joi, martie 28, 2024

Cu municipalităţi falite, putem avea regiuni puternice, sau doar clientelism de partid?

Se dă următoarea situaţie:

1. Sub un sfert (650) din totalul comunelor României (2,860) reuşesc să-şi acopete integral cheltuielile salariale la nivel local din veniturile proprii plus cota-parte din impozitul pe venitul personal care li se virează lunar (principalele surse ale bugetelor locale, aprox 48% din total,  singurele necondiţionate ȋn utilizare), după cum arată un raport recent al EFOR. Dramatic, 24% dintre comunele româneşti (adică 685) au cheltuieli salariale mai mult decât duble ȋn raport cu acestă bază de venituri. Aşa stând lucrurile, pretenţiile de autonomie reală acum, peste zece sau cincizeci de ani sunt o glumă, deoarece nu există alte surse majore de venituri care să poată fi cedate la nivel local fără a produce dezechilibre teritoriale puternice, ceea ce crează nevoia de noi instrumente centrale de echilibare financiară, adică centralizare – şi tot aşa, în cerc vicios. Singurul rost al existenţei acestor comune rurale proiectate din start să fie în faliment tehnic, adică lipsite de resurse proprii şi dependente de granturile ad hoc negociate cu judeţul, cu miniştrii sau deputaţii, e conservarea bazei de clientelism politic în teritoriu. Fuziunea raţională a comunelor rurale şi crearea unor unităţi administrative mai eficiente, care să stea financiar pe picioarele lor, ar da o lovitură mai grea baronilor de nivel, judeţean, regional sau central decât orice reforme constituţionale grandioase.

2. Pe un indice calculat pe fondurile naţionale pentru investiţii locale ȋn perioada 2004-2011, reiese că am avut un maxim de clientelism politic ȋn anii 2007-2008: ȋn medie, ȋn acei ani era de trei ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar din arcul puterii decât dacă erai primar de opoziţie. (vezi aici harta interactivă a României cu toate alocările de fonduri, pe fiecare localitate şi judeţ). Aceasta a fost fix perioada de creştere rapidă a bugetelor publice ȋnainte de criză. Intr-un stat cu instituţii slabe şi tradiţie clientelară, afluxul masiv de fonduri ȋn bugetele publice a făcut mai mult rău decât bine. Aceasta este o concluzie pesimistă pentru impactul real al cheltuirii de fonduri structurale ȋn România.

3. Surprinzator, dar ȋn ultimă instanţă logic, cei mai favorizaţi primari au fost cei independenţi, ceea ce sugerează că ȋntr-adevar alocările discreţionare au fost folosite deliberat pentru a ȋncuraja migraţia politică a aleşilor locali către arcul puterii: cum legea interzice transferul cu acte ȋn regulă la alt partid, ei o fac neoficial şi sunt recompensaţi cu prioritate pentru asta. Administraţia locală a UDMR este singura afiliată politic care iese bine pe tot intervalul de opt ani, pe medie, indiferent de rotaţiile de putere; aceasta e probabil singura bază, cam balcanică, dar viabilă, pe care am putut noi aşeza ȋn România modelul consociaţional.

4. Cei care au guvernat ȋn perioada de maxim clientelism (2007-2008) nu au fost probabil nici mai buni, nici mai răi decât cei de dinainte sau de după – doar au avut mai mulţi bani la dispoziţie. Ne amintim cum ȋn acei ani ieşisem complet de sub tutela FMI, miniştrii noştri de Finanţe dădeau misiunile Băncii Mondiale ȋn brânci pe scări şi ȋn general, dădeam lecţii prin Europa. Aveam bani de nu mai ştiam pe unde să-i punem şi practicam discursul suveranităţii ȋn dezvoltare – ştim noi mai bine. Am ales să punem banii ȋn proiecte multe şi mici, de care mai făcusem, ca să se ajungă la toţi primarii, să nu fie mari dificultăţi ȋn execuţie şi fondurile să se ȋntoarcă repede unde trebuie, prin firmele-contractoare care trebuie. Că doar nu era să ne complicăm cu vreo autostradă, vreun metrou sau mare proiect de cercetare, unde incompetenţa, ȋntârzierile sau furturile sunt mult mai vizibile.

Deci dacă asta este situaţia de fapt, cât de bună credeţi că este ideea cu regionalizarea? Ce şanse sunt ca România să fie guvernată mai bine dacă vom avea regiuni: 8, 12, 15, câte or fi ele?

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. excelenta analiza domnule Ionita. Eu vad regionalizarea pornind de la 3 principii: Eficienta. modernitate, infrastructura.Modalitatea prin care se poate asigura;
    1-comasarea actualelor comune cate 4-5 si obligarea Primariilor la depunerea unui bilant anual public (Profit @Loss)
    2- infiintarea la fiecare unitate nou creata (Supercomuna) , a unei firme de gospodarie comunala (apa, gunoi, canal , strazi) sau subcontractarea acestor servicii, in limtele bugetului
    3. desfiintarea judetelor si unirea lor cate 3 /4 intr-o regiune .Inspectoratele scolare, sanitare , somaj, politienesti,veterinare, drumuri, agricole, silvice etc sa fie unice pe regiune, nu neaparat in acelasi oras
    4. Sa nu se schimbe actele de identitate , de stare civila si de proprietate actuale doar cele emise , incepand cu 2015 sa fie pe model nou
    5.Introducerea solutiilor de e-guvernement si e-payment pentru a reduce numarul drumurilor la ‘centru’ pentru adeverinte, autorizatii, aprobari, plati on line, etc…
    6. Fiecare regiune sa isi defineasca un plan pe 4 ani de 3 Proiecte Majore de Infrastructura (cu sau fara fonduri europene) .Doar daca le-a realizat, seful regiunii si conslierii sa mai poata candida o data.Numarul maxim de mandate sa fie limitat la 2.
    7.Regiunile sa aiba dreptul de a isi retine pana la 12 % din TVA-ul generat de Consumatorii in acea regiune pentru acoperirea cheltuielilor de investitii (CAPEX) ) Guvernul de la Bucuresti nu va mai vira bani decat pentru cheltuileile crente operationale aleregiunii (salarii etc) (OPEX)Astfel se incurajeaza dezvoltarea locala si centrul nu mai controleaza Baronii prin fonduri!

    • Foarte bune ideile dumneavoastra Domnule Corobana,

      ––

      Oare daca am aduna aici mai multe idei pe aceasta tema, credeti ca guvernul / puterea ar lua in considerare?

      Cu stima,

    • De acord cu principiile Dvs,
      Imi permit sa va dau cateva comentarii din propria mea prespectiva

      1. Nu conteaza numarul comunelor care se comaseaza – conteaza sustenabilitatea financiara a unitatii nou infiintate – daca este posibil. Inclin sa cred ca este nevoie de o analiza pe un orizont de timp, cu trenduri/scenarii pentru viitor. Am facut asa ceva…

      2.nu este necesara infiintarea unei noi societati – se pot comasa cele existente, restructura, sau functiona la nivel de asociatie comunala – acolo unde exista…

      3..redesenarea judetelor o treaba extrem de dificila – este nevoie de mult timp,costuri mari – daca este musai, deci nu vad ca fiind asa decat dintr-o anumita perspectiva si aceea trebuie pregatita pentru a iesi bine si nu cred ca ne avantajeaza acum pentru finantarile europene –

      4. problema este extrem de dificila -nu pot pune fix 2015, cred ca este prea aproape, pe de alta parte as pune o perioada de tranzitie, dar atunci apar alte complicatii – denumirile vechi continua sa existe cu cele noi si ar trebui o interfata vechi-nou… Cel mai complicat issue

      5.as fii pus-o pe locul 1 sau 2 – particularizat in functie de zona – in ruralul izolat totusi ce mama de computer, ce internet??? Inca sa mai asteptam ca sunt si costuri alocate pe acest program si tocmai ce UE a taiat de la conectivitate si a lasat bani numai pentru sapa si tarnocoape, si alte dezvoltari rurale…

      6. Exista – si exista si strategii – nu le-ati gasit?

      7. De ce nu 13% sau 10% sau mai putin sau mai mult – aveti o analiza?

  2. Utilizati un criteriu de analiza care pare obiectiv, dar este inconsistent: veniturile bugetare proprii ale comunitatilor locale la un moment dat.
    Comunitatile/colectivitatile locale şi dezvoltarea teritoriala nu raspund pe deplin criteriului economic/financiar/fiscal. Aproape toate localitatile tarii au „dosar istoric”, majoritatea sunt „vechi” de sute de ani. Azi, doar 650 de localitati au o sustinere minima de functionare din propriile venituri. In 2007, alta era situatia. Maine poate fi iar alta situatie. Organizarea administrativa nu poate fluctua in ritmul economiei. Sigur, forme de asociere a localitatilor rurale in scopul dezvoltarii lor se poate imagina si trebuie sa existe. Dar nu putem imagina desfiintarea localitatilor pornind doar de la acest criteriu. Poate ca unele dintre aceste localitati chiar sunt condamnate la disparitie, dar plecarea benevola a oamenilor este cauza.
    Fuziunile sunt dificile si atunci cand se petrec intre companii. Dumneavoastra chiar credeti ca localitati ale caror pietre de hotar au fost puse de voievozii secolelor XV-XVII pot fuziona precum doua companii producatoare de ciorapi? Oamenii si comunitatile fara „memorie” se pierd. Perioadele mai faste sau mai nefaste prin care trec comunitatile sunt trecatoare.

    • @cassandra. Cifrele bat orice consideratie istorica. O primarie de comuna are un buget minim: ce te faci daca veniturile nu acopera nici macar acest buget? De ce cei din Aiud prin taxele lor sa acopere cheltuielile celor din Husi? Suprataxam pe cei din Oradea ca sa aiba [ceva] cei din Vaslui? In numele a ce? si cum ii obligi? Trebuie sa nu se faca trotuare la Baia-Mare ca sa facem [ceva] la Strehaia? Mentinem orase, chiar daca numarul de locuitori scade mereu?

  3. De ce nu putem copia modelul Poloniei? Functioneaza f bine, o spun din proprie experienta. Doua nivele, regiunea / dispar judetele si plasa ( powiat) unde sa iti poti rezolva ca cetatean toate problemele curente ce la noi tin de judet (nr masina, pasaport etc). Totul mai ieftin, mai debirocratizat, mai putina alergatura.

  4. Eu as vrea sa aud si ceva argumente in favoarea crearii acestor regiuni din partea celor care le tot promoveaza, pentru ca nu am auzit nimic concret ci doar vorbe, bla bla-uri. Autorul si comentatorul de mai sus vin cu niste propuneri interesante de eficientizare prin comasarea unor comune care acum oricum nu-si pot acoperii cheltuielile curente, daramite sa mai faca si ceva investitii pentru intreaga comunitate, dar asta poate fi facuta fara sa ne mai pierdem timpul cu o suprastructura administrativa numita regiune.
    Exista si acum la nivelul intregii tari 8 regiuni de dezvoltare, hai sa ne folosim de ele daca vrem sa fim mai eficienti in obtinerea de fonduri europene sau in promovarea unor proiecte de investitii majore intr-un anumit orizont de timp.
    Singurul scop pe care eu il gasesc in aceasta ideea cu regionalizarea tine doar de clientelism, de dorinta de a acorda niste functii si pozitii importante cu acces la bugete consistente unor persoane din teritoriu. Deci o vad tot o masura care nu are legatura cu interesul national ci strict cu interesul unor grupuri si indivizi.

  5. Aux armes citoyens,
    Formez vos bataillons.
    Marchons! Marchons!
    Qu’un sang impur
    Abreuve nos sillons

    citat din La Marseillaise, sa nu zica cineva ca fac apologia violentei!

  6. specialitatea casei la RO: reinventarea rotii. A. In UK nu sunt decat sub 400 de „aglomeratii adninistrative”la vreo 60 de mil. de englezi. B. In Franta, cand apare deficitul local, locuitorii trebuie sa cotizeze si sa rezolve, altfel se desfiinteaza localitatea. LA NOI: dependenta financiara a localului de guvernul central creaza OBEDIENTA. Va face PSD ceva viabil? NU! caci centralismul democratic este piatra de capatai al paridului marxist. Ascultati-l pe Dragnea (cei de peste 40 de ani) si veti auzi frazele din „scolialismul stiintific” pe care le-a inghitit la scoala/facultate.

  7. Revin cu un comentariu la comentariul dispărut și probabil decedat: până la momentul la care discutăm de regiuni ar trebui să luăm de urechi primarii și consilierii de orice culoare care au cheltuit bani pe domenii schiabile, piscine și pationare când n-aveau bani să-și plătească angajații. Și ar trebui să se dea un exemplu dur- pe averea personală a prost aleșilor de acest fel.

    • A facut cineva o analiza cost-beneficiu pentru aceea investitie?
      Banuiesc ca NU!

      Sunt instrumente uzuale pentru orice proiect – numai ca trebuie sa stie unii sau altii ca exista si mai apoi chiar sa le foloseasca.

      • Perfect adevărat. Un minim simț de decență ar fi solicitat ca pentru TOATE proiectele de investiții care nu erau neapărat necesare o analiză de tip ROI (Return of Investment). Și poate că anumiți investitori cu gura ar fi stat mai pe margine în etalarea meritelor.

        • In finantarile acordate de UE este o practica uzuala analiza cost beneficii – iarasi trebuie sa ne aplice bice pe spate UE pentru a deveni rationali in folosirea banilor publici?

          De cele mai multe ori finantarile romanesti introduse de onor guvern nu au facut decat sa incurajeze anumite directii clientelare si cred ca cu buna stiinta au ocolit niste practici cunoscute.

          Am si un exemplu la superlativ in care finantarea romaneasca a fost extrem de flexibila si incurajatoare, fara sa cada in ridicol sau sa sprijine ineficienta economica.Dar cu o floare nu se face primavara.

    • @AG. Ceva lozinci mai sforaitoare nu aveti? A. un vot al consiliului local este un vot: nu poate demolat prin opinia unui observator (A.G.) din alta parte. B. exemplu: a hotarat Consiliul Local sa faca o fantana decorativa pe strada X? se face si nu opinia dlui W, domiciliat pe strada Y poate anula decizia ba bchiarsa si impute banii C. sunt 3200 comune in RO, am mari dubii ca sunt macar CINCI [cumulate] patinoare, stadioane etc [apropos, pe patinoarul incriminat de Dvs se desfasoara FOTE azi si se lauda Ponta]. PS. si cine hotaraste asupra „oportunitatii” de face [ceva] sau [altceva]?? Mergem la conducerea prin referendum, dle AG? Referendumul il fac numai cei din zona sau „observatorii” de oriunde?

      • Stimate rău și cinic,

        Chiar când scriu aceste rânduri, consiliul local din urbea și cartierul dvs. a luat în unanimitate decizia să vă demoleze casa fără despăgubire și să construiască un tobogan acvatic acolo unde să prestați muncă voluntară dvs. și familia pentru restul vieții, pentru că dacă nu era casa dvs. acolo coborau marțienii și orășelul dvs. devenea buricul lumii. E perfect normal, conform logicii dvs. și vă veți supune fără nici un fel de obiecție, nu ? În rest, argumentul dvs. privitor la FOTE este complet paralel. Nu consider că astfel de manifestări sunt necesare atâta vreme cât suntem o țară cu pantalonii rupți în fund și cu gumari în loc de pantofi. Sentimente din acestea de mândrie pentru o zi și lehamite pentru tot restul vieții ne-au adus unde ne-au adus. Mai mult decât atât, din ce am citit în Cațavencii se pare că este o infrastructură de râsul curcilor acolo. O să vă sune mai târziu primarul dvs., să aduceți apă cu găleata pentru tobogan…

  8. Concluzii?

    Imi permit sa spun ca bazat pe analiza efectuata nu regionalizarea salveaza RO ci redesenarea administrativa la nivel de unitate administrativa care sa reduce dependenta financiara de la centru si practic clientelismul.

    Hihihi, cine vrea asta?
    Primarul? NU!
    Politicienii locali sau actualii parlamentari? NU!

    Cumva domnii Dragnea, Fenechiu sau chiar Ponta? NU!

    Atunci cine?
    Cine sa fie persoanele,instittutiile care sa aiba puterea de a duce pana la capat initiativa pana la implementarea corecta in practica.

    Care este orizontul de timp, realistic stabilit, pentru aceste transformari?

    Atunci ramane sa nu ne grabim spre regionalizare inca – pentru ca este nevoie de analiza si expertiza, si nu de pocnete de bici pe langa boi!

    Pana la urma este in interesul national – Presedintele ar avea un cuvant de spus aici, expertii si poate chiar o comisie instituita la nivel prezidential care sa vina in sprijinul IMF, WB, UE printr-un instrument gen MCV-ului, sau raport al coruptiei sa nu sa se dea bani in groapa cu potential cu furaciuni

    Probabil ca daca se analizeaza mai in detaliu se pot gasi cele mai mari deficite in comunele aflate cel mai departe, periferic, de polii de crestere.

    Alocarea banilor pe investitii in 2011 s-a schimbat ca filozofie – vezi datele din strategia MF publicata pe site. Razmerita din 2012, care a dus la prabusirea Boc si uterior la caderea lui MRU este tocmai cauzata de lipsa de interes de a merge mai departe cu schimbarile in alocarea banilor pentru investitii la nivel local… Deci o cale fusese croita, trebuia doar consolidata si continuata…

    De ce se faceau smecherii si se mai fac pe plan local?
    Pentru ca oamenii care au cheiele de la seif santeaza, in adevaratul sens al cuvantului, pe cei care detin drepturile de semnatura pe plan local si ii obliga pe maruntei sa faca compromisuri si sa isi bage piele in saramura pentru interesele altora si pana la urma si a lor, ca daca iti trece mierea prin maini sa nu te agati de ea?

    Poti sa trimiti DNA-ul la cei vinovati?
    Da, dar in cat timp rezolva cazurile si care sunt costurile asociate cu operatiunile de curatenie. Mai mult, dupa ce cu greu dovesti, vezi ca isi pune fularul la gat si, pentru buna purtare prin scrierea frecventa pe blog si prin carti in care condamna politica celor care acum sunt opozite, scapa si mai repede din cantonament. In schimb maruntei raman cazati tot acolo, nu stiu daca in aceleasi conditii privilegiate si cu sanse de iesire. anticipata..

    S-au facut auditari la comunele acestea poznase de catre responsabilii judeteni?
    Banuiesc ca nu, ca multe minunni ar fi iesit la suprafata. Totusi este obligativitatea stabilita prin lege de a fi verificati. Un caz de fabuloasa manareala municipala, de data aceasta, cred ca ne asteapta in cazul „ARENA NATIONALA” si banui ca nu este singurul… Cum au intrat banii si unde s-au dus ei – istorii si intamplari adevarate – cine scrie despre ele – este baza de un roman. Oare poate sa il scrie cineva dintr-un viitor cantonament?

    Speranta?
    Cred ca UE va trimite spre reanalizare graficul de lucru asumat de catre guvern.

    Exista alternativa pregatita?
    Sper ca DA!

    • În mod normal un edil, orice edil ar trebui judecat anual, pentru ce a făcut într-un mod concret. Dacă este să ne raportăm la jalnica noastră capitală și jalnicul edil care o gestionează, și mai jalnicul pasaj de la Universitate- cam la 3 minute de fosta primărie- e în extrem de mare suferință după revoluție încoace. La începutul mandatului actualului primar au mers- minune de 3 zile- scările rulante- dar n-a fost Ok împărțirea pasajului. Acum e reîmpărțit dar scările merg din 2 în 2 și nu mai funcționează toaletele. Ce efort suprauman trebuie să fie să ții o scară rulantă funcțională 5 ani ? Dar 10 ? Cum reușesc vrăjitorii ăia de occidentali să aibă pasaje pe 3…4 nivele- cu acces la metrou și nu numai scări dar și trotuare rulante ? Ca să o parafrazez pe minunata Dollo, când vom scăpa de dungile dubioase de pe pereții WC-urilor mai putem discuta și de regionalizare. Mai avem de rezolvat și problema păduchilor din școală și cea a curățeniei reale a instituțiilor (cea a străzilor e vorba dlui. Mironov, doar SF fără șanse de a ajunge realitate.Dacă discutăm de cheltuieli care trebuie justificate sunt extreeem de curios de ce contractele de salubrizare și deszăpezire nu se fac pe activitatea prestată în mod real ci pe ceea ce niște prezicători nepricepuți estimează că va fi. Aș dori să am exact partea din averea dlui. Prigoană care NU este justificată faptic de serviciile prestate- adică vreo 98% ).

      • Stimate domn,

        Va propun sa ne concentram pe subiect; regionalizare si falimentul administratiei locale,evident cu cauzele si implicatiile sale.

        Altfel putem scrie despre ff multe: Ro este o inepuizabila sursa de inspiratie!

    • stiti vreo notiune mai NEDEFINITA decat cea de oportunitate? Careva zice ca nu trebuia facut A ci trebuia facut B si pe baza acestei afirmatii il mazilim pe primar. Avantajul zbieratorului: nimeni nu-l acuza ca a FACUT B in loc de A. Asa ca: liber la vorbe nefundamentate. PS. LEGALITATEA este certificata de secretarul de primarie si poate fi atacata in tribunal. DUpa sentinta acestuia nu mai e loc de comentarii. Oportunitatea nu poate fi atacata in tribunal ci numai la vot. Taierea cordonului ombilical -financiar- intre guvernul central si bugetul local este cheia, dar O COMUNA INDEPENDENTA FINANCIAR nu mai raspunde la comenzi politice de la guvern (adica demoleaza centralismul democratic si asta cei educati in marxism nu o pot nici macar CONCEPE). PS2. In Franta nu exista deficit local: se aduna locuitorii si scot bani din buzunar pentru stingerea deficitului. Daca nu o fac, atunci se desfiinteaza comuna in cauza.

      • Stimate domnule,

        O comună să fie independentă financiar STRICT pe banii ei colectați de la locuitori, pe nici un ban în plus. În condițiile în care primarii cheltuiesc pe piramide de sticlă, domenii schiabile și pe orice altă porcărie în afară de bunăstarea propriilor cetățeni – dacă ești un guvern sinucigaș și vrei să ai deficitul mare, mare- să-l finanțeze toată lumea- îi lași să o facă. Dacă nu, bagi un plafon dincolo de care orice investiție trebuie aprobată de guvern și dai niște categorii de cheltuieli foarte, foarte stricte. Dacă n-ai bani să-ți plătești salariile nu bagi milioane în a 44-a aniversare a comunei.

      • Pe rand

        1. Oportunitate este reversul Amenintarii – sau al Riscului, daca va place mai mult,. este un raspuns circular, recunosc.

        2.Cand un primar da drumul la o investitie sau zice ceva in programul sau electoral in cele mai multe cazuri raman urme/evidente, unele chiar scrise gen SF.

        3. cand pomeneam de miere ii bagam pe toti al un loc – primar, secretar, nici unul nu este scutit de atingerea mierii.. Cine sa se prinda? Gasca este mare, pe plan local si isi servesc unul altuia interesele…Poate daca se sesizeaza cineva sau, in mod normal, la un control ulterior…

        4.Nu imi sunt cunoscute practicile din Franta – multumesc pentru info.

  9. felicitari pentru raport.

    trebuie sa remarc ca ati fost discret in privinta metodei de calcul a indiceluli de clientelism. nu am reusit sa gasesc decat definitia „raportul sume pt primarii puterii / sume pt primarii opoziţiei”. sumele alea sunt raportate la numarul de primari si la numarul de cetateni ai municipalitatii respective, pentru a putea face comparatia intre putere si opozitie? si e oare suficient, sau trebuie tinut cont si de perioade anterioare si de procentele alocate in trecut din sumele totale disponibile atunci, cand poate ca la putere erau altii? in plus vorbim de corelatii intre categorii (putere / opozitie / independenti) si variabile numerice (procente, indici). nu pare sa fie vorba de un calcul asa simplu.

    in orice caz, fiind vorba de dvs banuiesc ca stiti ce faceti iar in privinta concluziei o sa va cred pe cuvant.

    • Ei, nu chiar discret: in raportul integral din pagina EFOR, la care am pus link, precizam exact ce doriti dv: indicele este un raport de sume, dar ajustat cu numarul de UAT din fiecare tabara politica, altfel comparatia nu ar avea sens, cum bine intuiti.
      Si mai corect ar fi sa comparam sume per capita de locuitor; exact asta vom face indata ce integram baza noastra de date cu cea de populatie.

      • Multumesc, se pare ca n-am fost un cititor suficient de atent si am sarit nota explicativa cu pricina.

        Sunt sigur ca puteti scoate multe lucruri din baza aia de date. Ar fi interesant de vazut cata variatie a acelui indice exista in fiecare categorie si care municipalitati sunt „outliers”. Si in cadrul aceluiasi grup politic probabil ca unii clienti sunt mai egali decat altii – cine stie, poate se si repeta de la un an la altul schema cat timp un anumit primar e in functie. Pe urma e de asteptat sa existe mai multa variatie intre categorii decat in interiorul fiecarei categorii, dar, cine stie, trebuie verificat, poate apar surprize etc.

        Daca tot ati strans datele, probabil cu destul efort, exploatati-le la maxim :)

  10. Daca tot sunteti atat de preocupati de soarta tarii si v-ati strans aici la contributors.ro toata elita publicistica romaneasca, atunci de ce nu ajutati pe cetateanul de rand ce sunt acelea institutiile democratice?
    Omul de rand habar nu are ce sunt acelea deconcentrate, prefecturi, consiliu judetean, consiliu local, ordonanta de urgenta, etc., decat doar au o vaga idee despre aceste concepte si la ce folosesc.

    Ati putea sa faceti macar o data pe saptamana cate un articol despre un subiect pe care presa romana din ultimii 23 de ani su s-a putut obosi sa-l defineasca.
    Ati putea sa ne ajutati astfel pe noi, amaratii de wikipedisti sa adaugam o bruma de informatie despre lucrurile respective trimitand la articolele dumneavoastra.
    De exemplu wikipedia contine macar un absolut minim in articolul „Ministru fără portofoliu”. Ati putea face o descriere a acestui termen, inclus perspectiva istorica.

    Ati putea sa lamuriti termeni si intrebari de genul:
    ordonanta de urgenta
    deconcentrate
    prefect
    consiliu judetean
    consiliu local
    ministru plenipotențiar
    ministru fara portofoliu
    comisiile parlamentare: cum sunt alesi membri si sefii comisiilor, de cate ori emit rapoarte pe an, alte detalii despre functionare

    Cine numeste sefii deconcentratelor? Prefectii sau ministrii de resort?
    Asemenea lucruri si intrebari se pot gasi inca foarte multe.

    Va rog mult, faceti ceva mai concret pentru Romania, nu doar „critica pro-activa”. Realizati niste documentatii utile care sa serveasca cetateanului in intelegerea mecanismelor democratice !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro