Reclamatia depusa de Irinel Columbeanu la Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor l-a adus atat pe petitionar cat si presa din alaiul sau pe culmile ridicolului. Extinsa la nivelul Parlamentului, telenovela Columbenilor continua sa excite mass-media care il taloneaza atat pe el cat si pe Monica, agitand microfoanele, manifestand nu doar interes ci si compasiune, cand de o parte, cand de alta. Mai mult de partea domnului Irinel, dispus sa plateasca tarifele aferente prezentei non-stop pe ecrane, asa cum a demonstrat-o ani de zile cand a finantat transmisia live a biografiei cuplului, pas cu pas, clip cu clip.
Subiectul a acaparat intr-atat presa din Romania incat un jurnal de stiri in prime-time a inceput cu divortul cuplului, iar prezenta lui Irinel la Comisie a adus mai multi jurnalisti decat motiunile de cenzura, ilustrand “jurnalismul de haita”, asa cum l-a definit recent Raportul FreeEx asupra libertatii presei in Romania. Ce anume stimuleaza acest interes isteric al mass-media pentru un banal divort, fie si intre personaje mondene, repetat de alt cuplu al mahalalei mediatice, Oana si Pepe? Majoritatea ar raspunde la intrebare aratand cu degetul spre public, care asta vrea, asta cere. Un sondaj IRES citat de Vasile Dancu pe blogul sau ar putea justifica opinia ca lumea, satula de politica si de viata, cauta un refugiu in basme si telenovele cu staruri locale din universul monden. Sondajul efectuat in perioada 16-18 martie 2011 pe un esantion de 1153 de persoane arata un interes mai mare al publicului pentru stirile mondene fata de stirile politice. La intrebarile despre evenimentele importante ale perioadei, 90% dintre intervievati stiau despre divortul Monica-Irinel si doar 67% despre declaratiile presedintelui depre modificarea Constitutiei. Dezinteresul pentru subiectele “majore”, de “interes public” este mai ridicat la tinerii sub 35 de ani, in special la cei cu studii medii si gimnaziale.
Dar nu poate fi publicul unicul vinovat pentru degradarea continutului televizual, iar pretentia ca publicul asta vrea, asta cere este nesustinuta de studii mai ample, de analize comparative pe toate dimensiunile, asa cum fac sistematic marile canale de televiziune americane sau din Europa. Jurnalistul are raspunderea sa in pierderea standardelor jurnalistice. Jurnalistii parasesc cu usurinta valorile profesionale, asezand in locul relevantei informatiei, a importantei si a impactului unica functie a distractiei, care genereaza infotainment continuu, cu tensiuni dramatice false, cu “interpretari” gestuale si faciale din partea reporterilor de teren si a prezentatorilor de stiri capabili sa planga, sa ironizeze, sa se isterizeze in direct.
Dezinteresul canalelor tv pentru servirea interesului public, devenit o notiune vaga pentru profesionistii mass-media (ultima incercare de a o clarifica dateaza din 2004 cand Conventia Organizatiilor de Media a formulat o definitie in Codul sau deontologic), este o alta cauza a degradarii peisajului televizual. Auzim adesea ca interesului public este apanajul televiziunii publice, cele comerciale n-au treaba cu asta, ele trebuie sa faca profit, ceea ce este fals. Ratiunea de a exista a presei este servirea interesului public, a dreptului publicului de a fi informat, a libertatii de exprimare. Dar nici CNA, responsabil de sanctiunile prevazute de Legea Audiovizualului, nu e in forma.
Daca este adevarata sustinerea cercetatoarei Natalie Fenton ca “Stirile sunt cum sunt jurnalistii”, atunci schimbarea paradigmei stirilor se explica si prin gravele compromisuri etice si profesionale la care jurnalistii romani sunt dispusi: pactizarea cu interesul patronilor dominati de filosofia ratingului, ignorarea normelor care privesc viata privata, producerea de false stiri si publicitate pe bani, disparitia demnitatii profesionale etc. Perdaful tras de Irinel Columbeanu jurnalistilor din alaiul de la Parlament, considerati incapabili sa se ridice la inaltimea subiectului, este pe deplin meritat.
Articol aparut si in revista 22 din 25 mai 2011
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Excelent articol.
Media a ajuns un”radio-sant” menit sa satisfaca gusturile celor su o educatie si cultura submediocre. Eu nu cred ca trebuie pedepsiti toti cetatenii pentru ca exista si un numar de „consumatori” de astfel de informatie. Cohortele de „jurnalisti”, care se tin scai de indivizi abonati la mediatizare de genul acesta sunt jalnice si descalificate complet.
Oamenii din Media au uitat complet de rolul lor de formatori de opinie, de contributia pe care trebuie sa o aduca la cresterea gradului de civilizatie. Deviza lor: doar banii conteaza, nu si modul de obtinere.
excelent articol! …avem extrem de multi impostori in intreaga societate; mahalaua s-a mutat in centrul targului, cultura a fost inlocuita de incultura, meritocratia a murit in fata incompetentei atent „machiata” in culorile partidelor politice;
„La intrebarile despre evenimentele importante ale perioadei, 90% dintre intervievati stiau despre divortul Monica-Irinel si doar 67% despre declaratiile presedintelui depre modificarea Constitutiei. Dezinteresul pentru subiectele “majore”, de “interes public” este mai ridicat la tinerii sub 35 de ani, in special la cei cu studii medii si gimnaziale.”
cred ca daca am deschide putin ochii am realiza ca multi dintre tinerii mentionati in sondaj nici macar nu stiu ce inseamna „constitutie”. In aceste conditii este firesc ca ei sa stie despre un divort mediatizat mai mult decat despre constitutie. Cuvantul divort l-au auzit de mai multe ori si nu sunt straini de concept.
Este normal ca orice om sa stie mai multe despre un subiect care il intereseaza sau despre un domeniu pe care il stapaneste decat despre concepte abstracte.
Exagerand pot spune ca si eu am sub 35 de ani si nu stiu nimic despre ce a zis basescu referitor la constitutie, dar stiu mai multe despre Grigori Yakovlevich Perelman, cel care prin demonstrarea conjecturii lui Poincaré a impins stiinta inainte mai puternic decat a impins-o irinel pe monica afara din casa.
In concluzie, presupunand ca ambele evenimente (columbiene si contitutioniene) se bucura de aceeasi mediatizare, e firesc ca cei care nu stiu ce e aia constitutie, nu stiu la ce foloseste, si nu inteleg cat de importanta este, sa acorde mai multe atentie unui divort (scandal, circ, dar nu si paine) decat constitutiei (care le-ar putea influenta cantitatea de paine din viitor; dar ei nici macar nu stiu asta)
Felicitari, stimata doamna, pentru acest articol !
Avem dupa cum suntem si dupa ce acceptam !
Foarte bun articolul. oricum eu cred ca unele stiri sunt intentionat create, pentru a atrage (distrage) atentia de la alte evenimente, mult mai importante.
Cred ca vom avea o surpriza placuta in curand. Dupa cum am vazut in presa, dl. Dancu si dl. Ioan Rus impreuna cu dl. Arpad Paskani au cumparat doua trusturi media. Sint convins ca vor deveni concurenti seriosi pentru posturile deplorabile din Bucuresti, OTV, Realitatea, Antenele, care au reusit sa compromita majoritatea jurnalistilor care lucreaza aici.
Eu astept cu nerabdare sa le dea o lectie si sper sa aiba transmisii la nivel national, nu numai in zona Ardealului.
Foarte bun articol. Din pacate ziaristii si-au pierdut prestanta, si daca printre ei sunt o sumedenie care cu greu leaga doua cuvinte, ca sa nu mai spunem de o fraza „incropita” corecta gramatical, la ce fel de subiecte sa te astepti?!!! Ei trebuie sa inteleaga cat de cat o stire, dar ce sa intelegea daca nivelul lor este undeva la 4 clase primare. Precum o vorba din Ardeal, atata le/ii duce capu’.
Un umil comentariu: In sintagma „l-a adus atat pe petitionar cat si presa din alaiul sau pe culmile ridicolului’nu credeti ca se impune pluralul? Mai pe mintea jurnalistilor: i-a adus pe petitionar si presa din alai…
In alta ordine de idei, daca acceptam ca stirea a devenit marfa, iar redactorii sefi/sefii de departament actioneaza/reactioneaza ca niste CEOs, atunci n-ar trebui sa ne mai mire nimic: totul se transforma in marketing. DIn nou, mai pe minte jurnalistului – give the people what they want.