marți, decembrie 3, 2024

Cu Winnie prin Europa. Cum a pescuit China în apele tulburi ale revizionismului

Pe scurt:

  1. Da, chiar seamănă. Cu cât îl vezi mai mult, cu atât îți dai seama mai clar ce dreptate au chinezii de rând, care probabil că îl văd zilnic la televizor, vrând-nevrând, asociind imaginile până la suprapunere. Dar, sincer, care ar fi problema?! Winnie-the-Pooh este un personaj simpatic și nu văd niciun motiv întemeiat ca un regim, fie el și de dictatură sobră, fără simțul umorului, să interzică[1] în spațiul public referirile la acest personaj drăguț de desene animate, dacă nu dorește să facă întreaga situație și mai ridicolă. Dimpotrivă, un management inspirat ar fi lăsat liberă sau chiar ar fi încurajat, neoficial și discret, comparația, Winnie având oricum în China și în lume o imagine și o reputație mai bună decât conducătorul Partidul Comunist Chinez, așa cum s-ar întâmpla cu orice alt lider politic din lume. Asocierea este oricum un câștig pentru politician, nu pentru ursuleț. Dacă Winnie nu e un compliment, ce să mai zică la noi Țapul, Varanul, Guzganul Rozaliu, Mickey Mouse, Ficusul?
  2. China este o dictatură care încearcă să dividă lumea occidentală, sperând să vadă în viitor o Uniune Europeană neutră în confruntarea pentru supremație globală SUA-China, o Europă blocată decizional de câțiva pioni otrăviți și în niciun caz aliată politic, militar și economic cu puterea americană. Turneul european al președintelui Xi Jinping a avut rolul de a promova interesele antiamericane și antioccidentale ale dictaturii comuniste de la Beijing, încercând în particular două lucruri: să oprească UE de a adopta noi măsuri de distanțare economică, decuplare industrială, comercială, tehnologică și investițională precum și împiedicarea adoptării unor noi măsuri de protecție a UE față de influența în creștere a Chinei din ultimii 20-30 de ani, dar și să pescuiască în apele tulburi ale revizionismului aliați (pioni otrăviți), numai buni de a fi folosiți în viitor ca pârghii europene ale Chinei în disputele gigantice care se apropie și care vor marca lumea de mâine. Acestea au fost cele două categorii de mize chineze ale turneului în Europa. De departe, par atinse. De aproape, rezultatele sunt modeste.
  3. Că Serbia și Ungaria sunt nesemnificative economic pentru dimensiunile Chinei dar importante geopolitic pentru spargerea unității europene este clar, cred, pentru toată lumea. Acum, obiectiv vorbind, peștii pe care i-a pescuit Winnie în Europa sunt mici și supărați, au frustrările lor istorice, mai vechi sau mai noi, sunt de la marginea lacului și o duc tot mai rău, au cam pierdut pariul pentru o viață mai bună în comparație cu vecinii lor din lac, fiind dominați de instincte rele, care-i trag înapoi. În sine, Belgradul și Budapesta sunt expresiile cele mai bune ale regresului la care sunt expuse țările cu regimuri naționaliste, resentimentare, revanșarde, antioccidentale și chipurile „suveraniste”, care întorc spatele Vestului doar pentru a cădea în dependențe mult mai periculoase față de marile dictaturi orientale (China, Rusia), dependențe nu doar economice, și ai căror cetățeni se trezesc pe străzile capitalei țării lor opriți de „polițiști chinezi voluntari”[2]. Tocmai s-a redeschis discuția mai veche privind secțiile ilegale de poliție ale Chinei în străinătate[3], ca să ne putem imagina mai ușor cum ar arăta viața în țări dominate de China. Ceea ce s-a întâmplat pe străzile Budapestei la vizita președintelui chinez, cu parlamentari ai opoziției opriți de jandarmi chinezi „voluntari ai Ambasadei RPC” și căutați de eventuale simboluri ale Taiwanului, este incredibil pentru o țară din Uniunea Europeană.
  4. Nu cred că imaginea Președintelui Xi, primit în stilul roșu-triumfalist al anilor ‘60-‘70 pe bulevardele fostelor capitale comuniste Belgrad și Budapesta, a îmbunătățit imaginea și credibilitatea Chinei în Europa, dimpotrivă. Nici măcar în Serbia și Ungaria, la nivelul generației 45+ care a cunoscut mizeriile și minciunile comunismului și care are repulsie automată față de imagini megalomane de acel tip. Nu cred că slugărnicia a doi conducători periferici, eșuați în a face bine țărilor lor, Vučić și Orbán, față de o dictatură comunistă aflată în plină expansiune strategică în lumea a treia, va stimula pe alții din Europa să urmeze modelul Serbiei și Ungariei, dimpotrivă. Nu cred că Winnie a câștigat ceva de calitate și durabil în această vizită europeană, dimpotrivă. A prins doar doi pești mici și necăjiți și i-a făcut pe ceilalți, mai mari și care contează cu adevărat, să fie și mai precauți cu privire la momeala și cârligele pescarului.
  5. Vučić și Orbán vor pierde cel mai probabil puterea la alegerile din următorii trei, respectiv doi ani în țările lor (sau vor mai supraviețui politic maxim încă o legislatură după viitoarele momente electorale interne, dacă opozițiile din cele două țări nu vor fi suficient de inspirate în alegerile din 2026-2027), așa cum le-au pierdut Ponta și Dragnea când românii s-au săturat de gogoșile partidului-stat și de naționalismul de paradă, sterp, propagandistic, cu un început de orientare pro-Beijing. Nu îi vor salva investițiile chineze. Epocile lor se apropie de final. Tendințele de schimbare internă sunt deja conturate, și în Serbia încremenită de 15 ani la porțile UE, dar mai ales în Ungaria, care a pierdut teren de când cu politicile suveraniste ale lui Orbán. Peștii mici și supărați pescuiți de Winnie în lacul european vor dispărea din năvodul Chinei până cel târziu la sfârșitul acestui deceniu (2030). Venind dinspre un model cultural-politic asiatic, de esență despotic-totalitară, în care conducătorul decide tot și definitiv, China nu înțelege în ce ar trebui să investească dacă într-adevăr își propune „să cucerească Europa”. Chinezul crede că dacă îl atrage pe șeful politic al unei țări europene de partea lui, a câștigat societatea respectivă pe termen lung. Fals. Iluzii. În Europa urmează întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, alternanța la guvernare, iar dacă societatea la baza ei nu crede în modelul care i-a fost propus de precedentul conducător va schimba nu doar conducătorul, ci și modelul și întreaga abordare. Cu europenii nu poți face planuri pe 20 de ani înainte, discutând cu un șef de executiv deja contestat pe plan intern. Munca de convingere și atragere ar trebui să fie continuă, îndelungată, generație după generație, și ar trebui să atingă în final modelul cultural, să-l transforme în Chinese Dream, ceea ce China comunistă nu va putea face niciodată în Europa liberală și democratică. Dincolo de ideea de contracte nu se va putea trece. Și acelea privite în prezent cu tot mai multă suspiciune, după ce China și-a făcut cunoscută viziunea despre noua ordine mondială și își conturează o axă a regimurilor totalitare orientale.
  6. În fine, nici Europa nu a câștigat nimic de pe urma turneului european al lui Xi Jinping. China nu își va schimba cu nimic politicile comerciale neloiale față de economiile occidentale, dumpingul cu produse ieftine, subvenționate direct sau indirect, spionajul industrial, susținerea față de Rusia, strategia anti-SUA și antioccidentală, războiul hibrid și tehnicile de manipulare și destabilizare a democrațiilor în care China s-a implicat deja alături de Rusia lui Putin sau de islamiștii de la Teheran ori din organizația teroristă Hamas. Nu își va schimba nici intențiile față de Taiwan, nici politica față de minorități, nici regimul de încălcare constantă a libertăților și drepturilor omului. Nu se va schimba nimic în bine după această vizită. Să nu ne imaginăm că Macron și von der Leyen l-au convins la Paris pe Xi să schimbe politicile și strategiile Chinei pe termen lung.
  7. Mizele europene ale „etapei de la Paris” (Franța plus UE), pendulează între a fi minore, de scurtă durată sau nerealiste: coniacul franțuzesc, „armistițiul olimpic” și războiul din Ucraina. Pentru prima, probabil că Xi îi va da satisfacție lui Macron și va oferi ca recompensă pentru primirea generoasă de la Paris un tratament vamal ceva mai bun coniacului franțuzesc pe piața chineză (totuși, o miză mică, să recunoaștem), a doua este improbabilă, limitată la două săptămâni și oricum nu foarte relevantă pentru ceea ce contează cu adevărat, iar a treia (oprirea suportului Chinei pentru Rusia în războiul de agresiune din Ucraina) nu se va realiza pentru că este incompatibilă cu interesele strategice fundamentale ale Chinei, de a slăbi ordinea politică bazată pe preeminența SUA și a puterilor occidentale. Deci, beneficii nule sau foarte mici pentru europeni.
  8. În ansamblu, UE și China vor continua să se îndepărteze strategic, iar decuplarea va continua pe toată durata acestui curent revizionist antioccidental, prin care axa China-Rusia-Iran-Coreea de Nord va deveni tot mai amenințătoare pentru democrații și va încerca să demoleze ordinea mondială actuală și hegemonia SUA. Relațiile sino-europene se vor deteriora în anii următori, pentru că UE va rămâne, așa cum este normal, alături de SUA, Japonia, Marea Britanie, Canada și Australia, apărând valorile și libertățile lumii democratice.

*

Nimeni nu a câștigat nimic din această vizită, pentru că nu aveau ce să-și ofere una alteia, în condițiile revizionismului inițiat de dictaturile orientale împotriva ordinii liberale occidentale. Nici China Europei, nici Europa Chinei. În general, un turneu de acest tip (au fost trei vizite de stat una după alta, așadar la cel mai înalt nivel al protocolului diplomatic) se evaluează în principal prin prisma intereselor celui care efectuează vizita. Deci, turneul a fost în primul rând despre interesele Chinei în Europa, abia apoi despre ce așteaptă europenii de la China. Iar „captura de pește” a Chinei din apele tulburate de revizionism ale Europei nu este impresionantă. Sunt doar doi pești mici și cu probleme de sănătate prinși în plasă. Peste câțiva ani se vor elibera și aceștia, după ce se vor face bine.

Probabil, doar regimurile în curs de scufundare politică de la Belgrad și Budapesta își închipuie acum că va ploua cu bani și investiții chineze peste ele în anii și deceniile care urmează, dar se va dovedi o iluzie, așa cum proiectul căii ferate Budapesta-Belgrad cu prelungire până în portul grecesc Salonic (controlat se pare tot de China) este o Fata Morgana a Inițiativei 16+1 încă de acum vreo 10 ani, care se tot îndepărtează pe măsură ce trebuie finalizat.

Ungaria se visează campioana producției de mașini electrice chineze și de baterii în Europa. Lui Orbán, Xi i-a promis o „călătorie de aur” a Ungariei alături de China comunistă. Orbán i-a promis, la rândul lui, că nu va lăsa UE și NATO să acționeze pentru promovarea intereselor Vestului și va face tot posibilul să blocheze din interior consensul în aceste organizații. Da, pentru această promisiune a lui Orbán ar trebui să ne temem, chiar dacă va mai fi valabilă doar până la alegerile viitoare de peste doi ani (aprilie 2026), căci până atunci premierul Ungariei va face tot posibilul să se arate loial dictatorilor Chinei și Rusiei, în speranța absurdă că ar putea profita de victoria revizionismului antioccidental și de schimbarea ordinii mondiale.

La Belgrad, Xi Jinping a atins coarda sensibilă a sârbilor: NATO. A amintit că se împlineau exact 25 de ani de la bombardarea din greșeală a Ambasadei Chinei din Belgrad de către avioanele NATO (folosirea unei hărți vechi a orașului), în timpul războiului prin care Occidentul a pus capăt regimului criminal al lui Slobodan Milošević. Evident, sârbii nu pot uita momentul de umilință 1999, asta este de înțeles, dar un conducător înțelept i-ar fi ajutat cel puțin să înțeleagă ce s-a întâmplat atunci și că au ajuns acolo din cauza crimelor lui Milošević, care nu mai conteneau, și să meargă acum mai departe pe calea integrării europene a Serbiei. Dar Vučić pariază politic exact invers, pe răsucirea degetului în rană și pe direcția antioccidentală.

China nu își va atinge obiectivele strategice în Europa mizând pe Ungaria și Serbia, două țări care au ales oricum să se periferizeze în sistemul politic occidental, dar altceva nu avea în năvod acum diplomația chineză, pentru a face bilanțul turneului european al președintelui Xi mai bogat.

UE începe să se trezească cu privire la China. A arătat-o din plin întâlnirea de la Paris, în care Macron și von der Leyen au cerut Chinei lucruri pe care Partidul Comunist Chinez nu le poate oferi – politici comerciale corecte în relația cu piețele occidentale și stoparea ajutorului pentru Rusia în războiul din Ucraina.

Va urma curând vizita lui Putin în China. Această vizită ne va arăta cât de mult a contat (sau n-a contat) pledoaria europeană în fața lui Xi Jinping. Cel mai probabil, „prietenii dragi” Putin și Xi își vor reînnoi public legămintele. Mai ales acum, într-un moment favorabil pentru Rusia în războiul din Ucraina, în care Putin a declanșat, previzibil, asaltul final[4] asupra Ucrainei și ordinii de securitate europene, sperând să obțină victoria, China nu va obstrucționa Rusia, deși va pretinde în continuare că este o putere pacifistă și doritoare de negocieri și compromis.

Dimpotrivă, China își va crește susținerea în următoarele luni pentru Moscova (în special cu „echipamente duale” care pot fi folosite în industria militară a Rusiei), mizând pe prăbușirea Ucrainei și pe o pace rapidă, până la sfârșitul anului. Această pace nedreaptă, rapidă, cu îngenuncherea Ucrainei, pe care o vizează Putin, nu se va întâmpla însă, iar Ucraina va rezista, va începe să primească armamentul american și va împinge războiul în 2025-2026, ceea ce va începe să producă mari inconveniente deopotrivă Rusiei și Chinei.

Nu e neapărat rolul acestui articol să tragă o concluzie după turneul european al președintelui chinez, după ce toate comentariile la cald s-au încheiat, dar teza pe care o propun este că a avut loc o vizită care nu va schimba cu nimic relațiile Chinei cu Europa și despre care nu vom avea multe de povestit nici până la sfârșitul anului. Sunt multe așteptări naive, la Belgrad și Budapesta. Parisul și Bruxelles-ul sunt deja mult mai rezervate. Beijing-ul, la rândul lui, probabil că a înțeles că nu a prins o captură impresionantă în năvod iar vizita nu a făcut decât să confirme simpatica asemănare cu Winnie, pe care chinezii de rând au semnalat-o de multă vreme și au pătimit pentru ea. Dar chiar și sfârșitul iluziilor în relația UE-China este totuși o concluzie importantă a acestui turneu. Mergem pe drumuri diferite.    


[1] https://www.bbc.com/news/blogs-china-blog-40627855

[2] https://dailynewshungary.com/chinese-volunteer-gendarmes-flags/

[3] https://dailynewshungary.com/surprising-details-chinese-officers-hungary/

[4] https://www.contributors.ro/putin-ultimul-asalt/

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Hmm. Să nu ne luăm dorințele drept realitate. Care realitate este următoarea: Europa de Vest A PIERDUT bătălia tehnologică din a treia Revoluție Industrială, iar China este unul dintre câștigători. Europa este în regres politic și economic, China este în ascensiune. Vizita lui Xi este tarcolirea unei hiene în jurul muribundului…
    Xi a vizitat cele mai antiamericane țări europene. Autorul ignoră poziția Franței care dorește autonomizarea Europei față de SUA+UK. Macron vrea să elibereze Europa de tutela americană iar Franța să devină liderul politic și militar al Europei…
    Germania? Deocamdată Germania tace fiindcă încă are baze americane pe teritoriul propriu. Dar nu uită și nu iartă că a pierdut două războaie mondiale din cauza SUA+UK…
    Speranța sistemelor democratice rămâne tot SUA+UK. Deși în SUA există fenomenul Trump care poate distruge tot.
    Vremuri de prăbușire periculoase.

    • @ Lucifer . Parca ascult Gold FM – C Gusa & Asociatii … : Amurgul Occidentului , cade USA si dolarul , sus BRICS , cancerul Democratiei versus constanta si linearitatea Puterii in cele 2 mari puteri asiatice , Yuanul va depasi dolarul , invatati chineza ! si alte bazaconii !
      Nu comentez spusele dvs. , am doar 1 singura observatie cu ref. la ,, Germania nu iarta SUA /l razboaie pierdute ,, : am locuit cativa ani in Germania , landul NRW ; sunt multe baze americane in zona si mai la Sud – prestigiul americanilor si al armatei americane este inca foarte mare , in ochii si in inima neamtului obisnuit .
      Daca nu ar fi fost armata americana , in 1945 , poate numarul celor 1,7 – 2,4 milioane de femei germane violate de Armata Rosie , ar fi fost insignifiant , fata de total …

      • Sancta simplicitas. Germania și cățeii Austria și Ungaria lucrează din greu la aservirea Europei. Deocamdată au refăcut Zidul Berlinului de la Baltica la Adriatica, separând Europa în două. Iar scopul lor secret este să scape de americani și să refacă alianța cu Rusia. Este simplu.

  2. Pt domnu profesor.

    pe linga frumoasele pilde cu Winni si pionul otravit v-as propune si ceva legat de economie. Un exemplu: ce se-ntimpla in idustria trenurilor. https://www.msn.com/de-de/finanzen/top-stories/alstom-sieht-licht-am-ende-des-tunnels-und-die-chinesen-geraten-in-die-defensive/ar-BB1ml7J9?ocid=msedgntp&pc=U531&cvid=27c249f89a0e4efd84d04429097aa4d8&ei=14

    Dupa cum vedeti Ursula lupta vitejeste contra chinezilor, cica firmele chinezesti ar fi sustinute de guvern. Ironia situatiei e ca tocmai fa. Alstom, de care unii spun ca de fapt e firma de stat, e data ca exemplu.
    Din articol se poate vedea ca trenurile chinezesti sunt jumate pret, si nu sunt deloc mai rele, sunt de fapt licente germane, frantuzesti, japoneze.

    Luind-o pe urma domnului profesor pot spune si eu ca trenuriile viitorului in Europa vor fi cu siguranta chinezesti.

  3. Calea ferata de la Salonic nu este la fel de importanta, economica si sigura precum Dunarea. Si nici nu poate asigura un trafic atit de mare. A evita tranzitul prin Romania/Bulgaria -pe Dunare- este o prostie economica. Si arata ca pestisorii Chinei, din Europa, sunt al naibii de izolati si dependenti de vecini.
    Opozitia Chinei fata de globalizare este o prostie. Toata lumea stie ca economia chineza a inceput sa se ridice dupa ce SUA (Nixon) a vizitat China. (Se pare ca si Romania a pus umarul la intilnirea istorica dintre China si SUA.) Si a devenit vedeta dupa reformele lui Deng si acceptarea globalizarii de catre China. A renunta la aceste pirghii, inseamna revenirea Chinei la izolare si inapoiere. Deocamdata, are cate ceva, din perioada de colaborare cu SUA. Dar atu-ul se va rasufla in cativa ani. Mergand pe drumul asta, China isi distruge viitorul, pentru niste ifose ce se bazeaza pe dictatura. Grav!
    In clipa in care renunta la prietenia cu Romania, care a ajutat-o sa iasa din inapoiere, pentru Rusia si Ungaria… China isi pierde credibilitatea.
    De altfel, si Serbia a avut relatii dure cu Rusia. („Tito calaul” etc.) Si tot Romania a fost cea care a ajutat.
    China si Serbia sunt doua tari care nu-si cunosc adevaratii prieteni si adevaratele interese pe termen lung.
    Treaba lor. Dar nu-i frumos si -mai ales- eficient.
    Nu cred ca axa raului este impotriva liberalismului Occidental. Iesirile „progresistilor” irita multa lume. Si din Occident. Ei au marota lumii bi(multi)polare si vor sa fie luati in seama. Vor sa doboare hegemonia SUA. Dar nu au cu ce veni sa suplineasca locul SUA. Doar dictatura si armele nu ajung. Si pentru ca nu au un stindard curat in fata opiniei publice, agita excesele „progresistilor”. Pina la turbarea lui Putler, China a dus-o foarte bine cu „progresistii”. Ba se pare ca au si colaborat si colaboreaza cu ei. Mai in secret, e drept. Si atunci?
    Daca voia sa atace rolul de lider al lumii, China trebuia sa continue politica de globalizare. In 50-100 de ani, puteau deveni mai puternici ca SUA. Din toate punctele de vedere. Mai ales ca americanii au marsat puternic pe transferul de capital si tehnologie spre China, in ideea globalizarii. Se poate spune ca liderii chinezi au taiat craca de sub picioare. Sau au omorat gasca care face oua de aur.
    In masura in care China vrea o UE neutra, trebuie sa continue politica do globalizare, sa-l tina in friu pe Putler, si sa respecte dorintele europenilor; si economice si politice. Altfel, ce interes ar avea UE sa colaboreze cu China economic si sa fie neutra in disputa politica China-SUA? Stiam ca politicile chineze sunt mult mai suple si inteligente. Mai ales pe termen lung. Au adus, si ei, absolventi de la Spiru in conducere?

    Daca nu cumva… China il ia in brate pe Putler si-l ridica la ultimul etaj, de unde ii va da drumul sa cada. Nu uitati si varianta asta! Prea e total impotriva intereselor Chinei aceasta prietenie si politica, pentru a fi sustinuta pina la capat. Ceva pute, mai ales ca Rusia e buna prietena cu India…

    • China a atins un stadiu de dezvoltare economica si militara care-i permite sa concureze direct cu SUA si sa produca orice tehnologii inalte (AI, hardware avansat, nanotehnologii, etc.). Nici Occidentul, nici China nu pot renunta unii la altii si nici nu doresc acest lucru. Ar insemna pierderi enorme pentru ambele puteri. Nici nu mai vorbim de marile zacaminte de metale rare pe care le detine China si de care depinde o lumea intreaga, inclusiv climato-comunistii care vor sa ne „inverzeasca” pe toti si sa ne aduca la stadiul de trib. China nu ataca si nu invadeaza alte tari, asa cum face Rusia primitiva, insa atunci cand cineva ii ameninta interesele strategice din preajma (Taiwan), se declanseaza iadul. China cauta sa domine economic si tehnologic Occidentul, iar acest lucru este mai ceva decat o dominatie militara.

      • ”China a atins un stadiu de dezvoltare economica si militara care-i permite sa concureze direct cu SUA si sa produca orice tehnologii inalte”

        Yeah, right! Câte avioane importate din Statele Unite folosește China și câte avioane importate din China se folosesc în Statele Unite? 😀

        China poate oricând să mai construiască 1 milion de blocuri de locuințe care să stea goale, la fel și altele deja construite. Dar asta nu înseamnă că ar concura cu Statele Unite. China poate oricând să mai trimită în spațiu alte 10 stații spațiale, dar aceea tot tehnologie spațială sovietică rămâne. Nu înseamnă că ar concura cu Statele Unite.

        ”Nici Occidentul, nici China nu pot renunta unii la altii si nici nu doresc acest lucru”.

        Alte povești de adormit copiii. China își reduce într-un ritm incredibil volumul certificatelor de trezorerie americane pe care le mai deține. Deci sărăcește accelerat, nu se dezvoltă accelerat, cum se întâmpla în urmă cu 20-25 de ani, când aduna acele certificate de trezorerie americane.

        Un exemplu din industrie: pe imprimantele laser produse de Xerox în ultimii ani nu mai scrie Made in China, scrie Made in Vietnam. Și o mulțime de piese de imprimante și copiatoare (literalmente zeci de mii de articole diferite) au acum coduri de produs care încep cu VN, nu cu CN, cum se întâmpla în urmă cu 15-20 de ani.

        ”China nu ataca si nu invadeaza alte tari, asa cum face Rusia primitiva, insa atunci cand cineva ii ameninta interesele strategice din preajma (Taiwan), se declanseaza iadul.”

        Exact genul ăsta de propagandă elimină orice credibilitate. Când China o să dețină insulele Quemoy / Kinmen, înseamnă că are un cuvânt de spus în privința Taiwan-ului. Deocamdată n-are.

        Problema mai complicată a Taiwan-ului de azi este că unii dintre urmașii anti-comuniștilor care s-au refugiat în 1949 de pe continent ar vrea acum reunificarea cu China. Dar rezultatele ultimelor alegeri au demonstrat că majoritatea cetățenilor taiwanezi nu dorește asta. Experiența Hong Kong-ului a adus la realitate pe toată lumea, China de azi e un stat totalitar și nimic mai mult.

        • @Harald, Lasa te rog propaganda americana (care-mi place ce-i drept, insa trebuie sa mai fim si realisti) si documenteaza-te mai bine despre puterea Chinei. Ai ramas la ideea ca aceasta tara este la nivelul anilor 80? Wrong! Sa-ti iasa din cap imaginea asta. La cata tehnologie americana au furat de decenii intregi si la cati bani au facut este normal sa concureze astazi cu SUA. Lasa tu blocurile goale; poate le-au facut pentru prizonierii de razboi, mai stii? Pentagonul a facut o simulare pentru un posibil conflict China-SUA, avand in vedere problema Taiwanului. Ghici ce? Ambele puteri vor pierde si nici una nu va castiga. In fine, apoi probabil ca Prima doamna a SUA va servi ceaiul cu sotia lui Xi Jinping, in timp ce presedintele american va priza niste opium cu Xi in Piata Tienanmen. Asa se intampla dupa razboi.

          • @Astron – ”Sa-ti iasa din cap imaginea asta.”

            Dacă nu ți-a spus nimeni până acum, frazele de genul ăsta se încadrează la comunicare patologică. Poți să faci propagandă pentru China, dar nu poți minți că nu faci propagandă pentru China, nu păcălești pe nimeni. Comunicarea patologică se practică peste tot în Orient: în China, în Japonia, în Iran, în Rusia etc.

            Dacă ai avea argumente valabile, n-ai recurge la comunicare patologică. Simplu.

            • Psihologul @Harald…lol. Eu nu fac propaganda, ci iti prezint situatia reala. Propaganda inseamna altceva. Insa, atunci cand afirmi lucruri precum: „Yeah, right! Câte avioane importate din Statele Unite folosește China și câte avioane importate din China se folosesc în Statele Unite? 😀”, nu pot sa cad de acord cu asta, pentru ca nu este adevarat. Ai argumente sau doar faci propaganda ieftina? Pune un link ceva, altfel incepem sa credem ca esti troll rus. Toti ne dam cu pararea, dar cand afirmi astfel de lucruri trebuie sa mai si dovedesti din surse sigure.

            • @Astron – ca adult, nu îți revine rolul de a învăța un alt adult cum să gândească. În asta constă patologia modului tău de a comunica.

              Iar problema se dovedește a fi chiar mai vastă: când eu nu menționez nicio cifră, iar tu scrii ”nu pot să cad de-acord cu asta” , care e logica? Ți-a cerut cineva să fii de-acord cu ceva? Cine te crezi? Șeful meu? Profesorul meu?

              Cu ce ocazie îmi ceri mie să comentez pe subiecte alese de tine? Când o să-ți cer eu să comentezi pe subiecte alese de mine, atunci poți să faci și tu la fel. Deocamdată, există niște reguli de comunicare corectă pe care tu nu le respecți.

  4. Inca o viziune care s-a aratat in globul de cristal al clarvizionarilor analisti politici si geostrategici. Adevarul este ca habar nu avem ce se va intampla in viitor si nu putem decat sa lansam presupuneri pe baza unor fapte istorice ce ni se par logice. Deja consider ca Europa se decupleaza treptat de SUA, iar asta a spus-o Macron si alti europeni in repetate randuri. „Belgradul și Budapesta sunt expresiile cele mai bune ale regresului la care sunt expuse țările cu regimuri naționaliste, resentimentare, revanșarde, antioccidentale și chipurile „suveraniste”. As zice ca investitiile germane, franceze si din alte tari UE in Ungaria sunt foarte mari, investitii care creeaza multe locuri de munca. Nu vad unde este regresul economic al Ungariei, avand in vedere multitudinea de companii care investesc acolo, inclusiv companii americane importante. Fata de Romania, ungurii stau mult mai bine la nivel de joburi si investitii. Pe de o parte Orban face pe nebunul, iar pe de alta parte companiile europene investesc si fac fabrici in Ungaria. Daca „regimul” Orban ar fi fost unul rau pentru UE, cred ca ar fi incercat sa rupa legaturile economice cu alte tari UE si ar fi preferat China sau Rusia.
    „Nu cred că imaginea Președintelui Xi, primit în stilul roșu-triumfalist al anilor ‘60-‘70 pe bulevardele fostelor capitale comuniste Belgrad și Budapesta, a îmbunătățit imaginea și credibilitatea Chinei în Europa, dimpotrivă.” Ok, dar despre primirea triumfalista facuta de Macron la Paris, ce ziceti? Despre vizitele private si plimbarile lui Winnie prin nu stiu ce munti unde s-a nascut Macron, despre coniacul servit la focul semineului cu Macron, despre ploconirea Ursulei in fata lui Xi si rugamintile fierbinti sa nu aloce subventii pentru companii, cu toate astea cum ramane? Vedeti, nu doar ungurii se ploconesc in fata Chinei, ci intreaga Europa care a facut si face afaceri grele cu China cauta sa-l seduca pe Winnie. Deocamdata Europa se afla in urma Chinei la toate capitolele, inclusiv tehnologii inalte si AI. Nu doar in urma Chinei, ci si mult in urma SUA, Coreei si Japoniei, partenerii occidentali traditionali ai UE.

  5. ”În Europa urmează întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, alternanța la guvernare”

    Ultimii ani au cam demonstrat contrariul. Guvernarea Scholz nu este o alternativă la guvernarea Merkel, e de fapt aceeași Mărie, cu altă pălărie. ”Marile coaliții” au distrus Republica de la Weimar și au adus naziștii la putere.

    ”Rotativa guvernamentală” din România a fost vreo ”alternanță la guvernare”? A avut electoratul român ocazia să-l valideze pe Ciolacu? A decis electoratul român schimbarea de guvern? N-a fost nicio ”alternanță la guvernare”, a fost butaforie și asta se întâmplă în toată Europa.

    • Guvernul nu se alege, guvernul se numeste. Coalitiile se fac in Parlament, in baza partidelor care au fost alese de electorat sa le reprezinte. Lectii elementare de educatie civica. Ce sa valideze poporul? O schimbare intr-o institutie care nu e aleasa ci e numita de factori alesi?

      Electoratul roman teoretic nu a validat pe nimeni sa formeze un guvern. Pentru ca niciun partid nu a fost ales cu majoritate simpla sau absoluta. De aceea nevoia de a forma coalitii. Romania nu a mai vazut un partid care sa poata guverna singur de aproape 25 de ani.

      • @Mayhem – ”Coalitiile se fac in Parlament, in baza partidelor care au fost alese de electorat sa le reprezinte.”

        Democrația ta e cu epoleți și cu liste de partid. Cine sunt partidele, ca să fie alese? Un partid e o ceată, nimic mai mult. E normal ca partidele să existe, însă asta doar în virtutea dreptului la asociere. Un partid nu are nicio legitimitate în fața cetățenilor, un partid are legitimitate doar în fața membrilor proprii, iar aderarea la un partid e benevolă, nu se face cu acordul electoratului.

        Cine te reprezintă pe tine în Parlamentul de la București? Persoana exactă, cu nume și prenume. Nu știi și nici nu poți să știi. Cine te reprezintă pe tine în Parlamentul de la Bruxelles? Persoana exactă, cu nume și prenume. Nu știi și nici nu poți să știi.

        Parlamentarii români, atât cei de la București, cât și cei de Bruxelles, nu își reprezintă cetățenii care i-au votat, își reprezintă doar șefii de partide care i-au pus pe liste. În esență, ceata lui Ciucă , ceata lui Ciolacu și (eventual) ceata lui Drulă conduc România și se reprezintă doar pe ei înșiși. De asta oamenii decenți nici nu mai participă la alegeri: ”Pentru ce să mergi la vot? Oricum se aleg ei între ei”.

        Democrația românească e cea mai disfuncțională din toată Uniunea Europeană, iar votul cetățeanului practic nu contează.

  6. Ceva ceva s-a discutat la Paris de vreme ce imediat „La invitația președintelui Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită de stat în China între 16 și 17 mai”, respectiv joi și vineri, a anunțat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Hua Chunying. Nici situatia pe termen mediu/lung nu e grozava pentru China dar spre deosebire de Rusia ei macar au ceva stiinta cercetare si rezultate. Parafrazand un film mai vechi pentru unchiu Xi „The world is not enough”

  7. Doar o observație. Se pare că autorul uită de apetența asiaticilor pentru vânătoarea de mamifere marine, poate de aceea nu pomenește deloc Germania in articol, ci vorbește doar de peștișori balcanici. Asta pentru că, in urmă cu o doar o lună, am avut cu toții ocazia de a urmări pe canalul EuroAnimal Planet spectacolul de circ acvatic in care cetaceul Șolț plecat intr-o mare aventură cu un alai de foci (siemens, bayer, mercedes, bmw, krupp) sărea de zor in năvodul lui Winnie in timp ce rânjea tâmp către public. Ursula germană nu a părut deloc deranjată de tovărășia ursului chinez cu cetaceul socialist german.

  8. Legatura feroviara Belgrad – Budapesta este departe de a fi o Fata Morgana : Belgrad – Novi Sad este functional de vreun an si in toamna urmeaza darea in functiune a portiunii pina in Subotica si legatura cu Budapesta. Mai mult decit interesant este ca Belgrad – Nis e finantat de UE, grant 600 milioane eur si credite de mai mult de 1 miliard eur de BERD si BEI. Serbia este departe de fi o economie performanta insa inregistreaza rate de crestere sustinute, datorie publica in scadere, somaj in scadere. Caderea lui Vucic nu se intrevede cu o opozitie incredibil de divizata si fragmentata. Populatia este si ea divizata, doar 33 % doresc aderarea la UE, simpatia pentru Rusia are cote ridicate undeva intre 40-50%. Cred ca trebuie sa va actualizati datele despre Srbia

  9. Winnie are de mai demult influenta in Serbia. Nu personal ci prin predecesorii lui. In 1999 ambasada Chinei a fost bombardata de americani. Sunt sigur ca va aduceti aminte. Jiang Zemin n-a raspuns la telefoanele lui Clinton saptamani in sir. Mai detaliat aici:
    https://en.wikipedia.org/wiki/United_States_bombing_of_the_Chinese_embassy_in_Belgrade
    Montenegro a construit un pod catre nimic cu forta de munca si bani de la chinezi. Inca plateste pentru el. Era sa dea faliment ca tara. EU a salvat-o. Grecia a vandut portul Pireu chinezilor etc.
    Cine stie ce a cautat in Ungaria, probabil vinde ceva si acolo…
    Numai bine Domnule Naumescu. M-am intins…vroiam sa aduc aminte, in memoria cititorilor, episodul cu ambasada.

  10. China si Ungaria au incheiat un acord cu 18 puncte. Cele mai importante:
    1) Un inel de cale ferata rapida in jurul Budapestei (cod V0, similar cu M0, autostrada in jurul udapestei)
    2) O cale ferata rapida ce leagă centrul Budapestei de aeroportul Ferihegy (de notat: guvernul Ungariei a reușit să răscumpere aeroportul printr-o construcție financiară în care deține capitalul majoritar – aeroportul a fost vândut de guvernul Gyurcsany)
    3) Dezvoltarea unei retele de statii de incarcare pentru automobile electrice
    4) Cooperare in domeniul nuclear: dezvoltarea centralelor nucleare
    5) Continuarea constructiei liniei ferate Budapesta-Belgrad. Aceasta a stagnat ultima vreme datorita nepotrivirii sistemelor de securitate feroviare din China si Europa. Acuma s-a spus ca prolema a fost rezolvata
    Nu sunt incluse pe aceasta liste fabricile de acumulatoare si marea fabrica BYD de la Seghedin, investitii deja incepute.
    Orice analist are un wihful thinking (tine de natura umana), domnul Naumescu nu este o exceptie. Insa orice analist serios ține in frâu propriul wishful thinking. În acest articol autorul a reusit mai putin …

  11. „… slugărnicia a doi conducători periferici, eșuați în a face bine țărilor lor, Vučić și Orbán, …” e evident rea. Cea de-aici e , evident, „buna”. Cenzurati, dle. profesor, daca dauneaza cauzei! Ati mai facut-o si e in trend.

  12. Stau si ma intreb unde ar fi fost astazi Romania daca ar fi adoptat incepand din anii 60 sistemul chinez hibrid (comunism+capitalism). Ceausescu s-a plimbat degeaba prin Asia si prin China, pentru ca n-a inteles nimic. Daca tot era fascinat de China, atunci ar fi trebuit sa adopte sistemul lor. Va dati seama astazi la ce nivel de dezvoltare ar fi fost Romania, mai ales in UE si NATO? Dar nu, comunistii nostri ne-au tinut ca intr-un lagar, ca intr-o puscarie, izolati de restul lumii si cu o economie la pamant. De la chinezi importam doar guma, ciocolata in staniol auriu si tenisi, in timp ce in China apareau primele companii occidentale care investeau masiv. Daca tot cad unii-n limba dupa sistemul chinez si China, atunci de ce nu-l adopta si in Romania? Ar insemna control absolut asupra populatiei (big brother), joburi pentru toti, coruptie cat cuprinde (stam bine aici) si libertate de deplasare (pentru ca aia de exprimare oricum presupune sa vorbesti si sa scrii corect, iar cu educatia stam slab).

    • @mike” unde ar fi fost astazi Romania daca ar fi adoptat incepand din anii 60 sistemul chinez hibrid”
      Acelasi sistem poate functiona excelent undeva si sa fie o catastrofa altundeva pt simplu fapt ca sunt mentalitati diferite. Comparind chinezii cu romanii vom vedea ca la romani egoismul, ambitiile personale sunt mult mai puternice decit la chinezi care au un spirit puternic de colectiv. Cu alte cuvinte in Romania va functiona numai ceva care se bazeaza pe individualitate, nu pe colectivism.

  13. Cred ca se exagereaza influența Chinei si Rusiei in Ungaria. Cel putin din punct de vedere economic.
    Am tranzitat recent Ungaria de la vest la est, cu trenul. Am stat o zi la Budapesta. Ma așteptăm să aud peste tot rusește si chinezeste. Atât la hotel cât și pe strada am auzit insa voci vorbind nemțește. De departe cele mai numeroase. Posibil sa fi fost și austrieci, nu pot face diferența. Doar la catedrala Sf Ștefan am văzut câțiva chinezi, iar pe strada câteva femei intre doua varste care vorbeau rusește. Ici colo ceva italieni și francezi. Bineînțeles ca asta este doar o impresie subiectiva, dar faptul ca toți tinerii de pe tren vorbesc foarte bine engleza și germana arata ca Ungaria de maine e cu fata spre vest. M-a uimit insa sa întâlnesc pe tren adolescenți cetățeni romani din Transilvania care fac liceul în Ungaria. Se muta acolo sau se întorc în Ardeal mai maghiari decât au plecat?

    • Se intorc mai maghiari decât au plecat.
      Inertia Bucurestiului in problema maghiară in HarCov e idioată si va naşte probleme in generația următoare.
      Copiii maghiari sunt învățați, negru pe alb în manualele școlare că Transivania e vremelnic sub ocupație românească.

  14. Am cunoscut at in Romania cat si in occident mai multi romano-maghiari cu studii superioare care au parasit Budapesta din cauza atmosferei sovine de acolo.

  15. Totusi sa fim seriosi, motivele dihoniei noastre (occidentul) cu CHN predateaza razb.UKR accentuandu-se teribil „in the Trump era”. De la Nixon (epoca Mao) incoace lucrurile nu au facut decat sa se amelioreze ajungand la explozia investitionala occidentala care a debutat odata cu Deng Xiaoping. Nici Tianmen nu a oprit investitiile, euforia economica, relatiile cordiale, etc. Regimul autoritar era la fel/chiar mai mult prezent atunci decat acum.

    Nu, problema racirii serioase a relatiilor nu a fost pe agenda publica nici cand erau serioase chestiuni de patente, dr.de prop.intelectuala, furt de tehnologii sau incalcari ale dr.omului.
    Acum au aparut pregnant din cauza cresterii extraordinare a CHN. In primul rand economic.
    Am inceput (la nivel decizional-politic) sa vedem amenintarea doar cand Trump a declansat razboiul sanctiunilor&tarifelor. De-abia atunci au fost capacitate si puse in evidenta vocile care discutau despre dr.omului in CHN.

    Pare ca suntem pe cale sa pierdem competitia economica si…..prin urmare vom gasi motive reale sau simple pretexte ptr. a trece la masuri de razboi. Acum sunam goarna alarmei si adunarea sub steag pe motive ce tin de securitate desi d.p.d.v.militar suntem cu mult superiori. Sau poate ca nu ?!!?

    Postez din nou 2 fraze celebre ale lui Thucydide din Razboiul Peloponezului: De fapt, cauza cea mai adevărată este și cea mai puțin recunoscută: după părerea mea, atenienii, prin creșterea lor, au temere (aprehensiune) lacedemonienilor, forțându-i astfel să meargă la război. Dar motivele invocate deschis de cele două popoare, care le-au determinat să încalce tratatul de a intra în război, sunt următoarele……
    Concluzii perfect actuale, 100% aplicabile si astazi. Nu are rost sa ne auto-amagim luand de bune, dintr-o teama fireasca, toate interpretarile ce tin de comunicarea politica pe timp de razboi.
    Si noi aici in occident purtam o raspundere importanta ptr.situatia actuala. Personalizam prea mult situatiile politice, le legam excesiv de personalitati pe care le demonizam usor chiar si aici la noi. Trump este un exemplu al demonizarii ridicole de catre mass-media si adversarii politici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro