodele anti gripale folosite de batrinii nostrii (infuzii cu abur ,aplicarea pe piept de prisnite cu saculeti cu sare supraincalzita , inhalarea aburului produs de tuica fiarta si consumului ei cit de fierbinte posibil si cite alte metode nu or mai fi fost in copilaria unora dintre noi). ?Desigur alegerea este la indemina fiecaruia dintre noi si fiecare poate sa creada si sa faca ceea ce doreste . Revenind la – oile noastre- si la aceasta bucata de lume din care facem parte ,intelegem nevoia de unitate Europeana acum mai mult ca oricind . Chiar daca libera circulatia a persoanelor este oprita temporar libera circulatia a marfurilor ,eliberarea cailor de transport , interconectarea cunostintelor epidemiologice si luarea unor masuri comune (cea mai cunoscuta fiind izolarea ) ,posibilitatea accesului la sume uriase unele fara rambursare , posibilitatea folosirii unor sume restante ce nu au putut fi accesate si acum puse la dispozitie , plata partiala de catre UE a materialelor necesare in tratarea efectelor pandemiei , imprumutul posibil acum pina la cuantumul unei sume echivalente cu 60% din PIB, liberalizarea exporturilor de medicamente , trimiterea in ajutor a unor persoane specializate in combaterea pandemiei , toate acestea ne unesc mai degraba decit sa ne desparta . Nici un stat din cele membre nu poate face fata de unul singur situatiei si fara UE ca un intreg suntem fara ajutor . Romania ,mai mult ca oricine este conectata azi la comertul intercomunitar . Proportia existenta de 80 % din totalul schimburilor comerciale face ca Romania sa beneficieze, pe masura ce pandemia se retrage, de redeschiderea unor capabilitati economice ce duc automat la redeschiderea unor alte capabilitati conexe . Este insa evident ca pandemia , efectele ei , necesita costuri foarte mari ce vor fi platite in timp tot de noi ,nu exista solutii miraculoase .O noua Uniune Europeana se va construi dupa incetarea pandemiei si aparitia unor noi reguli de functionare este vizibila la orizont .Decizia va deveni mult mai concentrata la centru (Bruxelles ) si viitorul ne va pune in fata nevoia de digitalizare totala a aparatului de stat si implicarea cit mai redusa a statului in decizia economica si politica . Cerintele cetatenesti exprimate pe tot parcursul anului 2019 , impozitarea pensiilor speciale, miscsorarea numarului de parlamentari , miscorarea numarului de persoane asociat cu aparatul de stat , alegeri locale in doua tururi , unificarea datelor celor doua forme de alegeri parlamentare si prezidentiale si unificarea duratei mandatelor la cinci ani . Multe alte cerinte populare vor trebui puse in practica de reprezentantii noului parlament rezultat in urma alegerilor din acest an .Singura noastra speranta este insa ca pandemia sa zica singura STOP.

    • NU trebuie unificate alegerile! Oar manfatele de 5 ani pt. palavramentari sunt PREA lungi! Chiar si astea de 4 ani sunt prea lungi! :P

  4. Un articol amplu adaptat la particularitatile romanesti, calcule dupa modele matematice fiind teoretice care pot arata o stare de fapt si pot anticipa cateva scenarii insa in acesta pandemie cel mai mare risc nu este virusul, sunt obiceurile, deprinderile, disciplina etc.etc a oamenilor care dupa cum vedem prezinta mari particularitati la nivel european.
    Occidentali din nord mai reci si distantati au mai putine probleme decat cei din sud care pana acum la orice intanire spre exemplu se pupau.
    Modul de viata al famiilor depinde extrem de mult de rata de infectie, cei din sud de regula, mai multe generatii sub acelasi acoperis, cei din nord distantati, batranii in casele si apartamentele lor iar tinerii la fel, este un aspect al nivelului de trai, al veniturilor mai consistente a celor din nord fata de cei din sud.
    Medical o sa avem decedati ca peste tot, depinde cum raportam, toti fiind acum rapusi devirus sau urmare a altor boli, in occident pe acesta tema exista discutii aprinse, la ce folos, mortui mort.
    Acesta perioada care pt omul de rand este un calvar, pt stasticieni si scenaristi o peroada de maxima efervescenta.
    Modelele matematice lucreaza cu multe variabile si ajunge ca una sa iasa din schema datorita factorului uman si calculele sa nu mai fie corecte, nerespectarea procedurilor de igiena dintr-un spital, vezi Suceava, si numarul decedatilor poate „exploda”, la nivel Romania cei mai mult provenind din zona respectiva.
    Calculele sunt bune insa trebuie privite cu o anumita retinere.
    Efectele impactului economic sunt imprevizibile, majoritatea economistilor vazand o recesiune severa insa si aici cu particluaritatile fiecarui stat in parte.
    Romania poate profita pe termen mediu din acesta criza datorita reasezarii economiei europene, vor fi multe firme din occident care isi vor reloca productiile din China inapoi in Europa, datorita nivelului de salarizare mai scazut intreg estul european putand deveni
    un ” emergent market” cu un potential nebanuit, depinde de decidentii politici de cum vor reusi sa atraga investii cat mai multe oferind un cadru legal corespunzator, actualul parlament romanesc nefiind actualmente in masura s-o faca datorita factorilor bine cunoscuti.
    In opinea polarizarea celor 3 mari blocuri economice la nvel mondial va deveni o certitudine, cel nordamerican, cel european si asiatic insa fara renuntarea la globalizare ea va continua fiecare dinte aceste blocuri avand nevoie unul de altul.
    Africa si America de Sud vor deveni interesante, mai ales pt europeni acestia vor incerca sa profite de potentialul uman a acestor zone prin investii economice directe.
    Nu vad nici o problema in suspendarea cursurilor din scoli si universitati, cu un plan inteligent, totul se poate decala si recupera, aici fiind nevoie de calitati manageriale si mai putin de recomandari din spatiul politic.
    Cu cat oamenii vor sta mai mult inchisi vor apare probleme psihice, mai ales la cei singuri, batranii probabil suportand mai bine situatia decat tinerii cate sunt mai labili.
    Asististam la ora actuala la un experiment unic in istoria omenirii, nemaintalnit la nivel global, pt unii obiect de studiu pt altii o catastrofa.
    A-si mentiona insa un aspect, dupa terminarea nebuniei societatea civila trebuie sa se organizaze si sa actioneze clasa politica in judecata, sunt foarte multe aspecte care trebui clarificate, pt totdeanua, cel putin la la nivel nationa lsi european.
    Sunt deja voci care cer consecinte juridce in fata Chinei, tara care a musamalizat intrega pandemie si nici acum nu este dispusa sa joace cu cartile pe fata.
    Europenii nici pana astazi nu sunt in masura sa-si uneasca fortele de cercetare in gasirea unui vaccin / medicamet, in fata situatiei in care ne aflam, a pagubelor economice cauzate inadmisibil.
    Pt aceste pagube in primul mediul politic trebuie tras la raspundere, penal, pt neglijenta, punerea in pericol a vietile a miloane de oameni si chiar omor cu premeditare..
    In orice caz pana la gasirea unei medicatii si vaccin corespunzator vietile nostre nu vor reveni la normal chiar daca va incepe in viitorul apropiat o relaxare pe etape si treptata.

    • La nivelul Org. Mondiale a Sanatatii, ca parte a ONU, f. tara transmite date statistice privind mortalitatea infantila pana un an de zile. Apoi morbiditatea si mortalitatea generala. La detaliu se poate raporta pe grupe de varste. De aceea discutiile sunt in toi, pentru ca nu stiu in ce categie se inscrie un deces, pandemie ori boli asociate. Din aceste date statistice pe morbiditate, f. tara trebuie sa faca programele nationale de sanatate. Dar Ro este in urma la multe capitole de sanatate si nici nu stiu cata raportare corecta face.

      • Sa fim seriosi, nimeni nu stie de fapt exact despre ce e vorba, cum se fac raportarile si toate analizele iar organizatia mondiala a sanatatii este subminata si compromisa.

        • Stiinta statisticii are reguli si formule precise. Problema nu este ca nu se stie ci cat de corecti si obiectivi suntem noi. Pentru ca R.P. Chineza este banuita ca nu a dat informatii si raportari la timp si corecte si sa ajuns la pandemie. Unde este multa coruptie exista si multa minciuna.

  5. Domnule Ivan,

    Bună ziua! Să le luăm pe rând:
    1). Ar trebui luate în calcul toate tipurile de decese în intervalul studiat. Spre exemplu, cele din accidente rutiere (vezi rezultatul indirect al „distanțării sociale”). Sau cele din alte cauze: gripa sezonieră etc… Defalcat, cu și fără „infectare cu Covid-19”. Comparativ: Pandemie vs. fără Pandemie.
    2). Întrebarea care nu are răspuns este: „Cât de puțină cantitate de virus este necesară pentru dezvoltarea imunizării colective și, simultan, reprezintă prea multă din perspectiva declanșării decesului celor vulnerabili?”;
    3). Va veni momentul (vă rog să rețineți această observație drept pertinentă) în care se va face public următorul calcul (per capita și țară/planetă): costurile crizei economice declanșate de pandemie vs. numărul de victime cauzate de pandemie. Din această perspectivă sunt convins că sunt – să le zicem – cinici care se „roagă” ca numărul morților să fie cât mai mare, astfel încăt „măcar să fi meritat” (personal nu cred că va fi așa… adică, nu „se va fi meritat”…) În acel moment se va declanșa o altă vânătoare de vrăjitoare: vor fi căutați și demascați cei vinovați de inducerea fricii, a panicii… și vor fi arătați cu degetul…

    Evident că mai sunt și alte variabile de luat în calcul pentru a rafina o imagine de ansamblu cât mai apropiată de analiza exhaustivă a acestei pandemii, dar este cert că și de data asta se dovedește că niciodată post-factum frica n-a păzit bostănăria… Butada e funcțională doar ante-factum…

  6. Ciorba nu se mănâncă atât de fierbinte cum e gătită.

    Înjurăturile socilalistului portugez la adresa ministrului olandez de finanțe, avertizarea socialistului spaniol Sanchez la adresa Olandei, acuzarea premierului italian Giuseppe Conte cu vorbe mari „nord-vestul” distruge UE.27 dacă nu acceptă ideologia socialistă din sudvest ” banii altora” numiți Euro Bonds &Corona Bonds sunt numai vorbe.
    Miniștri de finanțe din UE.27 au aprobat joi 9 Aprilie un pachet de 500 miliarde Euro:
    1: SURE sprijinul somajul tehnic/ Kurzarbeit cu 100 miliarde Euro din partea Comisiei.
    2: Bani de la Banca de investiție UE EIB pentru intreprinderi mici și mijlocii, 200 miliarde Euro
    3: ESM Fondul Monetar creat după criza 2008 pentru ajutor într-o nouă criză pune la dispoziție 200 miliarde Euro.
    Urmează cearta obisnuită în consiliul ministerial al șefilor de state pentru budgetul UE.27 al anilor 2021- 2028 în volum de peste 1.000 miliarde Euro. Lipsesc banii britanicilor în mărime de ca. 75 miliarde Euro.
    A murit denumirea Corona Bonds & Euro Bonds refuzată de Olanda, Austria, Finlanda și RFG. Nouă state „naționale” cer acești „bani de la alții”, zece din ZE.19 refuză. România nu e în ZE.19 Zona Euro, nu e în Schengen.
    Urmează botezarea unui „fond de relansare economică”, unui fond de conjunctură sub eticheta „ Fond U. von der Leyen” la toamna 2020. Câti bani? Cine „plătește”?
    După terminarea pandemiei Covid-19 și scăderea economică, micșorarea BIP în statele „naționale” UE.27 în mărimi foarte diferite (in RFG cu 6- 8 % BIP) intră în actiunea fondul de sprijinire a „conjuncturii economice”.

    După pandemia virusului sars-cov-2 nimic nu mai e ca înainte de pandemie? Economia slăbită? Șomaj mare?
    Liberté, Égalité, Fraternité. Acum e nevoie de Fraternité& Santé.

    Toamna se numără bobocii.

    • Stimabile, esti inca convins ca UE poate mai functiona ? de ce reticienta nemtilor, austriecilor si al olandezilor este asa de mare in fata cereri eurobondurilor si de ce criza actuala a pornit taman in Italia ?
      Italia este o tara comunista, corupta si nefunctionala condusa de guverne incompetente, ultimii 10 ani fiind o catastrofa, o data cu venirea lui Matteo Renzi la putere situatia agravandu-se si mai tare.
      Ce treaba are virusul cu acesta stare de fapt ?
      Italia falimentara datorita politicilor economice catastrofale, a haosului financiar a devenit o data cu venirea guvernelor socialiste la putere prada usoara pt chinezi care au subminat intr-o masura foarte mare zona puternic industrializata din nordul tarii.
      Poate unii si altii s-au pus intrebarea cum pot functiona banci si intreprinderi falimentare in continuare, datorita infuziei ilegale de capital chinez.
      Chinezii au „atacat” Europa in punctul ei cel mai vulnerabil, Italia, o tara a carei economie subterana se ridica la ca. 50 % din intreaga ei productie industriala. de ce ? coruptia si incapacitatea statului in luarea unor masuri ferme, chinezii facand ce am invata in armata, cauti punctele slabe ale inamicului.
      Chinezii cu ingaduinta guvernelor italiene socialiste a inceput sa cumpere in draci ce gaseau in nordul Italiei, industrie, telecomunicatii, sevicii si mai ales industria de moda si lux.
      Chinezii au calcat legile tarii, ale uniunii europene fara ca cineva sa reactioneza, Italia fiind stat NATO cu baze importante, SUA, GB, Germania au inchis ochii.
      Chinezii au „investit” in Italia 52 miliarde de euro in Italia cumparand complet sau in parte multe firme si banci.
      „CMEX (China Milan Equity Exchange) è la prima piattaforma costituita per facilitare le acquisizioni societarie transfrontaliere tra aziende italiane e cinesi” e mai pe intelsul nostru.
      Prin CMEX s-au scurs miliarde de euro catre China fara ca cineva sa poata interveni, statul italian fiind partas la toate escrocheriile fianciare.
      Firme ca: Fiat-Chrysler, Prysmian, Terna, Pirelli, Ferretti yachts, Sergio Tachini, Miss Sixty, Krizia sunt pana la 100 % in mana chineza, guvernul Renzi facilitand intrarera chinezilor pe piata italiana fara nici o opreliste si controale financiare.
      Au intrat zeci de mii de chinezi legal si ilegal in tara care au lucrat si lucreaza in continuare in industria subterana, nefiscalizata a tarii, profituri enorme fiind scoase din tara si directionate catre China.
      O data cu venire lui Salvini de la lega Nord aceste practici a fost ingradite, stim bine cat a stat Salvini la putere si de ce a fost mazilit fiind inlocuit cu Conte, fostul sau agiotant care acum se comporta la fel precum Renzi.
      Conte a redeschis porturile pt emigranti asa cum a fost iar facilitata intrarea chinezilor in tara, mai ales din zona Wuhan.
      Sistemul de sanatate italian nu a putut face fata viruslui pt ca regimurile de stanga au directionat fonduri alocate pt sanatate catre problamatica imigrantilor care au invadat tara cu aprobarea intregii comunitati europene care insa nu a fost in masura sa gestioneze problema la nivel european, Italia fiind lasata singura.
      Bani care de fapt au fost alocati sistemului de sanatate italian au fost directionati pt platirea venitului garantat, o masura populista comunista.
      Si ar mai fi multe de spus, ma opresc, sa traga fiecare concluziile, sa caute pe net si poate intelege de ce virsul a pornit in Italia cu toate consecintele dintre cele mai grave pt populatia tarii si a Europei si de ce tarile din nord nu doresc nici in ruptul capului eurobondurile care nu fac altceva decat sa arunce intr-o criza a datoriilor majore intreg spatiul european, da si Romania iar China rabdatoare asteapta pana apare urmatorul candidat.

      • Libera circulație a persoanelor e un țel al Berlinului pentru Președinția temporară UE din Iulie pâna Decembrie 2020.
        Stapânirea pandemiei și depăsirea urmărilor stau pe prim plan. Reducerea restricțiilor impuse se va face pas cu pas: libera circulație a persoanelor în UE și reconstituirea Pieței Comune UE.
        „Suveranitatea UE” înseamnă independență mai mare în domeniul sănătății, producerea de medicamente și echipament în UE. E nevoie de autonomie mai mare în infrastructura digitală.

        (FAZ: ..”.. Maas schreibt weiter: „Sobald wir über den Berg sind, wird eine der ersten Aufgaben darin bestehen, die Beschränkungen für freies Reisen und den Binnenmarkt schrittweise und koordiniert zurückzuführen.“
        Dem Außenminister zufolge muss der EU-Haushalt für die nächsten sieben Jahre zu einem „Wiederbelebungsprogramm für Europa“ werden. „Also denken wir ihn neu und investieren jetzt massiv in die Zukunft – in Forschung, Klimaschutz, technologische Souveränität und krisenfeste Gesundheits- und Sozialsysteme.“
        Der Plan sehe außerdem den Aufbau einer europäischen digitalen Infrastruktur vor, die das Arbeiten im Homeoffice ohne Datentransfer ins Ausland ermögliche… „..).

        Sunt multe de regândit, de reconstruit. UE.27 nu e în pericol, se va transforma, nu se va destrăma cum avertizează socialiștii din sud-est. Cerinta de Euro Bonds, de „bani de la altii” și impunerea unui singur „adevăr”, acela al ideologiei socialiste nu e nimic nou. Se vor crea „bani de helicopter”, se va crea un fond de reconstrucție, se va mări budgetul UE pentru anii 2021- 2028 peste 1 % BIP. Devalorizarea banilor de hârtie e numai o pagubă colaterală în viitor. Micile economii vor pierde putere de cumpărare.

        România nu e în ZE.19 Zona Euro, nu e în Schengen.
        Liberté, Égalité, Fraternité. Acum e nevoie de Fraternité & Santé.

  7. Decalajul de varsta biologică de 10 ani dintre români și alte popoare din Europa de Vest este real. Este destul sa vezi cum arată un țăran de 70 de ani din România și sa-l compari cu un fermier german sau olandez. Diferențele se datorează muncii fizice brute care s-a făcut în timpul comunismului, dar și după, consumului de alcool (de multe ori de calitate dubioasă), un sistem sanitar slab și nu un ultimul rând educației proaste. După 90 Romania a fost invadată de o groaza de produse nesănătoase, de la puii uriași din magazinele anilor 90 până la dozatoarele faimosilor antreprenori Micula. Rezultatul il vedem astăzi in numărul mare de diabetici, în frecvența bolilor cardio vasculare și a cancerului.

  8. Domnule Bruno, argumentele prezentate sunt reale. Doar ca in Romania, lucrurile se hotaresc cu fiecare perioada de guvernare si nu pe termen de 10-15 ani. Cred ca acum, dupa aceasta pandemie, partidele prncipale ar trebui sa actioneze la unison, pe aceleasi coordonate pentru a sustine dezvoltarea tarii. Dar cum isi arunca ciolanul si maraielile unii la altii, ma tem ca nu vor reusi sa isi creeze avantaje economice din noua situatie. Cum nu am stiut nici dupa integrarea in UE din 2007. Cei de la guvernare au pastrat aceleasi comportamente pe care le au avut domnitorii fata de Poarta Otomana. Cred ca si dupa aceasta pandemie, migratia resurselor de munca din tara se va accelera si mai mult. Trebuiesc regandite, Constitutia, legile economice, Codul fiscal, org.adm.teritoriala, invatamantul, sanatatea si cercetare,etc.

  9. Interesant!
    Ati adus in discutie votul electronic. Implicatiile acestuia sunt uriase pentru viitorul acestei tari, intrucat e posibil sa se schimbe clasa politica actuala. Cei tineri, care au ignorat pana acum dreptul de vot, vor fi cei care se vor „activa”, in detrimentul pensionarilor, mai putin obisnuiti cu tehnologia.
    Schimbarea structurii demografice va influienta modul in care se fac alegerile.

  10. Context: Municipalitatea Gangelt este una dintre cele mai afectate de COVID19 locuri din Germania. Se consideră că infecția e cauzata de o sesiune de carnaval din 15 februarie 2020, deoarece mai multe persoane au testat pozitiv SARSCoV2 după această sesiune. În prezent, sesiunea de carnaval și focarul sesiunii sunt examinate mai detaliat. Un eșantion reprezentativ a fost extras din comunitatea Gangelt (12.529 locuitori) din districtul Heinsberg. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un protocol în care sunt prelevate 100 până la 300 de gospodării în funcție de prevalența preconizată. Acest eșantion a fost coordonat cu reprezentativitatea sa cu prof. Manfred Güllner (Forsa).
    Scopul: Scopul studiului este de a determina nivelul infecțiilor SARS-CoV2 (procentul dintre toate infectate) care au fost supuse și încă apar în comunitatea Gangelt. În plus, starea actuală a imunității SARS-CoV2 este de stabilit.
    Procedură: O scrisoare formular a fost trimisă la aproximativ 600 de gospodării. La studiu au participat un număr de aproximativ 1000 de rezidenți din aproximativ 400 de gospodării. Au fost colectate chestionare, s-au luat tampoane de gât și s-a testat sânge pentru prezența anticorpilor (IgG, IgA). Rezultatele intermediare și concluziile a aproximativ 500 de persoane sunt incluse în această primă evaluare.
    Rezultat preliminar: S-a determinat o imunitate existentă de aproximativ 14% (pozitiv antiSARS-CoV2 IgG, specificitatea metodei>, 99%). Aproximativ 2% dintre oameni au avut o infecție SARS-CoV-2 curentă determinată folosind metoda PCR. Rata totală de infecție (infecția curentă sau deja trecută) a fost de aproximativ 15%. Rata mortalității (rata mortalității cazului) bazată pe numărul total de persoane infectate din comunitatea Gangelt este de aproximativ 0,37%, cu datele preliminare din acest studiu. Letalitatea calculată în prezent de Universitatea Johns-Hopkins din Germania este de 1,98% și este de 5 ori mai mare. Rata mortalității bazată pe populația totală din Gangelt este în prezent de 0,06%.
    Hamburg: Professor Klaus Püschel este prominent in domeniul medicina legala. El s-a hotarit sa faca autopsie la toti mortii din Hamburg, desi Institutul Robert Koch a recomandat sa se abtina la asa ceva, deoarece exista riscul de imprastiere. In statistica de la RKI se spune ca in Hamburg ar fi fost 44 de morti cauzate de Corona. In urma autopsiilor Prof Püschel considera ca numai 35 au fost cauzate de Corona si absolut nimeni nu a murit doar din motive de Corona ci aceasta a dat ultima lovitura unora care deja erau cu un picior in groapa. A fost autopsiat si un mort de 55 de ani, de care nu se stia sa fi avut boli, s-a gasit insa ca acesta nu stia, dar era f bolnav de inima. Prof Püschel este absolut sigur ca actuala pandemie nu va influenta, la sf anului, deloc mortalitatea totala si va fi la fel ca in anii precedenti.

    • Interesant studiu, sper ca rezultatele sa fie confirmate și în alte părți. Una din problemele majore a mai tuturor studiilor statistice de acest fel este ca nu respectă una din condițiile esențiale ale statisticii matematice: folosirea unei populații statistice aleasă aleator. Dacă la carnavalul cu pricina au participat cu preponderență oameni tineri, sau mai multi barbati, aceasta conditie nu este respectată. Tipuri diferite de comportament uman pot de asemenea influența rezultatele limitând gradul lor de generslizare (de exemplu nu cred ca acest studiu este valabil la Tandarei).

      • Cind se va finaliza raportul se vor afisa si aceste date. De multe ori in ge la aceste sesiuni de carnaval care au los in hale mari nu prea participa tineri.
        De fapt studiu e doar un imbold sa se faca studiu asemanatoare ai un alte regiuni, doar asa se poate invata ceva.

        • Sunt convins ca vor exista peste ani multe lucrari de doctorat despre acest subiect. Important este ca aceste studii sa fie mai frecvente si sa publicate cat mai rapid, chiar daca dpdv al statisticii matematice nu sunt perfecte, sa invete si altii ceva din ele.

    • Inainte de toate studiile actuale, de ce nu a fost interzis carnavalul in Germania ? in Italia criza fiind deja in plina desfasurare , autoritatile germane sunt slabe in impunera unor masuri, vezi actuala situatie fiecare Land face ce vrea, in Bavaria oamenii sunt aproape inchisi complet, altundeva se pot plimba liberi, singurul avantaj sunt inca disciplinati cu toate ca sunt si acolo destui idioti.

  11. Impactul economic le va bate pe toate celelalte. Acum vreo trei generații, tiparnița de bani s-a răzbunat cu foame pe un deceniu și prin trimiterea unchiului Adolf ca să facă ordine. Monedă calpă + vorbe calpe. Întrebați-i pe economiști de ce băncile private din USA nu mai vor să împrumute dolari BCE. Iar noi ne uităm la Mme avocat Lagarde ca la un economist și la BCE ca la Dumnezeu.

  12. In principiu, daca increderea consumatorilor nu isi revine rapid (dar RAPID) si nu se iau masuri antiinflatie pe termen mediu-lung, vom avea:

    -dezintegrare zona euro (deja se cearta ca chiorii nordul auster cu sudul „vividor”)
    -in consecinta, dezintegrarea spatiului schengen.
    -populism cu exituri in cascada din UE
    -evident disparitia euro, trecerea in monede nationale, hiperinflatie, somaj 40-60%
    -RAZBOI mondial, posibil cu tenta nucleara/ biologica (iar politistul mondial USA se vor autoizola, mana libera pentru actori energumeni gen rusia & chyna).

    Dar probabil dupa reset viata va continua mai mult sau mai putin ok (in comparatie cu evul mediu tarziu).

    Sunt pe aproape?…

  13. În momentul în care veniți cu modele statistice cu date care sunt în cele mai multe cazuri doar ghicite, cam toată analiza pe care o faceți rămâne la nivelul de hai să purtăm discuții. Iar pentru partea de sociologie/economie/psihologie, sau vă feriți ca dracul de tămâie să verbalizați ceea ce se vede și de pe lună, sau este ceva în neregulă cu etica profesională. Măsurile astea de izolare dură au deja consecințe teribile, greu de reparat atât la nivel de societate cât și la nivel individual.

    Distanțarea socială se poate realiza nu numai prin măsuri draconice de izolare, cu victime multiple (sărăcie, alienare, moarte pentru bolnavi cronici din alte cauze decât virusul de tip corona) care depășesc cu mult victimele provocate de virusul de tip corona. Este vorba de măsuri de protecție individuală eficiente care permit o activitate aproape de normalitate. Asta ar trebui să fie recomandarea fundamentală și pe care autoritățile să o implementeze cât mai urgent. Ar atenua semnificativ nivelul de pagube deja făcute.

Lasă un răspuns la hanu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Claudiu Ivan
Claudiu Ivan
Claudiu Ivan este sociolog, a studiat în cadrul unui doctorat la Universitatea din Bucureşti mecanismele implementării eficiente și eficace a politicilor publice în România, în particular problematica asociată egalităţii de şanse educaţionale. Este absolvent (2007) al unui Master la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia, unde a studiat metode și tehnici statistice de analiză avansată a politicilor sociale. Claudiu Ivan are peste 15 ani de experienţă în cercetare socială şi management de proiecte de cercetare derulate în cadrul unor organizaţii publice, companii private de cercetare, organizaţii non-guvernamentale. A colaborat cu numeroase organizaţii non-guvernamentale printre care amintim: Fundaţia Roma Education Fund, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Societatea Academică din România, Centrul pentru Resurse Juridice, Asociaţia Centrul de Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, UNICEF. Principalele sale activități de cercetare au vizat teme precum incluziunea socială şi educațională, evaluarea și analiza implementării de programe sociale, evaluarea nevoilor comunitare, migrația, etc. A fost implicat sau a coordonat peste 50 de proiecte de cercetare la nivel naţional sau internaţional.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Datele lipsă în monitorizarea epidemiei: internările la ATI pe județ pe zi

Pacienți covid-19 în ATI în România (sursa: graphs.ro) Numărul...

România erorii umane

I. București, România, 9 iulie 2019 În iulie anul trecut, un avion Tarom a suferit...

Când un „erou” al energiilor regenerabile devine pasibil de o amendă de peste $600.000 dolari…

Cu trei ani în urmă am publicat pe Contributors.ro articolul În meciul dintre energiile fosile și cele regenerabile, scorul nu este încă...

„Plătim deja prețul”. Apelul unor importanți intelectuali americani

Frământarea ideologică din Statele Unite, însoțind sau însoțită de proteste chemând la eliminarea rasismului și la dreptate socială, dramatizate uneori prin devalizări...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)