marți, noiembrie 30, 2021

Cucerirea oraşului Tripoli – Operaţiunea “Zorii Sirenei”

Operatiunea care trebuia sa-l inlature pe Gaddafi de la conducerea statului Libian si sa sfarseasca razboiul civil inceput la sfarsitul lui februarie a.c., a fost pusa la punct de aliatii occidentali la o luna dupa inceperea operatiunilor de protectie a populatiei civile care se revoltase impotriva dictatorului. Conform rezolutiei ONU, statele membre ale consiliului de securitate  trebuiau sa asigure o  zona de excludere aeriana (NFZ). In mai putin de 24 de ore, sambata 20 martie, o forta aeriana de aproximativ 12 avioane franceze a atacat trupele libiene din apropierea orasului Bengazi, salvand acest oras al rebelilor de un masacru sigur.

Daca in aer lucrurile stateau bine si revoltatii libieni puteau fi in siguranta in fata unui atac masiv al trupelor lui Gaddafi, la nivel terestru neputinta totala generata de lipsa unei conduceri militare si a unei forte antrenate a condus la un conflict de uzura, care a durat atata timp cat a fost necesar aliatilor occidentali sa creeze o forta care cel putin de iure putea sa arate succese si sa invinga trupele loiale dictatorului.

Aceste forte, adica revolutionarii,  nu ar fi putut invinge trupele lui Gaddafi fara un ajutor activ al aliatilor occidentali la nivel terestru, antrenand, echipand si de multe ori preluand activitati 3C (comanda, comunicatii si control). Cand NATO a preluat comanda impunerii zonei de excludere aeriana (NFZ),  aceste operatiuni cvasi-clandestine au trebuit sa fie activate paralel cu operatiunile NATO si in nici un caz sa nu aiba o tangenta activa cu comandamentul operational al NATO.

Primele stiri despre activitatile terestre au aparut in presa pe la sfarsitul lunii mai, fiind probate de secvente filmate de al-Jazeera si articole in the Guardian (vezi sursa). Ultimele evenimente din Tripoli si cucerirea rapida a majoritatii cartierelor din oras,  inclusiv rezidenta fortificata a lui Gaddafi din Bab al-Azizia, au scos la iveala participarea in planificarea luptelor, dar si de multe ori activa a unor forte terestre aliate. Aceste forte includeau efective comando britanice SAS,  franceze 2REP (Groupe des commando parachutiste) si americane, care apartineau de US Navy DELTA.

Conform agentiilor de stiri si siturile specializate, cucerirea rapida a orasului a fost facuta sub comanda unor forte din statele arabe – Jordan’s Royal Special Forces, care sunt specializate in lupte urbane si cucerirea instalatiilor fortificate. Dupa incidentele care au condus la uciderea generalului Abdel Fattah Younes, (vezi pe Contributors –“ Moartea unui general”) unitati ale fortelor speciale ale Qatarului au preluat paza oficialilor civili si militari  din Consiliul de Tranzitie Libian. (Vezi sursa A si sursa B)

Avand in vedere ca de la inceput s-a configurat opinia ca Gaddafi poate fi invins numai daca va pierde capitala Libiei, Tripoli, coordonatorii occidentali au pus la punct actualul plan, care este in proces de desfasurare in Tripoli. Planul a asteptat terminarea demersurilor prin care s-au asigurat adeziunea triburilor relevante si creerea unor forte de atac, insclusiv desant marin sub comanda franceza, trimis din Misrata, port aflat in mainile revolutionarilor.

Planul de cucerire a capitalei libiene a primit numele de cod Operatiunea “Zorii Sirenei” (Operation Mermaid Dawn; in araba – amaliyyat fajr arusat el-bahr). Probabil ca numele reprezinta si metafora prin care a fost descris orasul Tripoli – mireasa sau logodnica  marii.  Operatiunea a inceput pe 13 august cu forte care includeau unele triburi de la granita cu Tunisa si  au coborat din muntii Nafusa ( mai mult un podis – varfurile cele mai inalte nu depasesc 700 de m) incercand sa izoleze capitala libiana de granita cu Libia, cucerind orasele aflate pe autostrada care duce la aceste granita – Sorman, Sabratha si Az Zawiya. Paralel cu acest efort militar, alt vector de atac a fost deschis la est de Tripoli pentru a izola orasul de  Sirte, care este orasul natal al lui Gaddafi.

Alte doua coloane trebuiau sa atace din sud si sud-vest, din directia al-Nasar – al Azaia pentru a cuceri aeroportul international al orasului. Coloana vestica din Az Zawiya trebuia sa cucereasca garnizoana care se afla la la intrarea din vest a orasului. Portul si piata centrala a orasului (piata verde) si televiziunea trebuiau cucerite de desantul maritim pe care l-am mentionat mai sus. Fortele trebuiau sa atace impreuna printr-un efort comun fortificatile in care s-a presupus ca se afla colonelul Gaddafi, Bab al-Azizia, care chiar a fost cucerit ieri seara pe la ora 20 (ora Libiei, vezi harta alaturata).

Avand in vedere ca luptele sunt la fel de aprige ca cele de ieri si avand in vedere ca Gaddafi a transmis ieri un mesaj radiofonic si ca unul din fiii lui a aparut la o statie de televiziune care ii apartine, greu de crezut ca acestia au parasit orasul.  Conform stirilor publicate de Comitetul de Tranzitie Libian, pana ieri la orele 20 au fost ucisi in luptele de strada care au avut loc in Tripoli a aproximativ 400 de persoane.  Nu se cunoaste numarul combatantilor din ambele tabere ucisi sau raniti.

Update: Astazi dimineata a fost cucerit si cartierul rezidential Abu Slim, cartier in care se afla majoritatea sustinatorilor lui Gaddafi, cartierul invecinat populat tot cu loialisti ai dictatorului, Ben Ghashir,  inca nu a fost cucerit. (vezi harta alaturata).

Cateva concluzii, astazi:

1. Luptele continua, desi probabil ca Tripoli va fi cucerit de revolutionari;
2. Daca Gaddafi scapa si ajunge impreuna cu loialistii lui in zona Bani Walid sunt sanse ca razboiul civil sa continue, transformandu-se intr-un nou Irak;
3. Nu sunt clare aranjamentele politice facute cu marile triburi din Libia (cam 10-15 mari si inca cateva sute mai mici);
4. Integritatea Libiei este pusa sub o mare intrebare, avand in vedere relatiile tribale care nu si-au intrerupt conflictele niciodata;
5. De mentionat partea tragica a acestui razboi – 1,3 milioane de barili de petrol pe zi exporta Libia înainte de începerea revoltelor. Ţările membre NATO, care au participat la ofensiva aeriană din Libia, s-au asigurat deja că firmele lor vor avea acces la câmpurile petroliere din ţara africană. Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a transmis companiei Eni că „va avea un rol important” în Libia. În afară de Eni, în cursa pentru petrolul libian rămân toate companiile care cândva au avut înţelegeri cu Muammar Gaddafi. Printre acestea se numără BP din Marea Britanie, Total din Franţa, Repsol din Spania şi OMV austriac. Deşi ţiţeiul libian asigură doar 1% din importurile SUA, nici Washingtonul nu este dezinteresat de „aurul negru” african. Companiile americane Marathon, Hess şi ConcoPhillips au avut şi ele contracte semnate cu Gaddafi (AFP; Reuters ; Adevarul)

O postare completa va fi publicata pe Politeia in zilele urmatoare si un rezumat politic va incheia acesta serie de articole.

Pentru interesati:

Blogul BBC – Live si Blogul al-Jazeera Live

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Replicile regimului Gaddafi sunt uneori surprinzatoare. Sa fie asa imaginativa familia unui dictator, fie el si colonel? Sau nu cumva au si ei asistenta de la serviciile secrete rusesti?

  2. ne tot invartim in jurul cozii. Dle. Theophyle, cum se numeste o operatiune militara in care o factiune este inarmata si condusa de forte straine?

    • Alegeti dumneavoastra:

      1. Operatiune militara pentru protejarea civililor, sub egida ONU;
      2. Asistenta pentru revolutionarii „Primaverii arabe”
      3. Am fost acolo si am numit-o „lovilutie”.

      Eu scriu despre fapte asa cum se petrec, dumneavoasta interpretati.

        • Inclin mai degraba spre 5: scenarita.

          Asta pentru ca alegeti sa ignorati lupta (reala) a unor oameni (reali) impotriva unei dictaturi (reale).

          Asa cum si romanii acum 22 de ani au luptat, si si-au cistigat libertatea. De atunci insa tot felul de
          datatori cu parerea se chinuie sa demonstreze, ca totul a fost o vrajeala, pentru ca nu sta in firea
          opiniantului roman sa creada in ceva real: trebuie neaparat sa caute, sopirle, conspiratii, scenarii…

  3. Buna ziua, Thophyle !Mersi, asteptam de ieri comentariul. Ai vazut, a inceput vanatoarea de Gadaafi,s-a pus prezt pe capul lui, viu sau mort ?

  4. Dintre voi toti, eu sunt singurul care am fost in contact cu libieni 4 ani de zile…Gadaafi este dictator.Din 17 triburi a avantajat doar unele, restul le-a tinut in lesa.
    Nu exista popor libian, libia a fost o colonie italiana, in general membrii triburilor nu au nimic in comun cu modul vostru „politicaly correct” de a gandi (adica daca ar putea , v-ar linisti rapid) asa ca nu-l mai plangeti pe ala. A fost „rege al regilor” etc doar datorita voua si multi au platit cu viata opozitia la regim. Daca vreti sa-l plangeti, n-aveti decat dar sa nu o faceti in numele umanismului ci al urii voastre fata de societatea in care traiti. Habar nu aveti ca si ei urasc societatea lor….iar lupta cu „cruciatii” nu le da decat sansa smecherilor lor de a le directiona furia concetatenilor catre exterior.Si multi de ai nostri ii sustin …din prostie. Aici libertatea cuvantului exista doar daca lauzi conducatorul , vorbeste invers si afli adevarul….

    • Si eu cunosc oameni care au lucrat pe acolo. Impresia despre Libia ca standard de viata al cetatenilor acestei tari era OK, mai bun decat al unor tari din jur (si usor demonstrabil tinand seama de hoardele de imigranti care veneau acolo pentru o viata mai buna si care s-au vazut pe TV cand au inceput repatrierile, cand a inceput balamucul).
      Sigur Gaddafi nu era un democrat si coruptia era destul de mare in folosul prietenilor acestuia din posturile guvernamentale, dar daca ne uitam in jur regimurile nedemocratice si coruptia sunt o regula, cultura locala e una autoritara iar coruptia un mod de viata. Interventia NATO nu are nimic a face politica interna a lui Gaddafi si cu apararea democratiei, ci cu faptul ca acesta a suparat constant puterile Occidentale. Restul e gargara care sa justifice actiunea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro