vineri, martie 29, 2024

Cu taxonomia pe scări: energia nucleară este sustenabilă. Sau poate că nu

BRIEF

A group of five EU member states led by Germany have sent, on 30 of June, a letter to the European Commission asking for nuclear energy to be kept out of the EU’s green finance Taxonomy.

The letter, signed by the environment or energy ministers of Austria, Denmark, Germany, Luxembourg, and Spain, points to „shortcomings” in a report by the European Commission’s Joint Research Centre published on 2 April, which concluded that nuclear energy is safe.

Signatories include: Svenja Schulze (Germany), Leonore Gewessler (Austria), Dan Jørgensen and Simon Kollerup (Denmark), Carole Dieschbourg (Luxembourg), Teresa Ribera Rodríguez and Nadia Calviño Santamaría (Spain).

„Nuclear power is incompatible with the Taxonomy Regulation’s <do no significant harm> principle”, the ministers wrote, urging the Commission to keep nuclear out of the EU’s green finance rules.

„We are concerned that including nuclear power in the taxonomy would permanently damage its integrity, credibility and therefore its usefulness”, they warned.

„Nuclear power, however, is a high-risk technology – wind energy is not. This essential difference must be taken into account”, they insisted, saying the Commission report deliberately ignored the possibility of a serious incident.

EU countries are split over the subject, with some, including France, Hungary, Poland and Romania, in favor of nuclear energy.

The EU’s Joint Research Centre, the Commission’s scientific expert arm, was asked by The Commission to assess whether the EU should label nuclear power as a green investment.

It concluded that nuclear fuel qualified as sustainable and does no more harm to human health or to the environment than other electricity production sources already included in the bloc’s Taxonomy.

The EC asked two more expert groups – the Euratom Article 31 expert group on radiation protection and the scientific committee on health, environmental and emerging risks (SCHEER) – to review JRC’s report and provide an opinion on the matter against the Taxonomy’s „do no significant harm” criteria.

On the same 30 June, those two expert groups, which were assigned by the European Commission to assess the role of nuclear energy in the green finance Taxonomy, confirming previous conclusions, but also raising some questions.

The Article 31 group report, published by the EC on 2 July, confirmed overall JRC’s findings related to the protection of humans against radiation, deep geological repositories as means to handle fuel waste, and nuclear’s compliance with various regulatory frameworks established by the EU.

The SCHEER report, also published on Friday, said the committee found JRC’s findings as „comprehensive” with respect of the non-radiological impact of nuclear. However, the report said „there are several findings where the report is incomplete and requires to be enhanced with further evidence.”

SCHEER said it „broadly agrees” with JRC findings that nuclear power operation activities do not represent „unavertable harm to human health or to the environment”, provided the activities meet a set of technical criteria under EU regulations.

The European Commission, however, decided not to include nuclear in the Taxonomy, which entered into force last summer, and said it would include nuclear power under a complementary delegated act expected in 2021.


TREI RAPOARTE PE MASA COMISIEI, ÎN AȘTEPTAREA UNEI DECIZII

Pe cât de complicată pare, pe atât de simplă este problema Taxonomiei în cazul industriei nucleare: este energie „curată”, dacă ne raportăm la obiectivul schimbărilor climatice, dar nu este energie „verde” din perspectiva protecției durabile a mediului, datorită hazardului radiologic care însoțește accidentele nucleare. Iar accidentele nucleare sunt puțin probabile, dar totuși posibile, așa cum o dovedește istoria recentă.

Pentru a atinge obiectivele propuse de Comisia Europeană prin „Pactul Verde” (Green Deal), e fost emis (și aprobat, în 18 iunie 2020 de Parlamentul European și Consiliu) Regulamentul 2020/852, privind „instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile”[1] în economia și societatea europeană; deci inclusiv în producerea de energie.

„Durabil” este aici termenul cheie, pentru că el poate fi (și este) interpretat în chei diverse. Dincolo de tehnologiile energetice recunoscute ca regenerabile, Taxonomia pare să fi acceptat ca sustenabile și anumite investiții care implică tranziția energetică de la combustibilii responsabili de emisiile masive de CO2 către energetica fără emisii de carbon (tranziția la energetica hidrogenului), trecând prin energetica gazului metan[2].

Dar când vine vorba de energetica nucleară, situația nu este la fel de simplă. În primul rând pentru că o parte a statelor membre ale Uniunii se opun investițiilor din această industrie, fiind convinse că hazardul nuclear nu poate fi înlăturat, iar o altă parte a statelor membre sunt convinse că numai energetica nucleară le poate permite asigurarea securității energetice.

Comisia Europeană a dat formal asigurări, prin vocea vicepreședintelui Frans Timmermans, că rămâne neutră în chestiune, chiar dacă, personal, Timmermans are la rândul său îndoieli că energetica nucleară chiar reprezintă o soluție de viitor în Europa. Cert este că, în contextul creat, Comisia a decis că cel bine ar fi să își joace ca la carte neutralitatea.

Astfel, în chestiunea Taxonomiei privind sustenabilitatea financiară a proiectelor energetice nucleare, raportat la obiectivul de a nu pune în pericol mediul înconjurător, Comisia a comandat un studiu unui organism științific reputat în materie, respectiv către Joint Research Centre (JRC), care a publicat în aprilie 2021 raportul cu concluziile sale, denumit: „Technical assessment of nuclear energy with respect to the ‘do no significant harm’ criteria of Regulation (EU) 2020/852 (‘Taxonomy Regulation’)”[3].

Concluziile raportului JRC au fost mai departe supuse analizei și dezbaterii altor două grupuri de experți, respectiv:

(i) Grupul de experți constituit în virtutea articolului 31 din Tratatul EURATOM, care a dat publicității o „Opinie” pe marginea raportului JRC[4], votată favorabil de 28 de membri, 1 vot de respingere și 3 membri care nu au votat;

(ii) Comitetul științific privind sănătatea, mediul și riscurile emergente (SCHEER), care a publicat raportul: „SCHEER review of the JRC report on Technical assessment of nuclear energy with respect to the ‘do no significant harm’ criteria of Regulation (EU) 2020/852 (‘Taxonomy Regulation’)”[5].

Toate cele trei rapoarte științifice sunt acum pe masa Comisiei. Raportul JRC concluzionează, pe scurt, că energetica nucleară nu ridică probleme mai mari pentru mediu decât tehnologiile energiilor regenerabile. Opinia grupului de experți constituit în baza articolului 31 din Tratatul EURATOM este de acord cu concluziile din raportul JRC.

Pe de altă parte, SCHEER introduce nuanțe și se declară doar „în linii mari de acord” cu concluziile raportului JRC, considerând că: „sunt câteva concluzii în legătură cu care raportul nu este convingător și necesită să fie completat cu dovezi suplimentare”, dar că în general este de acord cu concluzia că operarea centralelor nucleare „nu aduce prejudicii de neevitat sănătății sau mediului înconjurător”.

DAR O DECIZIE VA FI DIFICIL DE LUAT

Sunt, cred, două mari motive pentru care decizia va fi dificil de luat de Comisia Europeană. În primul rând, pentru că regulamentul vorbește despre taxonomia investițiilor durabile, iar partizanii includerii tehnologiilor energetice nucleare pe această listă vorbesc despre „asigurarea securității energetice”, prin sprijinirea unor investiții în tehnologii „care nu fac mai mult rău mediului și sănătății” decât alte tehnologii energetice asupra cărora s-a convenit că sunt regenerabile.

Diferența de nuanță este semnificativă.

Să analizăm, de exemplu, argumentele din scrisoarea celor șapte state care susțin energetica nucleară, transmisă Comisiei Europene în martie 2021[6], printre care regăsim:

(i) „We are convinced that all available zero and low-emission technologies that contribute to climate neutrality while supporting other energy policy objectives should not only be recognized but also actively supported by the European Union. This is especially valid for nuclear power whose development is one of the primary objectives of the Treaty establishing the Euratom Community, obliging EU institutions to promote it.”;

(ii) „…the development of nuclear sector in the EU is contested by a number of Member States despite its indispensable contribution to fighting climate change, as well as the breadth of yet unexploited synergies between the nuclear and renewable technologies.”;

(iii) „…we are highly concerned that the Member State’s right to choose between different energy sources and the right to determine the general structure of the energy supply (Article 194 TFEU) is currently heavily limited by EU policy making, which excludes nuclear power from more and more policies.”;

(iv) „However, concentrating on technologies to be commercially applicable post 2050 as well as decommissioning activities and safety enhancements without an appropriate framework for nuclear new build could gradually phase out nuclear power and existing nuclear technologies, which will result in a significant loss of high-quality jobs in many European countries. This is a great concern not only for nuclear new build but also to associated investments like adapting existing plants to hydrogen generation.”

Se poate observa că statele care sprijină opțiunea nucleară operează, când se referă la Taxonomie, cu argumente care nu țin de logica pentru care a fost emis Regulamentul 2020/852. De altminteri, în același text, semnatarii din partea celor șapte state recunosc că există de fapt programe europene care sprijină sectorul nuclear: „We appreciate support for nuclear R&D, which was enshrined in the recent political agreements about ITER and Euratom R&D Programme.”

Prin urmare, dacă ar fi să fie valide, argumentele celor șapte state ar trebui să vizeze o altă Taxonomie, pe care eu am denumit-o „Taxonomie Securitară”: listarea unor tipuri de investiții în domenii care țin de securitatea Uniunii și a Statelor Membre, de la securitatea energetică, la sănătate, apărarea comună și așa mai departe.

În fine, al doilea mare motiv este cel legat de opțiunea fermă a statelor care refuză soluția nucleară pentru viitorul domeniului energetic; și cum hazardul nuclear are – după cum s-a dovedit deja – neplăcute consecințe transfrontaliere, respectivele state consideră că în viitor omenirea ar trebui să părăsească opțiunea nucleară, nu să o transforme într-una tot mai consolidată.

Liderul acestei opțiuni este Germania, după cum s-a dovedit și prin scrisoarea transmisă la finele lunii iunie Comisiei Europene de State Membre care resping opțiunea nucleară[7]: Germania, Austria, Danemarca, Spania și Luxemburg. Acest curent de gândire, sprijinit de o majoritate a opiniei publice din respectivele state, se opune celei al cărei lider pare să fie Franța.

Fără să intrăm în amănuntele care dau consistență celor două curente – pro și contra energeticii nucleare – nu putem să nu observăm totuși că scrisoarea celor cinci se apropie mai mult cu logica de argumentele pentru care s-a decis promovarea Taxonomiei:

(i) „Nuclear power is incompatible with the Taxonomy Regulation’s (do no significant harm) principle”;

(ii) „We are concerned that including nuclear power in the taxonomy would permanently damage its integrity, credibility and therefore its usefulness.”;

(iii) „We were disconcerted to learn that in the opinion of the Joint Research Centre (JRC), there were no indications that the high-risk technology that is nuclear power is more damaging to human health and to the environment than other forms of energy generation, such as wind and solar energy. Nuclear power, however, is a high-risk technology – wind energy is not. This essential difference must be taken into account.”;

(iv) „Many savers and investors would lose faith in financial products marketed as ‘sustainable’ if they had to fear that by buying these products, they would be financing activities in the area of nuclear power”.

Comisia Europeană a adoptat acte delegate care completează Regulamentul 2020/852 privind Taxonomia în aprilie 2021 și în iulie 2021[8]. Se speră că, la un moment dat, printre actele delegate care vor mai fi adoptate de Comisie vor fi figura completări și în favoarea energeticii nucleare.

LA CE SĂ SE AȘTEPTE ROMÂNIA?

Nu la prea mare lucru, atunci când vine vorba de Taxonomie și energia nucleară. Mai degrabă ministerul energiei și al fondurilor europene, dar și Guvernul în general ar trebui să se concentreze pe bunurile (ce pot fi) câștigate – (i) includerea anumitor tipuri de investiții din energetica gazelor naturale în Taxonomie și (ii) PNRR – pentru a schimba situația tot mai grea a energeticii românești, în pierdere rapidă de capacități.

Un exemplu recent ne relevă că, pe fondul unei decuplări accidentale de la rețeaua energetică a unității nr.2 de la Cernavodă, acum câteva zile[9] – eveniment recurent, după o altă decuplare ce a avut loc la începutul lunii iulie -, prețurile din piața românească de energie au explodat, ajungând la recorduri istorice[10].

Avem de-a face, desigur, cu un cumul de factori: (i) o centrală nucleară când se decuplează accidental de la rețea nu poate fi rapid recuplată (de exemplu evenimentul din 29 iulie va permite revenirea la parametrii normali de aport ai unității nucleare nr.2 abia undeva în data de 7 august); (ii) canicula din România a crescut mult cererea de energie și (iii) piața noastră este restrânsă și imatură, în pierdere de capacități de producție și limitată în capacitatea de a importa și exporta de insuficienta dezvoltare a rețelelor.

Dincolo de particularitățile actualei perioade, cred că nu este nevoie să insist cu exemplele pentru a conveni că energetica românească este într-o situație dramatică.

Singura veste relativ pozitivă din aceste zile a fost aceea că a fost promulgată legea prin care a fost ratificat Acordul dintre guvernele României și al Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.[11]

Ce nu se întrevede încă este legătura dintre această oportunitate de dezvoltare a proiectelor nucleare de la Cernavodă (unitățile 3 și 4) și Taxonomia, pentru că faza de dezvoltare a acestora este una mai mult decât incipientă.

Mai degrabă cred că, dacă Taxonomia – dacă și când va fi completată cu actele delegate așteptate de nucleariști – va permite finanțarea în condiții avantajoase de proiecte energetice nucleare sustenabile, un proiect românesc care ar trebui să fie înscris pe această listă este cel al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) pentru construcția și punerea în funcțiune a unui depozit subteran de deșeuri nucleare.[12]

Planurile ANDR sunt și ele mai mult decât incipiente, dar au în schimb marele avantaj că se referă la un proiect absolut necesar și durabil, prin care s-ar pune în siguranță, în depozit geologic subteran, deșeuri nucleare care acum sunt depozitate la suprafață, unde hazardul nuclear este incomparabil mai ridicat.

NOTE


[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0852&from=EN

[2] Gazul metan, cu doar un atom de carbon, este responsabilă de emisii de CO2 mult mai reduse decât cărbunele sau păcura, de exemplu. Mai mult de atât, emisiile de gaze acide sunt și ele mult reduse, iar energetica gazului metan nu implică depozite de deșeuri solide.

[3] https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/210329-jrc-report-nuclear-energy-assessment_en.pdf

[4] https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/210630-nuclear-energy-jrc-review-article-31-report_en.pdf

[5] https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/210629-nuclear-energy-jrc-review-scheer-report_en.pdf

[6] https://www.gov.si/assets/PV/Marec-2021/Joint-letter-to-EC-on-the-role-of-nuclear-power-in-the-EU-climate-and-energy-policy.pdf

[7] https://www.euractiv.com/wp-content/uploads/sites/2/2021/07/Joint-ministerial-letter_AT_DE_DK_LU_ES.pdf

[8] https://ec.europa.eu/info/law/sustainable-finance-taxonomy-regulation-eu-2020-852/amending-and-supplementary-acts/implementing-and-delegated-acts_en

[9] https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/unitatea-2-a-cetralei-nucleare-de-la-cernavoda-s-a-deconectat-automat-de-la-sistemul-energetic-national-al-doilea-incident-intr-o-luna-1614941

[10] https://www.economica.net/record-canicula-si-avaria-de-la-cernavoda-duc-pretul-energiei-electrice-din-romania-la-cel-mai-mare-nivel-din-istorie_524548.html

[11] https://www.agerpres.ro/politica/2021/07/16/legea-privind-acordul-romania-sua-pentru-cooperarea-in-legatura-cu-proiectele-nuclearo-energetice-de-la-cernavoda-promulgata–748821

[12] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/romania-face-primii-pasi-pentru-depozitarea-subterana-definitiva-a-deseurilor-nucleare-are-35-de-ani-la-dispozitie-la-cat-sunt-evaluate-costurile-si-cati-bani-s-au-strans-19597190

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Politica nu ar trebui sa se amestece in problemele tehnice si stiintifice deoarece, evident, va fi de partea altor interese decat cele naturale. Eu stiu ca reactia de fisiune este cea mai energetica (cu exceptia fuziunii pe care nu o stapanim practic), deci centralele nucleare au cel mai bun randament, si că securitatea nucleara a reusit sa se impuna si in alte domenii econoice tocmai pentru ca este sistematica si eficienta. Dar, binenteles, pentru cei care nu prea iubesc stiinta, tiribombele si panourile solare par o mare smecherie pentru ca sunt mai usor de inteles si par verzi pentru ca nimeni nu se uita si la ce se intampla cu ele dupa ce nu mai functioneaza. Un exemplu minunat despre cum se formeaza „credintele” tehnologice este chiar ce se intampla acum cu industria automobilelor: la inceputul secolului XX s-a lansat automobilul electric dar a cazut in uitare deoarece se descoperiseră rezerve mari de petrol in America. Daca 100 de ani omenirea s-ar fi ocupat de perfectionarea motorului actionat electric, cum ar fi aratat astazi lumea noastra cu poluare cu tot? Cam asa cred ca se va intampla si cu energia nucleara. Politicienii vor determina pierderea experientei castigate in acest domeniu iar peste 100 de ani, cand oamenii vor vrea sa abordeze din nou aceasta tehnologie, o vor lua de la zero.

    • -„la inceputul secolului XX s-a lansat automobilul electric dar a cazut in uitare deoarece se descoperiseră rezerve mari de petrol in America”
      La acelasi inceput de secol, carutele si trasurile erau deja lansate, dar au pierdut lupta pen`ca ” se descoperiseră rezerve mari de petrol in America”
      Concluzie: mult rau au facut omenirii, prin descoperirea de petrol, americanii.

    • Cateva dezavantaje ale energiei nucleare:
      1) este scumpa https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth
      2) creaza putine locuri de munca pe plan local (per MWh),
      3) presupune un sistem neflexibil centralizat,
      4) contribuie la cresterea dependentei energetice (marea majoritate a tarilor nu au minereu de uraniu),
      5) pagubele in urma unui accident sunt enorme, iremediabile (Doamne Fereste!)

      P.S: actualmente, panourile solare pot fi reciclate in porportie de 95%, iar economia circulara contribuie si ea crearea noilor locuri de munca, cresterea PIB, prosperitate, etc. https://www.veolia.com/en/solution/recycling-photovoltaic-panels-technology-unique-france

      In contrast, deseurilor toxice /radioactive din centralele nucleare reprezinta o problema, in special daca produci multe.

      • Deseurile radioactive pot fi „arse” in parte (actinidele) in reactoare cu neutroni rapizi, care pot folosi mult mai multe tipuri de combustibil decat cele cu neutroni termici. Doar ca trebuie dezvoltate reactoarele asta pana la stadiul economic. Deci deseurile nu ar fi o problema prea mare.

        Pagubele intr-un accident pot fi reduse reducand… reactoarele. In loc de 1 mare de 1 GW, se pot folosi 100 de 10 MW. Daca au o structura compacta si se stabilizeaza singure la supraincalzire (devin subcritice) atunci scade si riscul de accident. Avantajul principal e ca astfel de reactoare se produc industrial, in masa si nu ca proiecte unicat, ceea ce scade costurile.

        • Pana in prezent, nu exista o solutie finala de reciclare a deseurilor radioactive ci doar depozitari (o solutie ar fi depozitarea intr-un crater pe partea intunecata a lunii sau descarcarea in atmosfera planetei Venus de exemplu, cu cat mai departe cu atat mai bine). https://www.youtube.com/watch?v=YgVyPwhkoJs

          Pana atunci, containerele trebuiesc pazite, monitorizate, intretinute (costuri de mentenanta etc pentru urmatoarele sute sau mii de ani?) Imaginati-va cantitatile imense a deseurilor radioactiv, daca ponderea energiei nucleare in mixul global ar fi in jur de 50%-60% sa zicem. In plus, mai exista si alte aspecte mentionate la punctele 4 si 5, chiar si un reactor de 100 MW produce pagube in jur. Este adevarat, raza este mai mica, pagubele insa raman iremediabile pentru cateva mii de ani (si apoi, asigurarea securitatii a sutelor de reactoare este si ea o provocare in zilele noastre).

          P.S. enumerati-mi si mie va rog dezavantajele unui mix energetic hibrid, descentralizat, inteligent, cu o pondere a energiei regenerabile in jur de 50%-60% (Romania cu potentialul ei hidro poate integra chiar si 70%) si restul mixului completat cu centrale inteligente pe gaz – care pot asigura si o buna parte a agentului termic in aglomeratiile urbane.

          https://www.youtube.com/watch?v=BDuBq6ZPb7s

    • Daca 100 de ani omenirea s-ar fi ocupat de perfectionarea motorului actionat electric,
      Problema masinii electrice nu e motorul ci bateriile, ori de baterii se ocupa omenirea de peste 100 de ani cu rezultate destul de modeste. Fizica are limite!

  2. Noua nu ne pasa, din perspectiva aceasta, care este strategia la nivel european.

    Da, la nivel global, tehnologia fisiunii nu este sustenabila, daca s-ar putea inlocui maine energia produsa din combustibili fosili cu energie obtinuta „nuclear”, prin fisiune, ar fi materie prima pentru doar cateva decenii la nivelul de consum de astazi (care este semnificativ mai mic decat ce va fi peste 1-2 decenii). Si la nivel european exista astfel de constrangeri si, in plus, alte tari (mai ales Germania) au si problema deseurilor radioactive deoarece au acumulat deja atat de multe ca nu prea mai pot stoca mult mai mult. Deci pentru ei nu este sustenabil si nu are sens sa existe o strategie bazata pe ceva care nu este fezabil / sustenabil in cea mai mare parte din Europa.

    Dar pentru noi este o varianta buna, avem resursele si capacitatea de productie si ar fi ciudat sa nu le folosim indiferent de strategia la nivel european. Doi la mana, noi am investit in tehnologii alternative. De exemplu, la capitolul energie eoliana suntem in primii 20 de producatori mondiali (si nu cred ca trebuie sa mentionez ca nu avem a 20-a populatie, deci producem in surplus per capita). Si nu prea mai avem unde sa ne extindem, vad ca acum vorbesc de investitii pe mare, deci se va ajunge la limita in curand. Desi s-a investit mult, mai este nevoie de si mai mult.

  3. si par verzi pentru ca nimeni nu se uita si la ce se intampla cu ele dupa ce nu mai functioneaza.

    O intrebare fara raspuns este ce se intapla cu deseurile centralelor nucleare? Din pacate „cei care iubesc stiinta” nu au un raspuns satisfactor. E vorba de deseuri radioactive cu periode de injumatatire de sute sau mii de ani, drept care trebuie pastrate in locuri sigure.
    Ce inseamna asta (depozitare, pe mii de ani) , pe o planeta aflata in schimbare accelerata in care nici macar piramidele nu si-au atins termenul de garantie? ramane sa ne lamureasca cei care sustin energia nucleara.

    • Deseurile nucleare de obicei se depoziteaza in minele de unda s-a extras uraniul. Deci se cam duce radiatia inapoi de unde a plecat. Nu exista probleme pentru ca volumul deseurilor este foarte mic si nu e nevoie de spatii mari. Romania nu are probleme de acest gen. Probleme au tarile care importa combustibil si trebuie sa-si creeze ele depozit de stocare sau trebuie sa exporte deseurile. Planeta e in schimbare insa anumite locuri mai putin. De exemplu straturile de calcar din Dobrogea sunt in acelasi loc si in aceiasi stratificatie de zeci de milioane de ani. Si vor mai sta acolo inca alte zeci de milioane de acum incolo. Deci o mina sapata colo va ramane mult dupa ce civilizatia umana va disparea.

  4. Franța nu va accepta veci să oprească propriile centrale nucleare. Sunt multe și nu are ce pune in locul lor.
    Și cum UE e in primul rand RFG și Franța, se va așterne praful pe tot felul de indicații prețioase.
    Germania a găsit „soluția”.
    Închide centrale pe cărbuni și nuclear punând în locul lor centrale pe gaz. Rusesc.
    Cică independenta energetica nu e mai importantă ca aiurelile habarniștilor promovați în politică. In frunte cu Ursula care e varianta comunitară a faimoasei Dăncila mioritice. Ambele mereu promovate în varie sectoare. Bune la toate. 😀Semnează și debitează orice.

  5. Aveți dreptate cu experiența. Incet, incet se pierde și ce nu se pierde se transmite oral de la mentorii cu oarecare vechime la tinerii angajați. Va mai dura ceva pana când grupurile 1 și 2 îsi vor da obștescul sfârșit și in urma vor rămâne câteva teancuri de proceduri impecabile dar insuficiente pentru a pune pe roate 3 și 4.
    Probabil ca cea mai mare problema cu ‘nuclearul’ nu o constituie nici riscul operării, nici eficienta și nici gradul de verde. Politic nu e de acceptat ca doar 2000 de oameni ocupati sa producă 20% din energia electrică a țării. Pai nu ar fi mai bine sa fim implicați cu toții? Cu mic, cu mare sa pedalăm calare pe dinamuri domestice, sănătoși și voioși. Asta-i noua moda: și cu sufletul in rai și cu slănina in pod.

  6. Domnule Felea, dati-mi voie sa fac o mica precizare: avem un depozit subteran bun si functional pentru reziduurile nucleare de la Cernavoda, depozit a carui capacitate este suficienta pentru stocarea pentru cel putin urmatorii 200 de ani pentru productia celor 4 reactoare.
    Cunosc locul, mi-am facut stagiatura acolo, locul este foarte bine cunoscut dupa ~ 50 de ani de prospectiuni geologice, studii extensive de zacamint, ~ 35 de ani exploatare miniera, studii extensive de hidrologie, radiometrie etc. Orizontul respectiv a fost epuizat cindva in jurul anului 1970. S-au facut amenajarile si organizarile necesare, au fost consultati specialisti si romani si straini ai agentiilor internationale care reglementeaza astfel de activitati (asa ceva nu se face altfel, asta cu atit mai mult cu cit in dreptul Romaniei a ramas aprins un beculet rosu inca de pe vremea lui Ceausescu. Nu stiu pentru ce a fost aprins beculetul ala, vom si facut vreo nefacuta inainte de ’89 pe la Feldioara, Pitesti, Magurele? La Halanga parca n-as crede). Depozitul a fost amenajat pe vremea ministeriatului la Interne al d-lui Blaga si Romania nu are nevoie de vreun altul pentru urmatoarele doua sute de ani.

    • @:)
      Nu va contrazic. Doar ca pe site-ul ANDR se pot găsi detaliile proiectului de depozit geologic promovat de dânșii. O fi aceeași locație, n-o fi, nu importa din perspectiva articolului.
      Importa sa găsim bani sa facem un depozit după toate standardele viitorului și sa începem sa-l folosim; ieri dacă este posibil.

      • Aveti dreptate. Da-ti un telefon la aceasta pseudoagentie (ANDR) si veti constata ca habar nu au despre acest depozit de adancime si de multe altele. Si n-au avut niciodata atata timp cat acolo s-au perindat de la infiintare zeci de presedinti si directori (unii neavand nici o legatura cu nuclearul, doar ca erau bine situati politic) si nu au facut nimic pentru o problema de care sunt responsabili (este misiunea lor conform site ANDR). Au stat acolo atata timp cat a fost rost de deplasari si diurne pe tema aceasta (Viena, Luxemburg si alte destinatii de cursuri si work shpuri) dupa care au sters-o. Era prea greu sa isi asume decizii de care erau direct responsabili atata timp cat nu au facut nimic, nu au avut nici un progres. CNCAN si ICN Pitesti au avut o contributie mai insemnata in acest domeniu

        • @stiu-mulue
          CNCAN?
          Mă provocați să zâmbesc!
          Nu cred că există (sigur, de acord, poate cu excepția ANDR) o structură a statului mai anchilozată, vetustă, decât CNCAN!
          Dacă nu ar exista agențiile (internațională și europeană) care să dea direcția și să insiste cu controlul, pe mâna CNCAN am fi dat-o în bară de o mie de ori până acum.

      • Citeva observatii:
        – nu este aceeasi locatie, depozitul despre care vorbesc eu e foarte departe;
        – produsele propuse a fi stocate in depozitul de la Saligny sint de mica si medie radioactivitate, cele din depozitul existent sint cele de mare radioactivitate. Primele pot fi orice, de la tevaraie si instalatii iesite din uz, substante chimice, sticla, pina si gresia si faianta schimbate dar care pot prezenta urme de radioactivitate. Pericolul reprezentat de ele e minor. Dimpotriva, cele stocate in depozitul existent sint cele de radioactivitate mare, combustibilul „epuizat” – pentru motive care-mi scapa prin presa e numit „uraniu ars” (!). Ei, asta se stocheaza in conditiile speciale ale depozitului de mare adincime existent. Nu exista mari asemanari intre cele doua, sint lucruri complet diferite.

        PS – noi avem tehnologie si nici instalatii pentru neutralizarea deseurilor de fisiune, avem ceva pentru separare adus o data cu tehnologia de catre partenerul canadian. Asa si nu altfel se fac lucrurile astea!
        Tarile nucleare insa au astfel de capacitati: Franta 2 capabile sa proceseze cite 400 (?) tone pe an, UK cel putin una de 800 tone, Canada 2, US cel putin 3 cu o capacitate totala de cel putin 1200 tone/an, Rusia cel putin 2, aproape sigur are si China citeva si foarte posibil sa existe si alte capacitati in lume, nu multe. Insa domeniul are secretele si opacitatile cuvenite. Asa cum e firesc.

  7. CNCAN-ul a avut specialiști buni, dar unii au emigrat în Canada. Este si singura instituție care detine statii de monitorizare a radioactivității în toată țara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro